Cluj[v=]

In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 16.10.15 19:31

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 27.07.15 8:53

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 23.02.15 9:38

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 27.01.15 16:50

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 04.10.14 12:52

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 02.04.14 12:37

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 16.02.14 15:32

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 18.01.14 10:59

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 02.03.13 9:34

Matusalem de Romania - NEMURITORUL DE LA CLUJ.

A trăit un secol și jumătate, dublu față de cât trăiește un român care ajunge la o vârstă înaintată. Unele surse spun că avea 37 de ani la Revoluția de la 1848 și a trăit încă cinci ani după abdicarea Regelui Mihai. S-a născut în 1804 și a murit în 1952, la vârsta de 148 de ani (facsimil actul de deces - n. red.). Înalt și voinic cât doi bivoli”, la 120 de ani căra pe distanța de trei kilometri grinzi de 12 metri lungime. Mânca cât trei români la un loc. O perioadă a băut zdravăn și a fumat pipă, după cum povestesc consătenii săi care erau copii la 1940 (acum sunt octogenari).


Maftei Pop a poposit în cătunul Osoi, situat la 50 de kilometri de Cluj, pe când avea 40 de ani. Toți cei de acolo îl știu de când s-au născut, pentru că Maștei, cum îi ziceau localnicii, a condus pe ultimul drum zeci de generații de săteni. Devenise o adevărată emblemă a locului. Aproape toată viața a lucrat cu ziua pe la țărani. Oamenii acelui cătun cu 22 de case cândva, unde și-a trăit cea mai mare parte a vieții, îl omeneau cu ce aveau. Doarmea afară, atât vara, cât și iarna. Doar când era foarte frig era poftit din poiată sau grajd să se culce în casa omului la care se afla ocazional: lângă sobă, pe o blană de oaie. Cu o buturugă de lemn drept pernă, așa cum prefera.


După o perioadă, cerea găzduire la altă gospodărie. Umbla cu pieptul gol, chiar și pe vreme de viscol, purtându-se într-o cămașă țărănească din pânză, trei sferturi, ca un flăcău, și cioareci, neînvelindu-se niciodată, nici când crăpau afară pietrele de la fântână. Însă n-a fost bolnav vreodată.

Cu puțini ani înainte de a se stinge, de „moarte bună”, a fost vizitat de oameni de știință, care l-au și speriat totodată. Bărbatul poposise în părțile Clujului (la Osoi) după ce, povestea el, omorâse accidental în satul natal (Valea Loznii, Sălaj) dintr-o lovitură, un copil care îi crease probleme pe când păzea animalele la păscut. Una din vizitele echipelor de „domnișori” de la oraș care au trecut să-l pozeze și examineze la Osoi (C.I. Parhon precizează faptul că acest caz a fost în atenția Anei Aslan!) s-a lăsat cu sărbătorirea sa, cu cântece și cuvinte de felicitare, dar și un scurt interviu la sediul Primăriei locale de atunci, Ciubăncuța (acum e altă împărțire administrativ-teritorială).

Un martor la acest eveniment festiv a fost Ioan Suciu, din Pustuța, care avea pe atunci 11 ani. Bărbatul și-a amintit pentru Jurnalul Național că bătrânul longeviv avea și atunci privirea de vultur și era iute în mișcări. Reprezenta un miracol faptul că la aproape un secol și jumătate de viață mergea cu vioiciune, fără toiag, atât doar că îl lăsase puțin auzul. Și nu era nici cărunt! Avea părul pe jumătate alb, pe jumătate pana corbului. Sunt amănunte care provin de la sătenii din Osoi pe care i-am vizitat. Altele, mult mai puține, sunt culese dintr-un valoros tratat științific al academicianului C.I. Parhon și care îl menționează (facsimil).

Nu a fost ușor, însă am obținut în exclusivitate documentele care dovedesc faptul că a trăit 148 de ani, cel mai important în acest sens fiind certificatul de deces, pe care îl publicăm în premieră.

N-a fost bolnav niciodată, a scăpat de toate molimele lumii, de la „Ciuma lui Caragea” la epidemiile de tifos, ciumă, holeră, lepră, dar și de toate războaiele pământului.

Maftei Pop, zis și Mutu, a văzut lumina zilei cu 17 ani înainte de revoluția lui Tudor Vladimirescu, când în Franța încă se afla la putere Napoleon Bonaparte, și a stins ochii în 1952, în plin comunism, apucându-i pe Petru Groza și Ana Pauker. N-a fost bolnav niciodată trecând peste toate molimile și epidemiile catastrofale ale lumii, de la „Ciuma lui Caragea”, pe care a prins-o pe când avea doar câțiva ani, până la epidemiile de tifos, ciumă, holeră, lepră, care au făcut ravagii până aproape de zilele noastre. Maftei Pop a fost contemporan cu Ipsilanti, Bălcescu, Cuza, cu toți regii României, dar și cu primii conducători ai Republicii Populare Române. A trecut și peste majoritatea războaielor importante ale ultimelor două secole ale mileniului, de la cel ruso-turc (1806-1812), la războiul de independență (1877), cel balcanic (1913), primul război mondial (1914-1918) și al doilea război mondial (1939-1945), până la cel din Coreea (1950-1952). Chiar povestea cu emoție sătenilor din Osoi prin ce fapte de arme vitejești a trecut. Brațul providenței i-a servit drept scut, îndepărtând schijele obuzelor și coasa ascuțită a bolilor necruțătoare ale timpului. Viața sa a început pe vremea când nu exista nici telegraf și s-a sfârșit când Uniunea Sovietică făcuse deja primele pregătiri pentru cucerirea spațiului cosmic.


Din punct de vedere al istoriei muzicale a ultimelor secole, a simțit că face primii pași pe pământ atunci când Beethoven compunea Simfonia a 9-a, a trăit odată cu muzicianul Ciprian Porumbescu, trecând în lumea drepților cu trei ani înaintea marelui compozitor George Enescu. Astfel de comparații oferă dimensiunea cu adevărat impresionantă a vieții acestui om.

La 120 de ani căra de la trei kilometri depărtare grinzi din lemn de 12 metri lungime Maftei Pop s-a născut în anul 1804, în satul Valea Loznii din județul Sălaj, și a murit în 1952 la Osoi. Trăia uneori izolat. Fără carte, se pricepea doar să numere porțiile de mâncare și rareori gologanii primiți pe diferite munci de la țăranii din Osoi. I se spunea „prostănacul” mai mult pentru faptul că nu și-a întemeiat o familie și nu și-a ridicat o gospodărie. Și acest fapt a contribuit la longevitatea sa extraordinară. După ce a fugit, tânăr fiind, din satul natal, s-a așezat în comuna menționată mai sus, de peste granița dintre județele Sălaj și Cluj, nu foarte departe de cătunul unde s-a născut. Era considerat un om puțin ciudat. Nu a fost căsătorit niciodată. Însă dintotdeauna a fost cunoscut ca bătrân. „Ca putere era tânăr și era privit ca un fenomen”. “Avea o forță musculară puțin obișnuită. A lucrat la mașina de treierat, mașină primitivă pe care o învârtea cu mâna. Cu o mână trăgea cei doi bivoli puși la jug. Ducea din pădure trei grinzi în spinare, de la 2-3 kilometri depărtare, peste dealuri, până la 100 de ani. La 120 de ani încă putea purta câte un lemn de 10-12 metri de la 2-3 km”, se arată în studiul publicat de C.I. Parhon.

„E găsit în sat drept ca un brad…Poartă cămașă albă cu gâtul descoperit, umblând astfel vara și iarna”. De altfel, de-a lungul întregii vieți nu a dormit niciodată în casă, ci doar afară, acoperit în fân sau învelit de cozile animalelor din grajd, iarna. Ori în iesle, așa cum s-a născut și Iisus Christos. La data examinării sale de către specialiști, Maftei Pop avea privirea vioaie și, în ciuda vârstei înaintate, părul negru, amestecat cu fire albe.

Mânca cât trei oameni odată, putea termina și o oaie întreagă la o masă de unul singur
Academicianul Parhon face câteva notații și cu privire la hrana pe care Maftei Pop o consuma. Sătenii care au stat de vorbă cu reporterul spun că nu a ținut regim, pentru că atunci nu se obișnuia așa ceva. Mai mult, fuma pipă sau 4-5 țigări pe zi. „Alimentație mixtă. Predominant lapte, brânză, mămăligă. Mânca cât trei, mânca și o oaie întreagă la o masă, pe care o primea în schimbul muncii lui”, scrie cercetătorul, făcând referire la cele povestite de bătrânii satului unde muncea, între care și Gheorghe Galuș, de 85 de ani, știutor de carte. Patru bătrâni, între care și Galuș, au contribuit la completarea datelor „anamnestice” ale lengendarului român. Chiar și la o vârstă înaintată, i-a impresionat pe anatomiștii și cercetătorii care l-au măsurat din cap până-n picioare. „Impresionează relieful muscular pe tot corpul: pectoralii, intercostalii, drepții abdominali, cu fibrele aparente”. Trecutul și comportamentul său trădează faptul că omul pe care parcă l-a uitat moartea pe pământ avea un sistem nervos puternic, cu totul ieșit din comun. „Epitetul de prostănac dat de consăteni pare a fi în legătură cu viața bizară și cu diminuarea auzului mai demult, fapt care l-a izolat de mediu…Prezintă o aritmie cardiacă legată de respirație. Puls 92 pe minut, radiala nu este îngroșată, tensiunea arterială 160 cu 80”.


Dantura îi era încă bună, nu avea probleme cu prostata și nu suferea nici de ateroscleroză, ca toți bărbații de peste…50 de ani

Chiar dacă a avut probleme cu auzul odată cu înaintarea în vârstă, românul nostru de 148 de ani și-a păstrat destui dinți. „Se notează prezența a 4 incisivi. Pofta de mâncare păstrată, nu are tulburări digestive”. Singura problemă, care s-a ivit la o vârstă înaintată, fapt pentru care se spune că a și murit, a fost apariția unei tumori la care organismul slăbit n-a rezistat. Din examinarea anatomo-patologică reiese acest lucru: …

„Mușchii drepți abdominali cu duritatea lemnoasă”, duritate care pune problema existenței unei tumori abdominale. Însă sătenii din sat au povestit pentru reporterul Jurnalului Național o altă variantă a morții sale. Omul, neînvățat cu aparatul foto, s-a speriat atunci când a fost pozat, crezând că va fi împușcat, întrucât se știa vinovat pentru acel accident tragic petrecut din vina sa în locurile natale. Altfel, n-avea nicio problemă. Dacă acum, mai fiecare bărbat care trece de 50-60 de ani este „cadorisit” de natură cu câte un adenom de prostată, uriașul nostru n-a avut nevoie de urolog nici la cea mai înaintată vârstă, de altfel nici n-ar fi ajuns la el, cum n-a avut nevoie de niciun medic, fiind sănătos tun. „Micțiuni normale”, notează Parhon, care adaugă faptul că bătrânul nu prezenta „pete senile” pe piele și nici semne clinice evidente de ateroscleroză.


Viața fără griji și munca în aer liber l-au făcut să ajungă la un secol și jumătate de viață

Între posibilele explicații cu privire la longevitatea extraordinară a bărbatului, C.I. Parhon subliniază faptul că în familia lui au existat centenari (mama și sora, 110, respectiv 102 ani), dar mai ales că Maftei Pop a trăit toată viața muncind și apoi odihnindu-se numai în aer liber. Un alt factor important care a acționat favorabil pentru atingerea unei asemenea vârste înaintate (recordul românesc dovedit prin acte, fără tăgadă) este și regimul alimentar alcătuit mai mult din zarzavaturi, ciorbe și lactate, ca și factorii de climă - s-ar părea favorabili acestui neîncoronat Matusalem dacă nu al lumii, cu siguranță al României.

Vă veți întreba de ce specialiștii în geriatrie nu au scos în evidență acest caz. Pe lângă explicația dată mai sus, am purtat o scurtă discuție cu academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, mulți ani director al instituției care s-a ocupat cu studiul longevității. „Mă mir că nu s-a auzit până acum. Însă studiul academicianului C.I. Parhon e demn de toată încrederea. Mă mir să fi comis savantul vreo greșeală, pentru că era un om de știință demn de toată încrederea. Însă pe atunci acte civile nu existau, doar actele în care țăranii erau trecuți de marii boieri”, spune acad. Bălăceanu-Stolnici. Cazul este cât se poate de credibil și datorită faptului că tatăl românului cu un asemenea record de longevitate era preot. Iar românii erau la acea vreme credincioși cu toții, așa încât cu siguranță au fost notate nașterea și botezul său în evidențele bisericești. Așa s-a ajuns să-i fie trecută vârsta exactă în certificatul de deces: 148 de ani!


Ar fi putut trăi chiar mai mult întrucât a fost sănătos „tun” până în ultimii ani

Reputatul om de știință C.I. Parhon subliniază faptul că bărbatul ar mai fi putut trăi. Cum spuneam, au existat indicii cum că Pop a decedat nu pentru că s-a îmbolnăvit, ci mai mult pentru că organismul i-a cedat, fiind posibil să-i fi apărut o tumoare intra-abdominală. Sau mai degrabă pe un fond tensionat determinat de căutarea sa de către oamenii de știință, s-a speriat și de aici, sfârșitul. C.I. Parhon spune că la palpare se simțea într-un anumit punct pe corpul său o structură solidă, lemnoasă, și faptul că în ultimii ani se îndoia mai greu, duc către un astfel de indiciu - tumoare. Se știe că la o vârstă înaintată orice dereglare în organism poate duce la moarte. Așa încât organismul slăbit (ca la orice bătrân) nu a mai rezistat. Însă în certificatul de deces nu apare acest motiv. Conform documentului, Pop a murit de… „moarte bună”, cum se mai spune, în act fiind trecut la cauza decesului „senilitate”, cum se nota la mulți oameni în vârstă care se pierdeau. Altfel ar mai fi dus-o încă ani buni, este concluzia savantului. Referindu-se la acea presupusă tumoare, Parhon scrie: „bătrânii rezistă foarte puțin la accidente, traume, infecții etc., care asupra unui tânăr ar fi avut o slabă înrâurire și care se pot considera în cazul bătrânilor aproape ca un motiv pentru curmarea existenței”. Moș Maftei, cum era numit, făcea parte dintr-o familie de longevivi care au depășit cu mulți ani vârsta de 100 de ani. În condițiile în care moștenirea genetică necesară îi era favorabilă, Maftei Pop a întrecut orice așteptări.


Un caz uitat, abandonat chiar și în rândul cercetătorilor în domeniul longevității

Astăzi puțini își pot imagina că în România a existat o persoană care a ajuns la neverosimila vârstă de 148 de ani! Chiar și în rândul cercetătorilor nu e cunoscut acest caz, motivele fiind numeroase. Unul dintre ele, mai degrabă amuzant, este acela că Institutul de geriatrie, înființat chiar în anul morții lui Maftei Pop, nu l-a mediatizat pentru că ar fi avut o ștachetă prea înaltă încă de la început în activitatea pe care urma să o desfășoare. De altfel, chiar în anul morții lui Maftei a fost înființat primul institut de studiere a longevității din lume, la noi, la inițiativa profesorului Ana Aslan, care a cunoscut cazul. Apoi, la trei ani de la moartea lui Pop, după ce mai întâi prof.dr. Ana Aslan l-a studiat ca exemplu, academicianul C. I. Parhon îl menționează în lucrarea pe care am citat-o, și care viza cercetări legate de vârsta omului. Chiar dacă la 1804 nu se eliberau documente civile populației rurale, copiii erau înregistrați la naștere în catastifele bisericești. Am găsit un învățator din zonă, Ion Mureșan, de 80 de ani, care ne-a povestit cum un coleg de-al său i-a relatat faptul că a fost rugat să meargă cu autoritățile să căute la biserică date referitoare despre nașterea și botezul său. Un al doilea motiv ce-l face mai mult decât plauzibil este și menționarea în lucrarea la care am făcut referire, aceasta fiind și cea mai importantă lucrare științifică pe tema longevității a marelui om de știință C.I. Parhon, savantul-academician care se numără printre fondatorii geriatriei în România și care a ajuns el însuși la vârsta de 94 de ani.

Mărturii de la cei care l-au cunoscut

Studiat de medici, moș Maftei a fost un fel de mascotă a satului Osoi. Ba în localitate chiar a rămas o vorbă: „Ce, vrei să trăiești cât moș Maftei?”. Ioan Suciu (74 de ani) și-l amintește: „Eram elev la școală la Ciubăncuța și a venit o comisie acolo. Și era primarul de la Jurca și i-au luat o declarație, atunci avea mult peste sută. A murit la 130 sau 140 de ani. L-a chemat acolo, la Primărie, și ne-am dus și noi, elevii de la școală, să vedem așa un om în vârstă, cel mai în vârstă din țară. Arăta destul de bine pe la 1950. Avea zbârcituri pe față, arăta ca fiind în etate. Avea cămașă din aia țesută la țară, descheiată, era în costum național cum se purta o dată. Era parcă primăvară când ne-am dus cu clasa să-l vedem și să-i cântăm „La mulți ani”. Purta pălărie, nu era cărunt tare, avea părul jumate alb, jumate negru. Avea așa, o vorbă domoală, ardelenescă. Eu aveam cam 11 ani. Ne-a impresionat că are o vârstă așa înaintată. Comisia care a venit nu știu de unde era, dacă de la Cluj sau București”.

O altă mărturie provine de la Mureșan Ioan, (80 de ani, învățător), Zalha. „Nu la noi în comună a trăit, ci în Osoi, un sat care a aparținut comunei Ciubăncuța. Eu am vorbit cu învățătorul care a fost acolo, Tămaș Eugen, care a murit de vreo 10-15 ani, pentru că atunci când a murit n-au vrut să-l îngroape până să aibă ceva act. În arhiva bisericii i-au găsit data nașterii, dar și aceea a botezului (mai ales că tatăl său se spune că era preot, după cum am găsit și în studiul lui Parhon – n. red.)… Fratele meu l-a cunoscut, că a avut soție de acolo, din Osoi”. Când a murit, moș Maftei a fost condus pe ultimul drum de tot satul. „Noi, copiii, ne-am strâns gură-cască, noi știam de badea Maftei că are mult peste sută. Vârsta precisă i-o știu doar cei care l-au înmormântat, cei care au umblat pe la Primărie, Pavăl lui Turcu și alții au umblat și au scos documente. Au fost de-au cătat acolo, în Valea Loznei, unde s-a născut și au scos ceva acte ca să-l poată înmormânta. El n-avea la dânsul documente. I-au făcut groapa și i-au scris Pop Maftei pe cruce. A fost îngropat creștinește în grădina lui Horvath Ioan, casa fiind acum a lui Nicolae Ciupe”, povestește și Ilie Mureșan. Iar femeile din Osoi se roagă și astăzi pentru omul care s-a dovedit a fi cel mai longeviv român.
De la: Boris Petroff
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 11.12.11 9:52

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 19.09.11 15:57

La 12 octombrie 1872, decret imperial privind infiintarea Universitatii
din Cluj cu patru facultati: Filozofie si Litere; Matematici si
Stiintele naturii; Drept; Medicina. La capatul primului razboi mondial,
pe fondul Marii Uniri, universitatea clujeana, asemenea universitatilor
din Strasbourg si Bratislava, a fost preluata de autoritatile statului,
devenind o institutie a Romaniei intregite. La 12 mai 1919 se
constituie Universitatea romaneasca din Cluj, ale carei cursuri le
inaugureaza, la 3 noiembrie 1919, Vasile Parvan, cu prelegerea "Datoria
vietii noastre", pentru ca la 1 februarie 1920 Regele Ferdinand I sa o
proclame solemn. Noua universitate era asezata de catre suveranul
Romaniei sub semnul devizei: "Inchinat adevarului, pe cai de dreptate –
singurele care duc la concordia dintre diferitele semintii ale lumii –
acest asezamant de inalta cultura va putea fi de folos neamului si
umanitatii (...)."
J.NATIONAL
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 26.08.11 0:15

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 16.07.11 11:18

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 04.06.11 12:55

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 16.02.11 20:11

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 23.08.10 13:24

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 07.08.10 17:57

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 16.02.09 8:01

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Lacurile sărate din Podișul Someșan vor concura oferta balne

Mesaj Scris de Admin la data de 23.11.07 9:36

Lacurile sărate din Podișul Someșan vor concura oferta balneo-climaterică ungurească
http://www.gandul.info/vacanta/lacurile-sarate-podisul-somesan-vor-concura-oferta-balneo-climat.html?3893;1057374Cojocna, Dej și Beclean, nume care azi nu spun mare lucru, vor deveni centre de tratament și recreere dotate la nivel european
O zonă considerată ani de zile ca având un potențial fan­tastic, dar în care românii nu au avut bani (sau viziune) să investească, are șanse să aducă, în 18 luni, turiști gârlă în nord-vestul țării, rupând în două afluxul care merge să se trateze în Ungaria, la băi. Este vorba despre zona balneară Salina Turda - Lacul Sărat Durgău – Valea Sărată, care va fi refăcută la standardele lumii civilizate, datorită unui proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Phare 2005. Contractul, semnat zilele trecute de președintele CJ Cluj, prevede amenajarea Salinei pentru a servi turismul balnear, precum și reabilitarea Lacului Sărat Durgău – Valea Sărată astfel încât proprietățile curative ale apei să nu mai fie irosite.
Facilitățile de cazare, par­cările, restaurantele și com­plexul pentru tratament vor costa aproape șase milioane de euro – contribuția UE este de 63 la sută.
Trebuie spus că din planurile de dezvoltare turistică a Clujului face parte și un proiect de circa 5,5 milioane de euro pentru reabilitarea turismului balnear din Podișul Someșan – valorificare lacurilor sărate din Cojocna, Dej și Beclean (județul Bistrița-Năsăud), al cărui contract a fost semnat la mijlocul lunii septembrie și este finanțat tot prin Phare 2005.
De altfel, la Cojocna, primăria intenționează să relanseze Băile Sărate și prin alt proiect, care prevede extinderea perimetrului cu potențial turistic cu șapte hectare, unde să se construiască spații de cazare, restaurante, parcări, terenuri de sport și magazine – o mică Mamaia, dar fără mare.
Dacă stațiunea Cojocna se află în vecinătatea unor ocne de sare din timpul romanilor, unde au fost amenajate băi cu proprietăți ideale pentru tratarea reumatismului, dar și a afecțiunile endocrine și ginecologice, nici Salina Turda nu e mai prejos. Mina de sare a fost deschisă tot de romani, iar sala subterană de tratament este leac curat pentru afecțiunile respiratorii, datorită umidității și temperaturii constante (10 – 12 grade Celsius).
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Mall de 85 milioane euro in Cluj

Mesaj Scris de Admin la data de 17.05.07 8:46

Mall de 85 milioane euro in Cluj Cu aproape 300.000 de locuitori, Clujul - al treilea oras, dupa Bucuresti si Iasi - are o mare "problema". Nu are inca nici un mall. Bucurestiul are deja "citeva" malluri, la fel si Iasiul. Un grup britanic a hotarit ca este timpul ca si clujenii sa aiba un loc al lor unde sa-si "omoare" timpul liber intr-un mod cit mai placut. Grupul britanic de investitii si servicii financiare Dawnay, Day si-a anuntat ieri intrarea pe piata de real estate din România prin lansarea primului proiect al companiei: Atrium Center Cluj. Cu o investitie de aproximativ 85 de milioane de euro, Atrium Center Cluj reprezinta unul dintre cele mai importante proiecte de real estate din zona centrala a orasului. Astfel, centrul Clujului va beneficia de un spatiu modern de shopping de 31.500 mp, o zona de birouri cl ...


avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Bastionul Croitorilor, adapost de noapte

Mesaj Scris de Admin la data de 11.05.07 13:29

Bastionul Croitorilor, adapost de noapte
Doua turnuri mai sunt azi in picioare din vechea cetate medievala a Clujului.

Turnul Pompierilor si Bastionul Croitorilor zac de ani buni in parasire.

Al doilea a fost transformat in refugiu peste noapte de catre boschetarii urbei.

Desi Bastionul Croitorilor este declarat monument istoric, autoritatile, atat cele centrale, cat si cele locale, au fost mult prea "indulgente" cu starea de degradare in care a ajuns. Bastionul Croitorilor a fost dat in administrarea Muzeului
National de Istorie a Transilvaniei in anii ‘60, dar abia la inceputul anilor 2000 institutia a obtinut drepturi depline, dupa inscrierea imobilului istoric in Cartea Funciara. "Bastionul ar fi fost distrus, la fel cum s-a intamplat cu Casa Calaului, pentru ca nici noi, nici Ministerul Culturii n-am avut bani pentru restaurarea monumentului simbol al Clujului", sustine Ioan Piso, director al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei in acea perioada.

Mostenirea principelui Bethlen

Bastionul Croitorilor este unul dintre putinele monumente care au facut
parte din vechea cetate a Clujului care s-a pastrat relativ bine pana in zilele noastre. A fost denumit dupa breasla croitorilor care l-au intretinut si aveau obligatia pazei orasului in acel punct. Turnul este construit din piatra faltuita, zidurile masive pastrand inca lacasurile de tragere. Spre nord, lipit de el, se mai pastreaza inca o bucata din zidul de piatra cu creneluri si drumul de straja. Bastionul facea parte din coltul de sud-est al zidului cetatii medievale ridicat in secolul XV. Prima fortificatie medievala pe actualul loc al Clujului a fost construita in secolele XIII-XIV, si inchidea o suprafata de 7 ha, cu latura de nord pe raul Somesul Mic. Dezvoltarea orasului liber regesc a dus la nevoia de a ridica un nou zid de aparare. Cererea clujenilor a fost aprobata in anul 1405 de regele Sigismund de Luxemburg. Constructia noua a fost inceputa in anul 1475, iar cu aceste ziduri suprafata inconjurata a ajuns la 45 ha. In secolul XV erau ridicate 14 bastioane de aparare. Fiecare bastion (turn) al zidului medieval de aparare a fost finantat si ingrijit de cate o breasla a cetatii (croitori, cizmari, tamplari, orfervari, rotari, olari, zidari, curelari). Intre anii 1627-1630, in perioada principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, forma lui de atunci fiind pastrata pana in zilele noastre. Astfel ca in bibliografiile de limba maghiara turnul poarta numele princepelui Bethlen. La inceputul anilor 1600, nobilii maghiari razvratiti impotriva lui Mihai Viteazu l-au tras in teapa, in fata Turnului Croitorilor, pe capitanul de osti Baba Novac, mercenar sarb in armata principelui valah. In amintirea acestuia s-a ridicat aici o statuie, in anul 1975, opera a sculptorului clujean.

Birocratia ruineaza bastionul

Restaurat in 1924, bastionul a fost transformat in muzeu de catre Comisiunea Monumentelor Istorice. O alta restaurare a avut loc in 1959. In ultimele decenii bastionul a fost lasat in paragina, desi au existat intentii declarate din partea reprezentantilor municipalitatii de a folosi potentialul acestuia, transformandu-l intr-un centru cultural. In urma cu cativa ani, un proiect de restaurare si modernizare a fost initiat de Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, in colaborare cu Filiala Transilvania a Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR).
Insa intelegerea a cazut, iar contractul de concesionare catre Ordinul Arhitectilor a fost atacat de catre Ministerul Culturii. Bastionul urma sa gazduiasca aici birouri, o biblioteca a arhitectilor si o sala de conferinte in care urmau sa fie organizate si expozitii, precum una de arme si pietre medievale, dupa cum amintea Ioan Piso. In anii ‘90 ai secolului trecut s-au facut aici unele lucrari de restaurare. Au fost turnate placi de beton si au fost construite trepte interioare care au distrus intregul interior, avea sa mai spuna fostul director al Muzeului de Istorie a Transilvaniei. Intrat in ultimii ani pe mana cersetorilor Clujului in cautare de un adapost, Bastionul Croitorilor a suferit deteriorari serioase in interior. Bastionul Croitorilor s-a aflat multi ani intr-o disputa patrimoniala purtata intre Primaria clujeana si Muzeul National de Istorie a Transilvaniei. In 24 ianuarie 2006, Consiliul Local Cluj, avand acceptul Ministerului Culturii, trece imobilul istoric din administrarea Muzeului National de lstorie a Transilvaniei in proprietatea publica a municipiului Cluj-Napoca si in administrarea Consiliului Local, care doreste aici deschiderea unui centru cultural.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

La pas prin “centrul pierdut” al Clujulu

Mesaj Scris de Admin la data de 08.04.07 18:01

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Gradina botanica din Cluj-Napoca

Mesaj Scris de Admin la data de 16.03.07 20:02

Gradina botanica din Cluj-NapocaGradina botanica a Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj-Napoca a fost infiintata in anul 1920 de catre profesorul Alexandru Boza. In organizarea ei primeaza conceptia stiintifica in materie de clasificare a plantelor si de fitogeografie, armonios imbinata cu rafinamentul artistic care-i imprima o nota de farmec si pitoresc cu totul aparte. Gradina ocupa o suprafata de 14 hectare de teren accidentat si variat, care se preteaza cu succes la cultivarea unor colectii de plante extrem de diversificate, provenite de pe toate meridianele Terrei, colectii care insumeaza aproximativ 10.000 de specii de plante. Spatiul este impartit in mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic si medicinal, fiecare cu specificul sau. Flora si vegetatia tarii noastre este bine reprezentata prin vegetatia Campiei Transilvaniei, a Muntilor Carpati, a Banatului si a Olteniei, precum si a dunelor maritime.
O sugestiva amenajare o constituie Gradina Romana, dominata de statuia zeitei Ceres si de diverse piese arheologice descoperite in municipiul roman Napoca, populata cu plante de cultura, legume si flori ce cresteau in gradinile romane, cultivate si azi in gradinile taranesti la noi. In sectorul ornamental sunt cultivate zeci de specii cu sute de soiuri de plante lemnoase si ierboase care incanta ochiul vizitatorilor de la topirea zapezii pana la primele ingheturi ale toamnei. Flora asiatica se intinde in jurul minunatei Gradini japoneze, amenajate in stilul traditional intermediar gyo-no-niwa, cu numeroase elemente de arhitectura peisajera specifice. Complexul de sere este alcatuit din sase sere in care sunt cultivate plante ecuatoriale, tropicale si subtropicale, cum sunt: celebrul nufar de pe Amazoane, impozantii palmieri, plante australiene si mediteraneene, plante suculente, orhidee si ferigi tropicale. Sectorul sistematic este unul dintre cele mai importante sectoare ale Gradinii botanice din Cluj Napoca, constituind o carte vie de botanica, in care speciile sunt grupate pe familii, iar acestea in ordine si clase, dispuse in ordine filogenetica.
In incinta Gradinii botanice este situat Institutul botanic reprezentat de colectivul de botanica al Facultatii de Biologie si Geologie. Tot aici se afla Muzeul botanic cu 6.900 de piese divers colorate si Herbarul Universitatii, care adaposteste 635.000 coli de herbar cu plante provenite din toate regiunile globului.
http://www.actualitatea-romaneasca.ro/index.php?_init=art.view&art_key=3039&cat_load=&archive=yes
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Cluj[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 23.02.06 11:09



Ultima editare efectuata de catre Admin in 27.07.15 19:52, editata de 10 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cluj[v=]

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum