Marian[V=]

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Re: Marian[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 23.04.15 10:17

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Marian[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 05.06.11 18:46

Niciodată nu m-am simțit jidan
Niciodată nu m-am simțit jidan


Oricare evreu tresare când aude cuvântul jidan. De când antisemitismul a devenit o ideologie, adică de circa o sută de ani și mai bine, jidanul nu mai este o noțiune neutră. El are echivalentul rusesc- jid, germanul Schweinjude, etc. Nu este la fel de jignitor ca termenul de țigan, deși nici țiganii nu mai doresc să fie numiți astfel. Trebuie să recunosc că , trăind în România, nu am avut ocazii prea dese să mi se spună direct jidan. Am avut parte de unele discriminări, dar ele erau „motivate” de existența unor rude în străinătate. După 1989, cuvântul jidan s-a cam „legitimat”, ceea ce se explică prin dispariția cenzurii. Iată și o latură pozitivă a cenzurii. Conștiința mea de evreu a fost determinată de lecturi positive și … negative. Am învățat din nou istoria poporului meu, dar am citit și citesc cu mare mâhnire texte publicate pe ici, pe colo, comentarii pe ici, pe colo. Evrerii din Diaspora, în marea lor majoritate iubesc Statul Israel, deși existența sa este contestată și pusă în pericol permanent încă de la înființare, din 1948. Cine nu este conștient că un stat înconjurat de un miliard și ceva de musulmani, din care mulți inamici declarați ai Israelului, este în pericol permanent? Ce este de făcut?
Să scrii că Statul Israel poate să dipară este la fel de straniu cum ai spune că SUA, Rusia, alte state pot să dispară în viitor. Realismul este confundat adesea cu depresia nervoasă, cu pesimismul maladiv. Declarația mea nu ajută, desigur, pe nimeni, eu îmi fac datoria să mă exprim. De ce nu mergem noi, toți evreii din lumen în Israel să-l apărăm cu brațul și mintea este o chestiune absolute individuală. Sunt multe cauze. Dar avem acolo rude și strămoși. Noi, evreii nu suntem extremiști. Mă refer la cei cu scaun la cap. Mi-aș dori și eu ca lupul să se împace cu oaia, dar Israelul nu este oaia, nu este mielul de sacrificiu. Indiferent ce declară Obama sau Putin sau Sarkozy sau oricare lider politic, ei nu vor înțelege că sionismul face parte din istoria evreilor ca și Decalogul, ca și primirea Legii.
Dispariția Statului Israel ar însemna dispariția unui stat democratic prin excelență, într-o zonă unde
democrația nu a existat niciodată. Este ca și cum ai spune că Europa ar avea soarta Saharei. Să redevenim un popor fără patrie? Am fost, nu mai vrem să fim. Nimic nu este perfect în lume, evreii nu sunt oameni perfecți, dimpotrivă, sunt cei mai controversați. A te simți jidan înseamnă a accepta Holocaustul ca pedeapsă „divină” sau diavolească. Nu mai dorim un Holocaust nici pentru evrei, nici pentru oricare alt popor. Amerindienii au suferit și ei un Holocaust, dar nu au dispărut cu totul. Islamul acum se trezește din nou și visează cucerirea lumii , așa gândesc fanaticii. Petrolul joacă un rol extreme de riscant. Fără petrol nu exista nici o problem „palestiniană”. Arabii ar fi avut o evoluție normal și poate că ar fi înțeles și democrația și capitalismul, așa cum sunt ele. URSS a fost un mare dușman al Statului Israel. URSS nu mai există, așa cum Goliath a căzut lovit de praștia lui david. Nu evrei au distrus URSS, cum nici evreii nu au inventat comunismul. Nici SUA nu este o creație evreiască. Tot ce scriu aici este știut, dar unii vin cu noi și noi teorii, ba rasiste, ba mitologice, cu hazarii, cu conspirațiile iudeo-masonice, etc. orice adevăr conține o minciună și invers. Nu pentru
a demonstra falsitatea acestor teorii există Statul Israel. El există pentru că istoria l-a adus pe harta lumii. Un război nuclear? Doamne ferește, dar asemenea răzbioi ar lovi mai mult în cei care ar iniția asemenea război.O explozie demografică? Evreii vor rezista și la explozia demografică. De ce?
Pentru că nu sunt jidani fricoși, cum credea tatăl lui N. Steinhardt. Avem o demnitate pe care nu o poate nega decât cine și-a pierdut uzul rațiunii.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Polemici: Boris Marian Mehr. Criza criticii române?

Mesaj Scris de Admin la data de 09.05.10 10:53

Polemici: Boris Marian Mehr. Criza criticii române?

Confratele Boris Marian Mehr difuzează un articol polemic pe care îl publicăm aici convinși că pune în evidență un fenomen real și trage un semnal de alarmă necesar. Singura rezervă pe care am avea-o este legată de titlul care, generalizând, pare să ignore că Manolescu și Ștefănescu nu sunt singurii critici literari din România. Iar colecțiile de texte «cronicărești» reșapate, publicate în format mare, cu un titlu inadecvat și împănate cu unele considerații «pseudoteroretice» și istorice nu le ridică la nivelul lui Lovinescu, Călinescu sau la acela al unei adevărate istorii literare, singura existentă pentru perioada de după 1944, cea a lui Marian Popa. Argumentația lui Boris Marian, care își asumă subiectivitatea pe teme literare, are însă o bătaie mai lungă : instituția Uniunii Scriitorilor. în momentul în care Uniunea e pe cale să-și piardă sediul, adică pământul de sub picioare, când se știe că arhiva Uniunii a fost distrusă prin neglijența criminală a acelora care trebuiau să vegheze la protejarea memoriei noastre colective, semnalele de alarmă sunt necesare și ar trebui să fie susținute și de alți confrați.
Dan Culcer



Criza criticii române


Critica română a avut nume mari, pe care le păstrează – Titu Maiorescu, E. Lovinescu, G. Călinescu, apoi o pleiadă de critici, unii proletcultiști, alții „reformați”, astfel că am ajuns acum cu cei mai solizi, curtați, cunoscuți critici - Nicolae Manolescu și Alex Ștefănescu. Istoriile lor seamănă, aproape că se identifică, metodologic, prin lipsă de metodă. Impresionismul lui G. Călinescu era compensat de capacitatea sa de scriitor. Cei doi corifei și-au ales niște nume după criterii de gust personal, așa consider, au o mare experiență în domeniul cronicii de întâmpinare, nu sunt teoreticieni, iar Istoriile pe care le-au editat ignoră circa 70 % din ceea ce s-a scris în ultimii 70 de ani. De ce ? De aia. Alex Ștefănescu și-a explicat demersul – Istoria nu este un cimitir. Ba este, stimate istoric.
Eu, de mic copil vizitam cimitire, în special Bellu și învățam multe, m-am închinat la mormântul lui Eminescu și al altora. Că Istoria nu estze o carte de telefon, asta este adevărat. NU toți care au scris ceva trebuie să fie incluși. Dar un istoric al României, întreb, ar elimina numele unui voievod numai sub motivul că nu-l apreciază ? Mie nu-mi place Vlad Țepeș, dar cine ar putea să-l ignore ? Desigur, oricine poate spuner- Boris Marian este supărat că nu a fost pomenit nici de Alex, nici de N. Manolescu. Da, sunt și am să spun de ce. Nu sunt un prost să cred că am o operă de mare importanță, dar am scris circa 40 de ani, am publicat 12 cărți, unele lăudate, altele uitate, ca mulți autori. I-am trmis lui Nicolae Manolescu aproape toate cărțile, din 1986 încoace. Nici un răspuns. Este un personaj olimpian. Greu de ajuns la marele critic, precum Kafka să intre în Castel. Deși, coleg și prieten fiind, așa sper, că erau prieteni, cu Florin Mugur, ar fi putut aprecia că regretatul poet de mare valoare a dat girul celei de a doua cărți „Profesorul de fericire”, apărută la Cartea Româneacă, în 1989. A scris bunul critic Gh. Grigurcu. Dar tot Nicolae Manolescu mi-a publicat circa șase articole, în perioada în care era membru al PNL, articole puse chiar în primele pagini ale ROMâNIEI LITERARE. Atunci eram interesant.
Mai departe. Alex Ștefănescu a creat, cu mult har, o rubrică MAȘINA DE SCRIS, la revista FLACĂRA, prin anii 9o. Nu era lună să nu public o poezie de Boris Marian, ba, în aprilie 1990 a scris un articol cu un titlu retoric – „De ce nu se scrie despre BORIS MARIAN ?”. El a întrebat, tot el a răspuns. La circa 19 ani distanță, publică în decembrie 2009, o cronicuță în care scrie că „autorul încearcă să facă literatură”. De ce ?
Pentru că i-am trimis mai înainte o scrisoare sinceră, personală în care am reproșat diversele hibe și scăpări din marea sa Istorie literară, pe un ton de cea mai evidentă considerație. Nu i-a plăcut, criticii nu suportă critica. Nici medicii nu suportă medicamentele.
Tot istoricul Alex Ștefănescu, redactor șef la RL, se ocupă de câțiva ani de „Tichia cu mărgăritar”, pe care o publică fie în revista coordonată de dumnealui, dar care mai apare și, în mod penibil, la TV Cultural, unde împușcă tot ce prinde. Mă întreb, este el oare sadic ? Să presupunem că mulți oameni fără pic de talent scriu versuri. Este rațiunea lor de a trăi. Nu, Alex Stefănescu vrea să le pună un revolver în mână pentru ca respectivii să se sinucidă. Astfel literele românești vor scăpa de mediocrități. O purificare spun eu antiumanistă și anticulturală. înțeleg să nu lauzi o carte proastă, să nu încurajezi un antitalent, dar spectacolele lui Alex Ștefănescu sunt grotești. Oare USR nu se sesizează că însuși prestigiul Uniunii este atins de jocul mizerabil făcut de Alex Ștefănescu ? Este el Dumnezeu ? De ar fi și tot nu ar proceda astfel.
Am încercat să public un protest la ROMâNIA LITERARĂ. Revista suferă de o lipsă de democrație cronică. Nu mă mir că au plecat Gabriel Dimisianu, Constanța Buzea, Adriana Bittel, ș. a Lipsă de fonduri, vârsta de pensionare ?
Te pomenești că Alex Ștefănescu se va gândi să fiu dat afară din Uniune, că doar poate orice, ca bun și vechi membru al PNȚCD ce a fost și nu mai este. O fi la alt partid. Vorba ceea, comunist am fost, acum fie ce o fi.
Eu am fost și sunt comunist utopic.
Criza criticii este morală. Uniunea Scriitorilor este o binefacere și este necesară scriitorilor ca un suport moral și material, am muri mulți chiar de foame dacă nu ar exista. De aceea apelez la tineri să nu lupte împotrica Uniunii ci să lupte pentru a o aduce la u nalt nivel moral. Nu dizidența și desființarea vor aduce pacea și cultura, numai bunăvoința față de noi înșine, curajul opiniilor, exemplul moral, talentul, toate acestea vor asigura un climat de normalitate în obștea scriitorilor.
Unii scriitori nu mai vor să fie membri, nu mai vor să candideze pentru calitatea de membru, nu le trebuie un ajutor material, dar este un fapt întristător. Mă adresez și membrilor și nemembrilor Uniunii, cine dorește să avem un cuvânt în viața civică, culturală să reflecteze și să consolideze Uniunea: nu ca o creație a PCR,—s-a terminat cu CC PCR, este o demagogie toxică a compara USR dinaintea lui 1989, cu ce este acum, —dar unele atavisme trebuie îndepărtate. Am spus, Dumnezeu care iubește scriitorii, fie cu mine.
Boris Marian
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Boris Marian: Realismul între optimism și pesimism

Mesaj Scris de Admin la data de 18.04.10 14:57

Boris Marian: Realismul între optimism și pesimism

Ca orice evreu din Diaspora, care nu-și uită originea, mă gândesc adesea la Israel, țara în care am numeroase rude și pe care am vizitat-o numai de două ori. Aș fi rămas acolo, dar diverse motive personale m-au împiedicat. De fapt, cineva trebuie să fie în Diaspora, să se gândească și să fie cel puțin moral alături de încercatul popor israelian. Dacă aș fi avut vârsta de încorporare, cred că n-aș fi șovăit să lupt pentru salvarea unei țări pe care cel puțin noi, evreii risipiți prin lume, ar trebui s-o iubim ca pe lumina ochilor.

În Israel nu este pace de șase decenii, poate chiar de un secol. De ce? Pentru că există și acum interese de a se menține o stare „de asediu”, un punct fierbinte, util unor lideri arabi, unor fanatici islamiști. În loc ca milioane de palestinieni, care în 1948 numărau sub un milion, să fie interesați în activități productive prin investiții venite din țările arabe bogate, această masă este întreținută deja la a treia generație cu bani, alimente și, mult mai rău, cu arme. De unde vin armele? De peste tot. Nimeni nu știe nimic, toți știu câte ceva. Copii la patru ani învață să-i urască pe evrei, să-i considere dușmanii personali, ca și dușmani ai lui Alah. Unde s-a mai văzut așa ceva? Nici Hitlerjugend în Germania nu încadra copii care abia dacă ar fi putut ține o armă. Ne impresionează scena în care un Hitler ajuns la capătul vieții privește cu ochi aproape orbiți de disperare la tineri de 15-16 ani. Era în martie 1945, la Berlin.
Care este victoria pe care o visează Hamas? De unde a apărut Hamas? Pe cine reprezintă Hamas? Cu ce drept pretinde Hamas să „elibereze” teritoriul pe care evrei veniți din toate colțurile lumii, dar cei mai mulți dintr-o Europă maltratată de nazismul holocaustic și apoi de stalinismul gulaghist l-a transformat într-un stat democrat, economic avansat, cu o civilizație de tip europeano-american? Ce au făcut acești oameni care știu să arunce rachete, să se sinucidă cu explozibili sub haine doar spre a ucide evrei israelieni, eventual și străini veniți la lucru, printre care și români.? Nimic, decât război, război de dragul războiului. Cum spunea Heidegger (un entuziast susținător al nazismului, dar retras după trei ani de la venirea lui Hitler la putere) - Răul ca voință de a face rău, voința de voință, adică o stare de anormalitate absolută.
Dezbaterea "Gaza 2009", organizată duminică 18 ianuarie 2008 la sediul Centrului Cultural Evreiesc din București, a fost cu totul specială, prezența și cuvintele rostite de ES David Oren, Ambasador al Statului Israel, de Președintele FCER dr. Aurel Vainer, mesajele trimise de acad. prof. Andrei Marga, de ing. Tiberiu Roth, președintele Asociației Sioniste din România, de ES Ambasador Mariana Stoica, acad. C. Bălăceanu Stolnici, ing. Jose Iacobescu, președintele Forumului Bnei Brith România, de actrița Maia Morgenstern, de jurnaliști, analiști politici cunoscuți în mass media din România, de membri ai obștii evreilor din România, chemarea tânărului regizor Erwin Șimșensohn de a se lupta până la eliminarea pericolului pe care îl reprezintă teroriștii Hamas, ne-au făcut să înțelegem că Israelul nu este singur. Dacă unii nu iubesc pe evrei ori Statul Israel, este o chestiune care îi privește, ține de educație și
cultură, dar fie ca bunul Dumnezeu căruia i s-a adresat Prim Rabinul Sorin Șlomo Rosen, fie ca o lume care înțelege valorile civilizației acestui secol să ajute la salvarea nu numai a evreilor, a umanității, de un terorism născut undeva în întunericul unor minți pervertite ireversibil. Nu sunt nici pesimist, nici optimist la modul iresponsabil. Cred în puterea poporului evreu, care este poporul meu, ca și în toți oamenii de bună credință, cu credință într-un Bine Unic, Suprem. Cred cu tot sufletul și cu mintea mea de om realist.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Boris Marian: Gerontofobia

Mesaj Scris de Admin la data de 18.04.10 14:56

Boris Marian: Gerontofobia


Nu credeam în tinerețe să ajung să scriu un asemenea articol. Întâi că eram încredințat că nu voi trăi mai mult de treizeci de ani. Era o prejudecată, timpul mi-a dat dublu și ceva peste.



Recunosc că în afară de părinții mei, care pe vremea adolescenței mele avea între 40-50 de ani, bunicii mele ( singura supraviețuitoare) cu care discutam greu , ea cunoscând mai bine germana, idișul, ucrainiana, decât româna (era din Bucovina), nu prea mă interesau ... bătrânii. Desigur, în peregrinările mele stăteam cu plăcere de vorbă cu câte un venerabil care îmi povestea ce a fost pe la începutul veacului XX și mai încoace.
Mama, Dumnezeu s-o aibă în paza Lui, m-a învățat, printre altele, să respect pe cei mai în vârstă, să salut pe vecinii din bloc, mai în etate, iar Decalogul, pe care l-am citit în tinerețe, împreună cu întreaga Biblie, din pură dorință de a o cunoaște ( nu am practicat religia, nici nu am respins-o) spune că respectul pentru părinți, implicit poentru cei mai în vârstă este obligatoriu.
Este amuzant că la fiecare cincizeci de ani, oamenii în etate spun, ehei, pe vremea mea era altfel, bătrânii se bucurau de respect. Nu este adevărat. Istoria este un șir de crime oribile. Dacă nu erau crimele, aveam o istorie a culturii și civilizației dar nu este așa.
Tinerii, mă refer la o parte, anume aceia care au o viziune deformată asupra timpului istoric, au impresia că totul este veșnic, iar bătrânii sunt o pacoste, o piedică în calea fericirii lor.
Un exemplu cu totul dezastruos este mediatizarea scandalului dintre subdezvoltata Oana Z. și mama ei. Bătrânii cicălesc, sunt zgârciți, uituci, răi, invidioși, plicticoși. Am întâlnit această tipologie, fără nici o deosebire, și la tineri, desigur, nu la mulți. A te considera tânăr și inteligent numai datorită vârstei este evident o aberație. A considera că nici un bătrân, aici se pune și chestiunea individualizării vârstnicilor, nu mai are capacitatea de a judeca, de a ține minte, de a crea chiar ceva minunat, este iar o aberație. Mă refer aici și la violența verbală și fizică a unor tineri cu deprinderi huliganice. Mă refer aici și la tinerii motocicliști, la tinerii proprietari de vehicule scumpe, la afaceriștii de succes, printre care găsești canalii absolute, dar și oameni de treabă. Există și canalii de vârste înaintate. Părul alb nu reflectă obligatoriu o puritate morală, ca și chelia. Eu, personal, nu mă simt bătrân, iar dacă mi se va întâmpla să capăt acest sindrom, voi fi nefericit sau voi căuta să-l combat cu orice preț.
Am în față trei exemple din ultimii ani – Neagu Djuvara, regretatul Alexandru Paleologu, Dan Amedeo Lăzărescu, pe care l-au bălăcărit cu cea mai mare nerușinare Mircea Dinescu și Cristian Tudor Popescu, ș.a. Există o explicație obiectivă, una singură, pentru disprețul tinerilor față de generațiile născute în secolul XX- disprețul pentru totalitarismul regimului fals-comunist.
Dar, există un dar, ce garanție îmi dă mie un om născut la 1980-1990 că nu ar fi suportat cu aceeași lașitate acest totalitarism? Lașitatea este o meteahnă umană. Nimănui nu-i place bătaia la tălpi, închisoarea, glonțul îm ceafă. Omul caută să scape, de se poate. Nu mă refer la turnători, am avut și eu oameni care mi-au făcut dosar. Unii de frică, alții din răutate. Se știe.
Închei și mai adaug doar un aspect. A agresa, în lumea artistică și culturală, deci inclusiv în lumea scriitorilor, oameni mai în vârstă este de două ori o perversiune. Scriitorul ar trebui să fie un purtător de umanism, după chemarea sa, iar a fi gerontofob înseamnă a fi umanofob. Oricine îmi poate spune că nu sunt poet, scriitor, accept, nimeni nu știe exact ce poate altul de alături, dar referirea la vârstă mă face să scot Decalogul și să-i aplic respectivului o corecție. Desigur, iluzoriu, pentru că nu știu să mă bat decât în vorbe.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Boris MARIAN: Istoria cruzimii noastre

Mesaj Scris de Admin la data de 07.02.10 10:04

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Recenzii: Boris Marian Mehr. Un evreu care nu a adus comunis

Mesaj Scris de Admin la data de 03.01.10 8:39

Recenzii: Boris Marian Mehr. Un evreu care nu a adus comunismul
Scris la Tuesday, December 22 @ 18:30:39 CET de catre asymetria
La Tel Aviv a apărut în 2003 o carte de memorii ale unui sionist care a avut de suferit pentru idealul său în România așa zis socialistă- Șlomo Șitnovitzer. S-a născut în anul 1916, în Basarabia (Hotin). Boris Marian Mehr face o scurtă recenzie. Ne-a promis ca după recuperarea cărții, în prezent împrumutată, va extrage pentru revista noastră câteva pasaje semnificative din aceste memorii care interesează și istoria României.
Asymetria


Un evreu care nu a adus comunismul

La Tel Aviv a apărut în 2003 o carte de memorii ale unui sionist care a avut de suferit pentru idealul său în România așa zis socialistă- Șlomo Șitnovitzer. S-a născut în anul 1916, în Basarabia (Hotin).
A activat în cadrul organizației Bethar, înființată de Zeev Jabotinski, cel care a susținut permanent necesitatea cuceririi Palestinei, cu forța armelor. Jabotinski a fost condamnat de liderii sioniști, Weizmann, Ben Gurion, dar, în parte, a avut dreptate. Dacă Statul Israel se înființa înainte de 1939, poate că numărul victimelor Holocaustului ar fi fost mai mic, iar problemele de astăzi ar fi fost mai lesne de rezolvat. Armata israeliană, Zahalul a fost înființat și pe baza experienței Betharului. Revenind la autorul memoriilor, amintim că el a condus organizația Bethar din București, iar după 1944 a fost ales conducător al acestei organizații, pe țară In 1948 intră în ilegalitate, este arestat în 1950, condamnat la 15 ani muncă silnică. Eliberat în 1956, este din nou arestat în 1959. Din 1962 s-a stabilit în Israel, a devenit un membru marcant al Herut-ului și Licud-ului, partide de dreapta, fiind totodată în conducerea mondială a mișcării sioniste – revizioniste și a Bethar-ului. Această mișcare nu este susținută de majoritatea israelienilor, fiind exclusivistă și respingând orice compromis. A fost redactor al publicației românești din Israel, „Libertatea”. Ne face plăcere să cităm motto-ul luat dintr-un poem de Natan Alterman „Suntem tava de argint/cea pe care vi-i dat Statul vostru evreu”. Este interesantă relatarea unei anchete a unui legionar, căruia anchetatorul îi spune că ei, comuniștii au realizat ceea ce Legiunea își propusese, să scape de „jidani”, adică la Iași nu mai era picior de „jidan”. Era o minciună, dar adevărul trist este că antisemitismul făcea o bună casă cu unii așa ziși comuniști și cu membri ai Legiunii. Informația provine din cartea lui Ion Ioanid - „ Inchisoarea noastră cea de toate zilele” (Ed. Albatros, vol. V)
Autorul memoriilor amintește și de metodele Securității, de intimidare și urmărire, de CDE, care făcea politica PCR-PMR., apoi relatează despre anchetele la care a fost supus, anii de detenție, ș.a. In încheiere aduce un omagiu martirilor persecuției îndurate din partea celor ce promiteau fericirea pe pământ. Acești martiri au fost – av. Kiva Orenstein, doborât de TBC, fără un tratament adecvat, Iampolsky și ing. Nacht uciși în timpul anchetelor, ing. Cristodulo, fost director al Societății româno-americane din Ploiești, care a orbit în detenție, Șmuel Harari (Sami Rotenberg), bătut până la sânge, în timpul anchetelor, Dr Petrasievici, batjocorit și ținut în mizerie, în închisoare, acuzat de spionaj, fără nici o dovadă, fruntașul sionist, scriitorul A.L.Zissu, adus la epuizare totală, în detenție, care a murit la scurt timp de la eliberarea și plecarea sa în Israel, ș.a. Autorul își exprimă nu numai compasiunea pentru victime, dar și sentimentul de repulsie pe care i l-au produs călăii din aparatul de represiune. O carte memorabilă.


Boris Marian Mehr



Nota: Boris Marian Mehr s-a născut la 19 noiembrie 1941(Rusia-Caucazul de Nord), a absolvit liceul Sf.Sava în 1959, a obținut licența în chimie, în 1965, a debutat cu poezie în 1968, a publicat șase volume de versuri, este prezent în „Dicționarul literaturii române” al Academiei Române (coordonator Eugen Simion), în „Dicționarul biografic al scriitorilor români” de Aurel Sassu, în istoriile literare ale lui D. Micu, H.Zalis,ș.a. Colaborează la publicații culturale din România, Israel, Canada. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.Poate fi găsit pe blog borismarian.blogspot.com/


http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=879
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Marian[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 11.06.09 13:11

Boris


Ultima editare efectuata de catre Admin in 23.04.15 10:18, editata de 4 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Marian[V=]

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum