Schor[V=]

Pagina 10 din 10 Inapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Schor[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 07.12.08 18:29

Rezumarea primului mesaj :

DOREL  SCHOR-
2]Cel mai mult îmi place să mă întâlnesc cu șefii mei care au ieșit deja la pensie.
1]Minciuna presupune studii superioare adevărului.
=====
Natalie


Ultima editare efectuata de catre Admin in 01.11.15 23:00, editata de 18 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos


Re: Schor[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 23.04.12 15:40

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Schor[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 15.04.12 18:14

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Schor[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 08.04.12 10:41

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Schor[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 02.04.12 19:23

Cascaval

• Bunici, nu va lasati de povesti !!
• Nu-l crede pe cel care te asigura mereu ca nu te minte.
• Putine sate fara caini, multi caini fara sat.
• In concediu am inceput sa citesc o carte pasionanta… Abia astept concediul viitor, ca s-o termin.
• Internetul – un ocean de ineptie cu insulite interesante (Andrei Bacalu).
• Cel care te aduce la sapa de lemn iti ia, pina la urma, si sapa.
• Recicleaza-ti dusmanii. Pe astia macar ii cunosti.
• Uneori sint subsemnatul, alteori sint resemnatul…
• Multi rid numai la glumele facute de ei.
• Se intimpla sa treci pe linga noroc, Dar, de regula, trece el pe linga tine (Zoltan Terner).
• Cel mai usor uiti ce n-ai stiut niciodata…
• Prostia unuia nu ar trebui sa o scuze pe a celorlalti.
• Cu cit e cascavalul mai mic, are gaurile mai mari.
• Multi nu se tem de nimic, nici macar de ridicol.
• De cind nu-mi mai e frica de moarte/ ma plictisesc, as spune, chiar foarte
(Boris Mehr).
• Noi avansam in salturi…Acum ne odihnim.
• Uneori am dreptate fara sa vreau…Alteori vreau si nu am.
• Daca noi inchidem ochii, el devine invizibil.
• Betia de cuvinte este urmata de mahmureala de idei.
• Nu e nevoie sa umbli descheiat la pantaloni ca sa dovedesti ca esti barbat (Nae Cernaianu).
• Daca prostia ar fi taxata, nu ar mai fi planeta in criza economica.
• "Asiguram demnitate pentru zile festive si ceremonii".
• Sint pesimist si nu mai vreau sa am dreptate.
• Cind ii vorbesc de purici, se scarpina…Ii voi vorbi de Einstein.

DOREL SCHOR
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Schor[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 25.03.12 18:57

  • MORENO PINCAS – CABINETUL DE CURIOZITĂȚI de Dorel Schor
    Pictorul bulgar israelian francez Moreno Pincas verniseaza o expozitie de exceptie la Muzeul de Arta Israeliana din Ramat Gan. Intitulat cu modestie “Picturi” evenimentul vine sa confirme reputatia internationala a artistului. Greu de catalogat ca stil, pictura sa este prezenta in marile galerii din lume sub titulaturi diverse: “arta europeana”, “arta maximala”, “arta israeliana”…In ultima instanta, incadrat in expresionism, grotesc, realism sau altfel, Moreno ramane aproape singular in creatiile sale. (18-3-2012 – Cultura)
  • avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: Schor[V=]

    Mesaj Scris de Admin la data de 18.03.12 13:34

    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: Schor[V=]

    Mesaj Scris de Admin la data de 12.02.12 16:19

    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: Schor[V=]

    Mesaj Scris de Admin la data de 05.02.12 10:12

    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: Schor[V=]

    Mesaj Scris de Admin la data de 22.01.12 11:14

    http://www.acum.tv/articol/44982/

    Cei vechi sustineau ca totul e (in) miscare…Filozofia lui Heraclit se poate rezuma in doua cuvinte: Panta rei – totul curge. Miscarea e continua, de la grauntele de nisip pina la astrele universului. Miscarea inseamna dinamism, putere vitala, forta creatoare si actiune…. “Omul Vetruvian” al lui Leonardo da Vinci, cel incadrat in cerc si in patrat, are patru maini si patru picioare. Ce demonstreaza, in fapt, geniala diograma? Ca miscarea permite schimbare, ca sint posibile multiple pozitii alternative.

    Batrinul renascentist flamand Pieter Bruegel a fost printre primii care, in secolul 16, a pictat scene burgheze si rurale pline de miscare. Personajele sale muncesc, petrec, danseaza. Sint celebre pinzele sale cu jocuri de copii, vinatori in zapada, parabola orbului, dans taranesc…

    Picasso a duplicat, triplicat si multiplicat figura umana. In intentia de a surprinde mai multe stadii ale actiunii, futuristii italieni indica numeroase stadii ale actiunii, instantaneele succesive ale miscarii suprapunindu-se in acelas tablou. Efectul de miscare, obtinut prin simultaneitate, confera lucrarilor un limbaj vizual specific.

    Marcel Iancu, exponent al constructivismului si coinventator al dadaismului aplica ideia intr-un cunoscut tablou, “Dans la cabaret Voltaire”, reluind-o in multe uleiuri si acuarele de mai tirziu.

    Giacomo Balla a devenit celebru cu tabloul intitulat “Dinamismul unui caine in lesa”.

    Natalia Goncearova, adepta la un moment dat a raionismului, picteaza un ciclist intr-o cursa de viteza…

    Gino Severini in Italia si Kazimir Malevici in Rusia se intrec in dorinta de a picta… miscarea. Ei folosesc resursele oferite de forme, linii si culori pentru a le aplica la ambianta.

    Liviu Lazarescu ne ofera o apriga lupta de cocosi in tuse energice, deliberat nervoase, obtinind o imagine intensa, dinamica. Pozitia ambigua a combatantilor sugereaza o mereu posibila rasturnare de situatie.

    Yosl Bergner picteaza un clovn in leagan care pare ca risca sa paraseasca tabloul din pricina oscilatiilor, sau grupuri de lautari, kleizmeri, in inevitabila neliniste muzicala.

    Motti Benshoshan prefera aceasta expresie artistica in a picta miscarea in volute, schimbarea in compozitii de forta, ca o ilustrare a independentei creative.

    Sculptura chinetica este o alta dovada a permanentelor cautari in arta plastica, creatorii realizind, mai ales in acest secol al vitezei, opere moderne, cu incarcatura emotionala, care sa serveasca ideia de evolutie si armonie intre contraste.
    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: Schor[V=]

    Mesaj Scris de Admin la data de 08.01.12 9:48

    PANOU ORNAMENTAL – DESPRE TREI DESTINE ARTISTICE de Dorel Schor

    Cu mai multe decenii in urma, municipalitatea din Iasi a decis modernizarea Pietii Unirii din centrul orasului. Ampla lucrare a transformat spatiul intr-un imens santier, cu firesti demolari, sapaturi, inconveniente de circuatie. Cel putin intr-un loc, a fost necesara montarea unui imens panou care sa mascheze inesteticul.

    Misiunea au primit-o trei artisti platici. Trei, pentru ca dimensiunile lucrarii si timpul pus la dispozitie cereau asta. Se numeau Marcel Guguianu, Corneliu Vasilescu si Lipa Natanson. Erau la inceput de cariera si fiecare avea istoria “lui” personala.

    “Seniorul” era Marcel Guguianu, pictor si sculptor, care mai tirziu s-a remarcat in restaurarea unor monumente istorice, dar mai ales printr-un stil sculptural personal, cu forme esentializate, in care prevaleaza proportiile neuzuale, daruite in mod paradoxal de lirism si tandrete. Acum, dupa atitia ani, vorbim de maestrul Guguianu, cel care a initiat o Fundatie artistica in Romania si o colectie muzeala, care ii poarta numele, la New York.

    Corneliu Vasilescu a continuat sa picteze pinze mari, trecind insa la un foarte original abstractionism cu gestica ampla, cu volute si arabescuri spontane in care isi propune sa descopere noi universuri. Pictura lui fara figuratie previzibila este considerata gestualista, datorata stilului liber, direct, impulsiv, care recreeaza o realitate senzoriala, cu rafinament cromatic si incarcata miraculos de vibratie lirica.

    Lipa Natanson traieste si picteaza acum in Israel. In Iasiul tineretii sale a lasat largi fresce murale pe frontonul unor cladiri publice (Casa de cultura a tineretului si studentilor, Casa sindicatelor) , dar a luat cu el insemnele culturii si traditiei artistice din tara in care s-a nascut si a invatat. Tematica lucrarilor sale este desigur alta, lumina mediteraniana se regaseste in combustia culorilor, dar si la el recunoastem spatiile generoase, expresia de miscare si armonie.

    Trei destine artistice marcate de evenimente sociale si politice care isi gasesc expresia in biografia fiecaruia. As putea banui o interactie reciproca in opera celor trei artisti, pornind de la acel panou ornamental care le-a solicitat talentul si abilitatea creativa pe suprafata arida a unor table nituite. Interesant este faptul ca tustrei, desi fiecare s-a bucurat de recunoastere locala si internationala, au ramas modesti, continuindu-si opera, adesea surprinzatoare, cu pasiune, discretie si eleganta.
    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: Schor[V=]

    Mesaj Scris de Admin la data de 16.11.11 22:07

    Parerea mea

    • Mereu ne lipseste ce n-avem si ne prisoseste ce avem.
    • Frica are nevoie de nume.
    • Prostia e universala, dar are si elemente de specific local.
    • Ascuns in dulapul conjugal…
    • Binele trebuie rasplatit cu bine, dar fara exagerare (Nae Cernaianu).
    • Uneori traduc din ziar, alteori traduc si fara ziar…
    • Picioarele mele sunt paralele. Nu se vor intilni niciodata?
    • Cind se infurie, si sfintii fac prostii…
    • Seamana ca doua picaturi de acid sulfuric.
    • Linia dreapta e drumul cel mai scurt si mai plictisitor (Zoltan Terner).
    • Instructiuni: folositi-va mintile din dotare.
    • Ai vorbit prea mult. Nu te dor mainile?
    • Majoritatea declaratiilor sint perisabile.
    • Cei sapte ani de acasa…Ce-ai avut si ce-ai pierdut.
    • Unde nu exista onoare, nu exista nici demisie de onoare (Dorin Tudoran).
    • Societatea multilateral sub-dezvoltata.
    • De cartile bune e greu sa scapi.
    • Sa ne iubim aproapele cit mai e timp…
    • Ca sa te ridici la suprafata, trebuie sa cunosti dedesubturile.
    • Cum te poti auto-depasi? Folosind, eventual, un alt auto (Roni Caciularu).
    • Realitatea bate biblioteca…Pacat!
    • Sint de acord cu tine, dar raman la parerea mea.
    • N-avem bani, dar vrem valuta !
    • O veste proasta: stam prost!





    Dorel Schor 10/17/2011
    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: Schor[V=]

    Mesaj Scris de Admin la data de 16.11.11 22:04

    Marile spirite


    • Marile spirite se intilnesc… Depinde insa unde !
    • Mai degraba se intilnesc spiritele mici…
    • Ca sa faci haz de necaz trebuie sa le ai pe amindoua…
    • De la un intelectual te astepti la insulte de calitate.
    • Ce lunga si ce scurta poate fi aceasi biografie (Nae Cernaianu).
    • Si incultura se cultiva.
    • Decit omul inrait, mai bine cel rau de la inceput…
    • Raul nu este numai absenta binelui.
    • Uneori sentimentele se amplifica, sperantele se aplatizeaza (Andrei Bacalu).
    • Nu speranta moare ultima, ci prostia.
    • Am spus ceva in gluma si m-au luat in serios. Cum ies din treaba asta?
    • Lozinci dietetice.
    • Semianalfabetul trebuie apreciat pentru cealalta jumatatea.
    • Imi propun sa inteleg neintelesul, sa-mi imaginez inimaginabilul (Zoltan Terner).
    • Scoala ii desteapta pe destepti, dar ii prosteste pe prosti.
    • Uneori ignoranta e o binecuvintare.
    • Daca n-ai de lucru, fa-ti ! (zicere ardeleneasca).
    • Soprana preistorica (Beatrice Waisman).
    • Impresia de libertate se bazeaza (si) pe libertatea de impresie.
    • Sfisitul lumii vine in fiecare zi… In rate.
    • Dragul puterii duce la drogul puterii.
    • Tu ai acordat, eu m-am racordat… (Roni Caciularu).
    • Prostia e o forma de terorism.
    • Din strainatate iti iubesti mai sincer patria.






    Dorel Schor 10/3/2011
    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: Schor[V=]

    Mesaj Scris de Admin la data de 09.10.11 22:12

    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: Schor[V=]

    Mesaj Scris de Admin la data de 02.10.11 11:46

    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    CAROL RACKLIN SIEGEL – IUDAISM ȘI SPIRITUALITATE

    Mesaj Scris de Admin la data de 19.09.11 13:28

    CAROL RACKLIN SIEGEL – IUDAISM ȘI SPIRITUALITATE

    http://www.acum.tv/articol/38561/

    Am fost tentat sa intitulez aceasta prezentare a unei artiste care isi combina talentul si dragostea pentru pictura cu temele biblice ”Iudaism si spiritualitate” sau “Mostenire si identitate iudaica” – in intentia de a surprinde cit mai bine esenta creatiilor ei. Pentru ca arta iudaica, careia ea i se dedica cu pasiune, isi extrage acel univers aparte din strabunele radacini biblice care au hranit cu darnicie cultura universala. Implicatiile si legaturile artei iudaice cu aceste valori cultural- artistice sint parte dintr-o bogata si perena mostenire.

    Carol Racklin-Siegel se consacra acestui orizont tematic in permanenta cautare a cheilor identitatii ei. Am cunoscut-o la recomandarea scriitoarei Getta Berghoff cu care se inrudeste. Radacinile romanesti ale pictoritei se impletesc cu cele americane, continuindu-se in Tara Sfanta, aproape de izvoarele cautate. Carol a ajuns in Israel cu o carte de vizita impresionanta, dupa ce s-a facut stiuta in Statele Unite ca pictor pe matase, specialista in design graphic, ilustrator de carti.

    Ilustrarea Bibliei nu este o misiune simpla , mai cu seama dupa ce mari maestri ai artei universale si-au cautat adesea subiectele in textele vechiului testament. Carol Racklin- Siegel opteaza pentru o linie lirica, sentimentala in care primeaza atasamentul si identificarea. Ea se implica subiectiv in relatia temelor antice cu viata reala, confera lucrarilor ei interesante conotatii actuale. Geneza si turnul Babel, arca lui Noe si scara lui Iacov, visul faraonului si talmacirea lui Iosef devin istorii familiare . In paralel, Copacul vietii sau istoria Exodului, vietile patriarhilor si matriarhelor, dincolo de intelepciune si generozitate, aduc orizontul tematic foarte aproape de hotarele contemporaneitatii.

    Privitorul creatiilor artistei va descoperi legaturi intuitive si se va identifica implicit cu personajele. O discreta functionalitate taditionala si o forma de expresie tipica (bazata pe personalitatea artistei), fac vizibile relatia cu lumea inconjuratoare. Atitudinea personala si independenta spirituala confera picturilor ei elementul originalitatii. Atmosfera evocativa ne introduce in subiect, fondul completeaza atmosfera, miscarea da senzatia si relatia cu infinitul. Interpretarea literala a Bibliei este excelent tradusa in cea figurativa prin limbajul universal al insemnelor si valorilor artei plastice. Inca o dovada ca Arta buna se implica in toate aspectele existentei.
    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    MASCA PICTATĂ. CARTEA DE VIZITĂ A AUTORULUI ? de Dorel Schor

    Mesaj Scris de Admin la data de 04.09.11 18:26

    MASCA PICTATĂ. CARTEA DE VIZITĂ A AUTORULUI ? de Dorel Schor



    Masca, cuvint inventat ca sa disimuleze, sa ascunda sub false aparente persoane sau situatii, sa tainuiasca, sa camufleze, sa machieze, sa insele… Masca de aur a lui Tutankamon urmata de mastile actorilor antici , de mastile rituale tribale, de pictura naiva si mastile traditionale ale sarbatorilor de iarna , de mascarade, carnavaluri, pana la masca de protectie a medicilor, masca de gaze si alte masti …contemporane.

    Celebra masca venetiana “maimeri idea volto” inspirata din arta comediilor a reprezentat de-a lungul timpului un important pas spre decorare, invitind parca artele vizuale in prim plan. Formele mastilor par special create pentru oricare tehnica de pictura si desen.

    Creatii intuitive, personaje fantastice, figuri stranii sau hazlii, personaje simbolice trec in lucrarile artistilor plastici ca subiect promitator, alegorii satirice, adesea cu puternic accent social, chiar daca adesea par doar masti umoristice sau figure de blinzi clovni distractivi.

    James Ensor, un pictor avangardist flamand, considerat precursor al expresionistilor, dar realist in fapt, exceleaza paradoxal in personaje grotesti suprarealiste. Acest amalgam tulburator ridiculizeaza nu numai natura omului, ci si nenumaratele situatii cotidiene in care acesta se implica, dupa cea mai evidenta vanitas vanitorum, desertaciunea desertaciunilor. Otto Dix si George Grosz, pictori si desenatori germani sunt celebri pentru creatiile lor de dupa primul razboi mondial, in care abunda mastile rele , personajele caricaturale, situatiile decrepite, aspecte ale societatii degradate.

    Masca-metafora o reintalim la pictorii dadaisti, precum Macel Iancu, la neconformistii Marcel Duchamp si Francis Picabia, la catalanul Joan Miro, elvetianul Paul Klee sau la americanul Ben Shan. Picasso picteaza masti africane pe ceramica, dar nu e o afirmatie prea hazardata daca afirmam ca majoritatea fizionomiilor personajelor sale din perioada cubista si post cubista sunt masti. Dali foloseste motivul mastii pentru a reprezenta razboiul, Magritte, marcat de o tragedie familiara, reia ades simbolul mastii, ca si Delvaux sau de Chirico.

    Masca apare si unele pinze ale lui Corneliu Baba, in fantasmele lui Victor Brauner, in tablourile lui Caltea.

    Motivul este regasit, uneori pur decorativ, alteori cu umor sau malitiozitate, la pictorii israelieni Moshe Mokadi, Naftali Bezem, Yosl Bergner, Baruch Elron, Zina Bercovici. De fiecare data am fost tentat sa interpretez mastile ca o carte de vizita a autorului, artistul “ascunzandu-se” constient sau nu, sub ele.
    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: Schor[V=]

    Mesaj Scris de Admin la data de 31.07.11 14:50

    NATALIE SCHOR NE INVITĂ SĂ ARUNCĂM O PRIVIRE DINCOLO

    http://www.acum.tv/articol/35369/

    Pictura și fotografia, două arte surori, născute totuși la milenii distanță, au fost dintot- deauna forme de comunicare strict umane. Prin urmare evoluția lor în timp are, în mod firesc, asemănări dar și unele deosebiri. Astfel pictura apărută încă din zorii umanității, posedă încă de la început valențe simbolice dar și informație vizuală (picturile rupestre) apoi reproduc figuri și peisaje, narează prin desen diferite texte și învățăturile aferente pentru o populație analfabetă, dar care trebuie să cunoască scripturile (pictura religioasă), ceva mai târziu ajungând la modalități non figurative de transmitere a unor emoții sau sentimente. În tot acest timp, să nu uităm, pictura evoluează și spre pictogramă sau ideogramă devenind astfel principalul vector de comunicare în scris, practic fundamentul culturii umane. Avem chiar exemple de scris care nici nu pare și probabil nici nu și-a propus să se desprindă foarte hotărât de ceea ce înțelegem noi acum prin pictură (ex. enigmaticele scrieri ale vechilor culturi amerindiene).

    Prin comparație fotografia, interpunând între executant și subiect un aparat, prin urmare un mecanism, nu putea fi decât un mijloc de a reproduce cât mai fidel o anumită secvență din realitatea înconjurătoare. Și, pentru începuturile sale, chiar asta a și fost ceea ce nu-i micșorează cu nimic meritele în documentarea ilustrată a diferitelor perioade istorice. Numai că, omul are întotdeauna tentația depășirii limitelor și foarte repede ochiul fotografului este înlocuit cu ochiul artistului și fotografia, fără a-și depăși limitele tehnice, devine artă. Va reuși astfel, precum pictura, să transmită emoții, să stârnească dispute sau dezbateri, să se înscrie foarte repede în circuitul valorilor artistice, făcându-ne să ne gândim la anticul Protagoras cel care a spus că omul este măsura tuturor lucrurilor.

    Sub aceste faste auspicii privesc fotografiile primite, parcă exact atunci când am nevoie de ele, de la Natalie Schor, un artist fotograf confirmat nu numai de premiile obținute ci și de succesul real pe care îl are în spațiul public, prin ilustrarea, în ultimii ani, a mai multor publicații de renume.

    Felul ei de a surprinde secvențe din viața înconjurătoare are, ori cel puțin așa îmi place să cred, ceva mistic pentru că este greu să-i privești fotografiile și să nu începi a te întreba despre rosturile existenței, sau despre tainele vârstelor. Asta deoarece, eu unul, atunci când am privit câteva fotografii cu chipuri de copii, am simțit nevoia de a mă reîntoarce (cu gândul chiar am făcut-o!) la vârsta aceea în care lipsa dinților din față nu era, în nici un caz, o tragedie, sau pentru a revedea cum lumina soarelui se dizolvă în părul blond al unui băiețel care se joacă destul de indiferent la faptul că ochiul magic al fotografului îl face să semene cu un înger. Sau, cine știe, chiar ne relevă această ipostază pe care noi, prinși în cotidian, nu o mai putem observa.

    De multe ori am privit însă fotografiile unor oameni în vârstă, surprinse în același numit banal cotidian de către Natalie Schor și am rămas pe gânduri deși nu mai aveam de făcut efortul translării în timp. Sau poate tocmai din această cauză. Vârstnicii ei sunt ceea ce numim oameni obișnuiți, deloc impunători sau falnici și nici fotografia în sine nu-și propune exercițiul admirației cu accente triumfaliste pentru viitorime. Ei sunt, cam la fel cu noi toți, dintre aceia care în mod sigur nu au câștigat la loteria vieții, iar asta ni-i face apropiați și chiar dragi, pentru că-i înțelegem iar Natalie are un fel special de a trata subiectele cu o incredibilă duioșie și căldură pe care reușește să ne-o transmită aproape instantaneu, imediat ce privim fotografia.

    Sigur nu mă voi întreba niciodată despre cum folosește ea tehnica subtilă al clar-obscurului, efectele de blur, sau cam câte sute de fotografii a făcut pentru ca una dintre acestea să incite la reflecții. Le rămâne asta specialiștilor și ei o vor face, sunt convins, cu asupră de măsură. Pentru mine important este rezultatul, faptul că privesc o imagine, aș spune comună, dacă nu aș cunoaște abilitatea cu care Natalie Schor știe să surprindă un „ceva” care să mă conducă spre necesitatea unei aprofundări. Seamănă în felul acesta cu acei filozofi, tot din antichitate, despre care se spune că, printr-o singură întrebare reușeau să creeze curente de opinii în rândul discipolilor și, nu de puține ori, aceste dezbateri durau zile întregi. Știm povestea cu Alcibiade care atunci când îi reproșează lui Socrate că el nu face decât să pună întrebări, a primit răspunsul: Da, ai dreptate, dar știi cât de greu este să pui o întrebare înțeleaptă?

    Cam în acest fel sunt și fotografiile bătrânilor surprinși de ochiul artistei și nemuriți în memoria camerei foto. O impresionantă sursă de întrebări înțelepte.

    Primită de curând, fotografia de mai sus poartă titlul: „Privind spre viața de dincolo”. Ca de obicei pare ceva absolut banal. O femeie în vârstă părând a duce cu ea toate bunurile acestei vieți privește pe fereastra vehiculului cu care călătorește. Ar fi simplu dacă am rămâne la acest nivel ignorând uriașele capacități ale artistei de a juca inteligent și cu profunzime potențele de interpretare ale instantaneului. Și ne putem întreba: Ce o fi sugerând oare prezența unui om vârstnic într-un vehicul? O călătorie dinspre un trecut către un viitor greu de anticipat printr-un prezent vădit frustrant? Este oare calmul cu care personajul privește pe fereastră doar aparent, sau este chiar acea detașare față de lucruri, în general, pe care, la un moment dat, toți o vom avea? Iar peisajul văzut prin fereastră, mult mai colorat decât restul, reprezintă oare o speranță cu care ne motivăm pentru acel dincolo? Dacă este așa ce bine face Natalie că pune acea lumină, cea mai puternică din toată fotografia, în cadrul ferestrei spre dincolo, dând astfel sens întregii călătorii. Deși, uite, mă întreb dacă toate acestea nu sunt decât în mintea mea. Dar chiar dacă este doar așa, nu pot să nu remarc, oare a câta oară, că Natalie Schor are un fel special de a te face să gândești cu implicare la bucuriile și tristețile acestei vieți. Iar lucrul acesta se numește talent, deși eu, asumându-mi toate răspunderile, aș spune că este un har. Unul dintre acelea îngăduite doar celor aleși.
    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    CARTEA ÎN PICTURĂ de Dorel Schor

    Mesaj Scris de Admin la data de 31.07.11 14:46


  • CARTEA ÎN PICTURĂ



    SENSURI, SIMBOLURI, FRUMUSETE

    Citeva versuri ale poetului Zoltan Terner intitulate “Natura statica” au inspirat-o pe pictorita Miriam Cojocaru care a dat o replica in culori, punind in centrul tabloului, ca personaj, o cititoare de poezie. Ideia mi s-a parut interesanta, pentru ca dincolo de fireasca ingemanare a artelor, ne propune subiectul unui intreg univers al omului in societate. Cartea inseamna stiinta, cultura, arta, credinta, fantezie, meditatie, profesie, proiecte, vise, viitor…

    Miriam Cojocaru


    E adevarat ca numerosi pictori au surprins in lucrarile lor mai multi jucatori de carti decit cititori de carti, dar nu putini sint cei care s-au lasat atrasi de cartea ca atare sau de copii sau oameni maturi citind in ipostaze diferite. Fiecare in stilul sau propriu, a lasat opere memorabile, cartea servind cind ca metafora sau alegorie, cind element esential in compozitie, cind o calda invitatie spre cultura. Marc Chagall, Rene Magritte, Andre Derain, Claud Monet, Theodor Pallady, Rouven Rubin, se numara printre ei, la un simplu exercitiu de memorie.

    Pentru initiatorii cubismului, Pablo Picasso, George Braque, Juan Gris cartea a fost un element decorativ plasat in centrul tablourilor pe care francezii le denumeau “naturi moarte”, alaturi de alte elemente de sugestie, precum ziare sau partituri muzicale, ghitara, flaut sau o sticla de vin, sugerind boema sau mediul artistic al vremii. Contemporan cu noi, Moni Leibovitch care e hiper-realist, intr-o natura statica, confera cartilor, stivuite pe masa, o patina de vechime, aureolata de un respect aproape mistic.

    Moni Leibovitch


    Portretele unor scriitori celebri sunt intregite adesea de carti. Mi se pare deosebit de reprezentativ in acest sens, portretul lui Emile Zola in executia lui Edouard Manet, personalitatea scriitorului fiind evidentiata prin chipul sau inteligent, dar si prin volumul tinut in maini. Pictorul Zvi Malnovitzer surprinde o scena de rugaciune a unui grup de femei, cartile sugerind atmosfera spirituala mai bine decit orice alt artificiu.

    Edouard Manet


    Curatenia sufleteasca si seninatatea pe care ti le ofera lectura ilumineaza figurile modelelor pictate de pictori romani celebri, precum Francisc Sirato sau Alexandru Ciucurencu. Interpretarea literala si figurativa se imbina discret intr-un limbaj universal din care nu lipsesc insemne si valori locale.

    Francisc Sirato


    Arta surprinde toate aspectele existentei. Nu este loc de indoiala ca si in veacul cibernetic, cartea isi va pastra un loc onorabil, iar manuitorii penelului vor sti sa gaseasca in reprezentarea cartii sensuri, simboluri, conotatii, alegorii, demnitate, sperante si, desigur, frumusete.

    Alexandru Ciucurencu

    http://www.acum.tv/articol/34846/
  • avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: Schor[V=]

    Mesaj Scris de Admin la data de 03.07.11 19:58

    Cu doctorul Dorel Schor , Liviu Moscovici, 11/16/2008

    „Ca să spui adevărul adevărat, nu e nevoie să
    vorbesti prea mult „

    În peisajul literaturii de limbă română din Israel Dorel Schor este un nume de neuitat. El adaugă bibliografiei literare israeliene calităti care îi sporesc diversitatea si complexitatea tematicii si a scriiturii.
    Modestia,luciditatea, dorinta de a aborda genuri literare noi, forma echilibrat-expresivă,constant calitativă,modul de a-si expune ideile, sînt calităti ale omului Dorel Schor , cu care am avut privilegiul să conversez într-o dimineată de sfîrsit de octombrie 2008.

    LIVIU MOSCOVICI (L.M.) :.Zilele acestea am primit , cu bucurie, stirea că Uniunea Scriitorilor din România, filiala Iasi, v-a acordat un important Premiu în cadrul unui Festival international de literatură. Tot aici,la Iasi, au primit, în anii trecuti, premii literare mai multi scriitori din Israel: Shaul Carmel, I.Stiru, .La Iasi si-au lansat cărtile Leon Volovici, Shaul Carmel,Bianca Marcovici , Mada Davidsohn, Riri Manor, Francisca Stoleru, s.a.De ce Iasul ?

    DOREL SCHOR (D.S.) : Filiala din Iasi a Uniunii Scriitorilor din România a organizat un concurs international de umor pe tema "Omul între plus si minus".Concursul, la care localnicii nu aveau dreptul să participe, a avut patru categorii: poezie, epigramă, proză scurtă si caricatură. Creatiile intrate în concurs trebuiau să fie trimise în plic închis, cu un motto, altfel spus, juriul nu avea cum să cunoască numele participantului. De aceea, cu atît mai mare mi-a fost surpriza si bucuria cînd mi s-a comunicat ca am luat premiul cel mare pentru schitele umoristice trimise, inspirate "davka" din realitătile israeliene, dar valabile oriunde. Am aflat de acest concurs de la poetul Shaul Carmel care, întors în vară din Iasi unde îsi lansase un nou volum, mi-a adus prospectul concursului si m-a îndemnat să particip.
    De ce Iasul? M-am născut la Iasi si am studiat la Institutul de Medicină din Iasi, am colaborat ca student si dupa aceea, la publicatiile literare si ziarele din Iasi, am facut parte din subredactia ieseana a "Vietii studentesti" împreună cu Mircea.Radu Iacoban, Marin Sorescu, Roni Căciularu (care e acum si el în Israel), am scris texte pentru celebra, la aceea dată "Seringa", formatiunea artistică a Institutului, am colaborat la Radio Iasi... Amintirile din tinerete tin cel mai mult timp.Si din cauza...vechimii.

    L.M. : Există oare o legătură între traditiile culturale ale Iasului, ale comunitătii evreiesti de aici si miscarea literara contemporană.Iată, anul trecut a apărut cartea lui Leon Volovici .Regretatul Jean Ancel a scris o monografie istorică despre Pogromul de la Iasi. Ion Mitican a scris un volum memorialistic . În editurile iesene au apărut cărtile mai multor scriitori israelieni.

    D.S. : Eu nu am locuit în Iasi decît sase ani si o săptămînă. Sase ani cît am învătat la Medicină si o săptămînă, imediat după ce m-am născut la spitalul evreiesc unde am venit special pentru treaba asta de la Stefănesti, judetul Botosani.... Cartea lui Leon Volovici, pe care am primit-o cu bucurie de la autor, este o carte- eveniment. Personal m-am identificat cu multe din situatiile, evenimentele si personajele descrise în volum. Una din deosebiri ar fi amănuntul că eu nu am mai revenit niciodată la Iasi după ce am sosit în Israel...Am lăsat amintirile nemodificate de trecerea anilor si de necumsecădenia evenimentelor...Multi dintre fostii mei colegi au ajuns profesori universitari sau sefi de clinică, cei mai multi dintre prietenii de cenaclu au devenit nume prestigioase în literatura română. Pentru mine au rămas studentii în căutarea unor bonuri de cantină sau prietenii ce-ti împrumutau cravata înaintea unei întîlniri importante.

    L.M. : Ati primit acest premiu la 36 de ani de la aparitia primei Dv. cărti la Editura Junimea (Iasi). Îmi aduc bine aminte de modul cum a fost primită atunci cartea.A cunoscut o circulatie deosebită, a avut cronici pozitive.Au trecut anii...V-am urmărit cu atentie activitatea literară... Ce reprezintă astăzi pentru Dorel Schor premiul primit la Iasi ?

    D. S. : E adevărat că debutul meu editorial s-a "produs" la Iasi. Si de data asta , a fost nevoie de îndemnul unui poet prieten ca să-mi înving lenea ...editorială. Eram la Bucuresti, la specializare si mă risipeam într-un milion de publicatii cu versuri si schite umoristice. Florin Mugur, de prietenia căruia m-am bucurat, m-a îndemnat să notez zilnic lucruri interesante din spital, ca materie primă pentru o carte. I-am atras atentia că genul meu e umorul, care nu are nici o legătura cu mizeriile fiziologice, cu suferinta bolnavilor, cu intrigile personalului...Dînsul a insistat, eu m-am supus si...a rezultat o carte care a avut un succes nebănuit, datorită umorului discret dar curajos, suspansului si misterului oferit de subiect. Am preferat să public "Sarpele si Cupa' la Iasi, probabil si pentru că aici mă simteam mai acasă. După "Sarpele si cupa" au
    urmat celelalte cărti: "Zmeul cel mic" în colectia de umor a Editurii Albatros din Bucuresti, "Amărîtul fericit", pe cînd eram încă un ole hadas proaspăt si chiar asa mă simteam, amărît si fericit, "Doctor în umor" si "Consultatii gratuite", care au precedat "Ingerul...".
    Premiul acesta este o recunoastere, dacă vreti, sau o confirmare. De altfel, mi s-a propus si colaborarea la Academia Liberă Păstorel (Iasi) si la revista "Booklook" (Bucluc) condusă de scriitorul Mihail Batog-Bujenita, un umorist foarte apreciat în România.

    L. M. : Dorel Schor este medic.S-a impus în literatura româna si în cea israeliană printr-o creatie apreciată de critica literară. O literatură de bună calitate, o elegantă deosebită a stilului., o bună cunoastere a limbii române....Scriitorul Mircea Radu Iacoban ,preluînd un titlu al unui volum semnat de Dv, vă numeste .Cum a ajuns doctorul în medicină la literatură ?

    D.S.: De fapt drumul a fost invers. Întîi a fost literatura. La 13 ani publicam deja la ziarul "Clopotul" din Botosani si la..."Tînărul scriitor", revistă a Uniunii Scriitorilor. La 15 ani, primeam spre marea mea surpriză, invitatia să particip la Congresul tinerilor scriitori din România. Am plecat la Bucuresti ca un pui de bogdaproste. Invitatii au fost asezati la o masa lungă, nesfîrsită. La un capăt sedea maestrul Sadoveanu, la celălalt...eu. Era, în ordinea descrescîndă a vîrstelor...si importantei. La 17 ani am devenit student la medicină la sfatul unui frate al tatei, ajuns profesor universitar, în Statele Unite, care m-a lămurit: "dacă ai talent nu ai nevoie de nici o scoală de literatură...Si dacă nu ai talent, nici o scoală de literatură nu o să-ti ajute!"...Ce-i drept, nu a fost usor: candidau 12 pe un loc.La medicină!

    L.M. :Bibliografia Dv. mentionează cărti de genuri literare deosebite.Schite, maxime literare, pagini memorialistice si de popularizare,articole de istoria si critica artelor plastice. De unde toate acestea ?

    D.S.:Umorul mi-e în sînge...Aforismele în cap...Artele plastice un hobby, articolele de popularizare a medicinii -o misiune. Sînt multumit că umorul meu nu face rău nimănui. Pentru că lipsa de modestie nu se pedepseste, voi pomeni de scriitori importanti, ca Aurel Baranga, Valentin Silvestru, Mircea Radu Iacoban, Sebastian Costin, Iosef Petran , Aurel Leon, Lucian Valea, Mircea Iorgulescu, Sergiu Levin si multi altii care au apreciat pozitiv scrisul meu, considerînd că stilul e elegant, umorul sănătos si...cumsecade, rîsul binevoitor si reconfortant, ironia simpatică, solutiile socante. Am avut satisfactia să mă descopăr în cîteva antologii importante, cum ar fi "5000 de ani de umor evreiesc" a lui Tesu Solomovici, editată la Bucuresti, "Scriitori din Tara Sfîntă" editată de Ion Cristofor la Cluj, "Medici- scriitori de limbă română din Israel" a lui Al.Marton, la Ierusalim....Anul acesta m-am văzut selectat în marele si prestigiosul "Dictionar general al literaturii române" editat de Academia Română...

    L.M. : .Vreti să explicati putin titlul ultimei Dv, cărti . De ce si de ce ?

    D.S. :Înger cu coarne ar putea fi o metaforă, un contrast care sparge conventii. Cine crede în îngeri trebuie sa accepte si existenta dracilor. Totul alegoric, desigur. Dar explicatia e mult mai simplă...O dată, aflîndu-mă în autobuz, am auzit doua conite care discutau despre o a treia. Si una spunea:"sotul ei este un înger si ea îi pune coarne!"...Eu mi-am închipuit tabloul si, cînd am găsit în cartea- album a pictorului Baruh Elron o imagine care se suprapunea pe ideie, am adoptat-o. Ca titlu si copertă.

    L.M.: Sînteti deci un scriitor cu o operă foarte variată.În acelasi timp un scriitor care a dat putine interviuri. Am dori să stim cum va elaborati Dv. cărtile? Cum treceti de la
    un articol de medicină la schite umoristice si la prezentarea operei unui artist plastic ?

    D.S.:Am dat putine interviuri pentru ca nu mi s-au prea cerut. M-am ferit întotdeauna de bisericute literare, de partide, cercuri închise, sfere de înterese. Am preferat să fiu medic între scriitori si scriitor între medici. E un mare avantaj în treaba asta; esti lăsat în pace, chiar uitat, inclusiv în materie de interviuri.
    Cărtile eu nu mi le elaborez. Ele se construiesc singure, cărămidă peste cărămidă si timpul hotărîste dacă merită să ajungă în mîinile unui public larg. Dintre interviuri, mentionati totusi pe cel realizat de poetul Solo Har Herescu si publicat mai întîi în Israel (în 1994), apoi într-un volum bilingv(română si engleză) la Editura Hasefer : "Generatia confruntărilor".

    L.M. : Ce citeste astăzi Dorel Schor ?

    D.S.: În momentul acesta citesc, cam risipit, volumul de eseuri "Omeneste vorbind" al lui Zoltan Terner, "Jurnalul" lui Cărtărescu, un studiu despre cubism, nitelus depăsit si presa ...

    L.M. : Si în loc de concluzie…., ce planuri de viitor are scriitorul, omul de cultură,îndrăgostitul de pictură, medicul Dorel Schor ?

    D.S. : Singurul plan este să fiu, să fim sănătosi. Planurile declarate te obligă, mai mult sau mai putin, să te tii de cuvînt. Asa că mai bine e fără planuri. Cine s-ar fi gîndit în urmă cu o zi că dumneata îmi vei cere să răspund la aceste întrebări...?
    L.M.: ... Iată, domnule doctor, că eu m-am găndit de mult la realizarea unui dialog !
    Multumindu-vă călduros pentru acest interviu deosebit de interesant prin datele autobiografice care marchează viata Dv.de scriitor,prin elementele referitoare la procesul de creatie literară, vă doresc putere să realizati cît mai multe volume clădite, asa cum spune si Mircea Radu Iacoban, ” pe sugestiile paradoxului, umor destept, de finete dar si /pe/ stiinta utilizării corecte si profitabile a resurselor limbii române”.
    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Schor[V=]

    Mesaj Scris de Admin la data de 07.12.08 18:29

    DOREL  SCHOR-
    2]Cel mai mult îmi place să mă întâlnesc cu șefii mei care au ieșit deja la pensie.
    1]Minciuna presupune studii superioare adevărului.
    =====
    Natalie


    Ultima editare efectuata de catre Admin in 01.11.15 23:00, editata de 18 ori
    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: Schor[V=]

    Mesaj Scris de Continut sponsorizat


    Continut sponsorizat


    Sus In jos

    Pagina 10 din 10 Inapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10

    Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


     
    Permisiunile acestui forum:
    Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum