Malaparte[v=]

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Malaparte scrie despre pogromul de la Iasi

Mesaj Scris de Admin la data de 21.07.11 20:03

Malaparte scrie despre pogromul de la Iasi
Cariera literara a lui Curzio Malaparte n-a fost lipsita de suisuri si coborisuri, cele din urma plasindu-se mai ales pe terenul minat al dramaturgiei: „Du côté de chez Proust“, un portret al romancierului, precum si „Das Kapital“, o piesa-schita a lui Marx, n-au avut succes la public.

„Pielea“ insa a fost reversul acestei monede, la fel ca si romanul care l-a precedat, „Kaputt“. Acesta din urma, abordind tot tema conflictului armat, i-a adus faima internationala autorului, devenind best-seller instant si fiind tradus in 10 limbi, printre care si in finlandeza, in anii ’60. Scriitorul se concentreaza in observatiile sale din „Kaputt“ asupra elitei fasciste, a colaboratorilor si oficialilor nazisti din tari precum Finlanda si Romania. Malaparte descrie caii inghetati din lacul Ladoga, de pe frontul finlandez, viata din ghetoul din Varsovia si corpuri diplomatice degenerate.

Pentru romani insa, acest roman are o semnificatie speciala: este una dintre cele mai timpurii marturii scrise de un martor ocular despre pogromul de la Iasi din iunie 1941, in care au fost ucisi aproximativ 15.000 de evrei. „Drumul era plin de oameni - patrule de soldati si politisti, grupuri de barbati si de femei, bande de tigani cu parul lung si inelat palavrageau zgomotos unii cu altii in timp ce jefuiau cadavrele, le ridicau, le rostogoleau si le intorceau pe o parte ca sa scoata de pe ele hainele, pantalonii si lenjeria intima; picioare se propteau in burtile moarte ca sa le scoata mai usor pantofii; oamenii veneau ca sa isi imparta prada; altii plecau ducind un maldar de haine. Era o forfota vesela, o ocazie festiva, o sarbatoare si o piata, toate intr-una. Am alergat la niste politisti ocupati cu dezbracarea unor cadavre si m-am aruncat asupra lor, zbierind, «Lasi imputiti», am urlat, «dati-va la o parte, canaliilor!». Unul dintre ei s-a uitat uimit la mine, a ridicat citeva costume si o pereche, doua de pantofi din gramada de haine de pe pamint si le-a impins in directia mea spunind: «Nu te supara, domnule capitan, e destul pentru toata lumea».“ Asa vedea Malaparte rezultatele pogromului iesean. Desi „Kaputt“ a fost tradus in „regim de urgenta“ in majoritatea limbilor de circulatie, a durat jumatate de secol pina ca romanul sa apara in romana.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Malaparte[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 20.07.11 19:41

Pogromul de la Iasi, prin ochii lui Malaparte


„Kaputt“, romanul publicat de Curzio Malaparte in 1943, a fost tradus la Editura Nemira de Eugen Uricaru. Romaniei din timpul lui Antonescu si pogromului din Iasi le sint dedicate multe pagini ale cartii.




Malaparte a ramas scriitor 100%

in pofida ideologiilor fluctuante
Romanul italianului Malaparte poate fi oricind inclus intr-o exigenta colectie a celor mai incomode carti care s-au scris vreodata despre razboi si umanitate. Traducerea lui in limba romana e un eveniment la fel de dificil de tratat ca si episoadele peste care arunca o lumina nemiloasa. Pogromul din Iasi, ghetoul din Varsovia, dialogurile capilor nazisti in saloanele fostelor case regale ale Europei, doar atit si ar fi mai mult decit de ajuns pentru a transforma un scriitor intr-o prezenta numai buna de ocolit sau, la extrema, de infierat.

Esentiala in abordarea cartii lui Malaparte si a problematicii documentate aici e conditia dificil de clasat a autorului: jurnalist si corespondent de razboi cu puternice convingeri fasciste, critic apoi al lui Mussolini si Hitler, convertit la comunism si, in toata aceasta vreme, scriitor. „Kaputt“, unul dintre cele mai incrincenate romane despre viata intr-o Europa mutilata de razboi, ramine, dincolo de referintele indosariate in arhivele istoricilor, o demonstratie de literatura. „Protagonistul principal este Kaputt, monstru vesel si crud“, scria, in 1943, Malaparte in introducerea cartii. „Nici un cuvint decit acest aspru si aproape misterios cuvint german «kaputt», care literalmente inseamna «rupt, sfirsit, facut bucati, in nenorocire», n-ar putea da sens la ceea ce mai sintem, la ceea ce este Europa: un morman de fiare vechi.“

Ofiter italian delegat pe frontul din Leningrad, Malaparte, personajul din roman, se insereaza in culisele macelului care acoperea jumatatea estica a Europei pina in indepartata Finlanda. In resedintele princiare ale vechiului continent antebelic, Malaparte se intretine, dezinhibat si franc, cu pionii dispusi de Führer sa tina in sah miscarile aliatilor. Scene de o ferocitate inimaginabila sint reinviate in decoruri somptuoase, la dineurile nazistilor ori in saloanele Suediei si Finlandei, printre diplomati si oficiali de conjunctura. Echilibrul firav al propriilor vieti si pozitii e compensat de plonjoane intr-un trecut mai senin, dar si in discutii pe muchie de cutit despre marsul arian. Unele dintre cele mai zguduitoare capitole ale cartii sint cele in care, invitat la palatul guvernatorului general neamt din Varsovia, Malaparte reia, in fata noii aristocratii crescute in umbra svasticii, episodul pogromului din Iasi.

Cruzimea intimplarilor din acea noapte de iunie din 1941 e amplificata, prin contrast, de un preambul in cel mai curat stil belle epoque: „Iasiul este «un Coté de Guermantes»“, scria Malaparte, „un Coté de Guermantes provincial, acea provincie ideala care este adevarata patrie pariziana a lui Proust, si toata lumea stie ca Proust e cunoscut in Moldova“. Idilicul tirg, prin care trece spectral cupeul printilor Sturdza si prin care, in ceas de seara, coboara agale „batrinii boieri ai Jockey Clubului, boieri grasi cu favoriti taiati dupa moda pariziana“, e umplut de vaietele evreilor mitraliati cu acordul tacit al maresalului. Scena, realizata intr-un amestec de onirism si cruzime funciara, se detaseaza supradimensionat pe fundalul acalmiei de suprafata in care adasta, anihilata de teama, aristocratia de provincie.

Generalul nazist, ascultind relatarile ofiterului italian, exclama cu sila: „Poporul roman nu este un popor civilizat. (...) es hat keine kultur“. Replica italianului e la antipodul verdictului lapidar al generalului: „Pogromurile sint organizate si dezlantuite in Romania din ordinul si cu complicitatea autoritatilor de stat. Nu este vina poporului daca trupurile evreilor, spintecate si agatate in cirlige, ca viteii, au ramas zile intregi depuse in multe macelarii din Bucuresti, in hohotele de ris ale Garzii de Fier“. Episoadele inspirate de istoria Romaniei sint completate de povestiri care le concureaza, tot despre cruzime si delir, pe frontul de est. Cu toate astea, „Kaputt“ nu este doar un alt documentar despre orori greu de digerat. Uimitor e modul in care Malaparte a reusit sa monteze in aceeasi rama si intimplari de o atrocitate naucitoare, si pretiozitati stilistice iesite de sub mina unui estet. In descrierea unui fel de mincare, de pilda, servit in saloane aproape neverosimile pentru acele timpuri, Malaparte decanteaza insasi esenta unei culturi, in care s-au topit si geografia, si spiritul locului. In reflexele vechii argintarii suedeze sau in vetuste portelanuri olandeze, italianul citeste intimplari mai vechi, din aceleasi locuri, dar cu alti oameni si cu alte timpuri, care inca pastrau gustul exclusiv al nobletii.

„Kaputt“, un roman la fel de paradoxal si de pluristratificat ca si registrul biografic al autorului, rezista, dincolo de incarcatura ideologica oricind vizata de controverse, prin constructia epica, impecabil forjata, precum si prin pledoaria de fond, care ramine, indiferent de virajele politice ale autorului, una profund umanista.

  • Prin fascism si avangarda, catre catolicism



Kurt Erich Suckert este numele adevarat al scriitorului italian cunoscut drept Curzio Malaparte (1898-1957). Collegio Cicognini si Universitatea La Sapienza din Roma au fost locurile in care a studiat si s-a format, iar mai tirziu a jonglat cu jurnalismul, diplomatia si literatura. Asa se face ca in 1924 a fondat revista avangardista „La conquista dello stato“, la care au colaborat Pablo Picasso, James Joyce si dadaisti din Franta si Italia. A fost, in tot acest timp, un fascist convins, care nu numai ca a participat la Marsul asupra Romei, dar a semnat texte teoretice de adeziune la doctrina extremei drepte. Ruptura de fascism se petrece in 1931, cind publica in Franta „Tehnica loviturii de stat“, in care amendeaza serios derapajele lui Hitler si Mussolini. A fost, drept urmare, exclus din rindurile partidului, condamnat la inchisoare si la un exil de cinci ani pe insula Lipari. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial a reintrat in gratiile fascistilor italieni si a fost delegat pe fronturile din Finlanda, Ucraina si Africa. Experienta de razboi transpare in majoritatea scrierilor sale, cele mai cunoscute si controversate fiind „Kaputt“ (1943) si „Pielea“ (1949). Desi notorietatea i se datoreaza acestor doua romane, Malaparte a fost un autor cu aparitii regulate, de cele mai multe ori intens comentate: „I custodi del disordine“ (1931), „Due anni di battibecco“ (1955) sau „Journal d'un étranger à Paris“ (1966), publicat postum. Autor de povestiri, poet, jurnalist si dramaturg, dupa ruptura de fascism a aderat cu convingere la doctrina comunista. Inainte sa moara, in 1957, a trecut la ultima convertire: la catolicism. „Kaputt“, la fel ca multe dintre scrierile lui, are o latura autobiografica pronuntata.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Malaparte[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 06.03.08 17:35

Curzio
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Malaparte[v=]

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum