SUEDIA

Pagina 2 din 3 Înapoi  1, 2, 3  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 09.02.07 13:04

Rezumarea primului mesaj :



Ultima editare efectuata de catre Admin in 16.06.13 20:42, editata de 3 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos


Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 21.04.14 10:19

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 18.04.14 11:18

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 15.04.14 10:39

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 14.04.14 10:54

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 11.04.14 15:37

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 30.03.14 9:14

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 23.03.14 18:29

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 18.03.14 9:53

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 17.03.14 20:40

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 16.03.14 12:29

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 04.12.13 18:54

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 16.06.13 20:43

http://www.revistamagazin.ro/content/view/10252/33/
Considerat in Suedia drept erou al luptei de eliberare contra Danemarcei, Gustav Vasa este numit rege al Suediei de catre adunarea nobiliara la 6 iunie 1523. Inca din 1521, in perioada razboaielor contra trupelor lui Christian al II-lea al Danemarcei, Gustav a fost numit "Protector al tarii". Trebuie precizat de la bun inceput ca alegerea lui Gustav I al Suediei a reprezentat o mare schimbare politica a tarii: din monarhie medievala electiva (regele ales de nobili si impartind puterea cu acestia), Suedia a devenit o monarhie ereditara incepand cu Casa dinastica Vasa (actualmente, in Suedia domneste Casa de Bernadotte). De altfel, acest rege energic a introdus mai multe reforme importante in modul de administrare a tarii, unele dintre ele nefiind pe placul unor paturi sociale care au organizat rebeliuni.
 Gustav Eriksson de Vasa s-a nascut la Stockholm, in 1496. In acea perioada, Suedia facea parte din Uniunea Kalmar, fondata in 1397, care reunea Danemarca, Norvegia si Suedia. In realitate, era o forma de dominatie a Danemarcei asupra celorlalte tari nordice. Din acest motiv, tatal lui Gustav, Erik, a devenit un lider al revoltelor impotriva trupelor daneze. Intr-o confruntare, Erik este capturat si ucis, iar Gustav reuseste sa scape din captivitate. Dupa un exil in Germania, el revine in tara si devine liderul fortelor de eliberare a Suediei. Cu acel prilej, o mare parte din nobilimea suedeza a trecut de partea sa, pentru a-si apara privilegiile impotriva pretentiilor regelui Danemarcei. Declarat rege, Gustav I semneaza un tratat care pune capat razboiului de independenta.
 Din 1523 si pana in 1560, Gustav I a dus o politica de acaparare a intregii puteri in stat pentru a putea aplica toate reformele pe care le considera necesare. Pe langa numeroase reforme administrative, Gustav I a fost cel care a rupt relatiile cu Biserica Romano-Catolica din cauza neintelegerilor cu Papa Clement al VII-lea. In acest mod, regele a putut sa impuna treptat religia protestanta - luteranismul - in Suedia. Noul Testament a fost tradus in suedeza, asa numita "Biblie Gustav Vasa". Aceasta transformare a fost asemanatoare cu cea facuta de Henric al VIII-lea in Anglia... In 1983, in onoarea sa, ziua de 6 iunie a devenit Zi Nationala a Suediei. Chipul sau se afla pe bancnota de 1.000 kronor.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 16.06.13 20:39

http://www.revistamagazin.ro/content/view/10252/33/
Considerat in Suedia drept erou al luptei de eliberare contra Danemarcei, Gustav Vasa este numit rege al Suediei de catre adunarea nobiliara la 6 iunie 1523. Inca din 1521, in perioada razboaielor contra trupelor lui Christian al II-lea al Danemarcei, Gustav a fost numit "Protector al tarii". Trebuie precizat de la bun inceput ca alegerea lui Gustav I al Suediei a reprezentat o mare schimbare politica a tarii: din monarhie medievala electiva (regele ales de nobili si impartind puterea cu acestia), Suedia a devenit o monarhie ereditara incepand cu Casa dinastica Vasa (actualmente, in Suedia domneste Casa de Bernadotte). De altfel, acest rege energic a introdus mai multe reforme importante in modul de administrare a tarii, unele dintre ele nefiind pe placul unor paturi sociale care au organizat rebeliuni.
 Gustav Eriksson de Vasa s-a nascut la Stockholm, in 1496. In acea perioada, Suedia facea parte din Uniunea Kalmar, fondata in 1397, care reunea Danemarca, Norvegia si Suedia. In realitate, era o forma de dominatie a Danemarcei asupra celorlalte tari nordice. Din acest motiv, tatal lui Gustav, Erik, a devenit un lider al revoltelor impotriva trupelor daneze. Intr-o confruntare, Erik este capturat si ucis, iar Gustav reuseste sa scape din captivitate. Dupa un exil in Germania, el revine in tara si devine liderul fortelor de eliberare a Suediei. Cu acel prilej, o mare parte din nobilimea suedeza a trecut de partea sa, pentru a-si apara privilegiile impotriva pretentiilor regelui Danemarcei. Declarat rege, Gustav I semneaza un tratat care pune capat razboiului de independenta.
 Din 1523 si pana in 1560, Gustav I a dus o politica de acaparare a intregii puteri in stat pentru a putea aplica toate reformele pe care le considera necesare. Pe langa numeroase reforme administrative, Gustav I a fost cel care a rupt relatiile cu Biserica Romano-Catolica din cauza neintelegerilor cu Papa Clement al VII-lea. In acest mod, regele a putut sa impuna treptat religia protestanta - luteranismul - in Suedia. Noul Testament a fost tradus in suedeza, asa numita "Biblie Gustav Vasa". Aceasta transformare a fost asemanatoare cu cea facuta de Henric al VIII-lea in Anglia... In 1983, in onoarea sa, ziua de 6 iunie a devenit Zi Nationala a Suediei. Chipul sau se afla pe bancnota de 1.000 kronor.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 21.04.13 18:54

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 25.11.12 10:41

Interesant punct de vedere, doua observatii : Suedia are in jur de 8
mil. locuitori; si jur de 2 mil imigranti....
(autorul este un imigrant mexican in Suedia)... interesant !


In curand se implinesc 18 ani de cand am inceput sa lucrez la Volvo ,
o intreprindere suedeza.
A lucra cu ei este ceva foarte interesant.
Orice proiect aici ia 2 ani pentru a se concretiza, oricat de
ingenioasa sau simpla ar fi ideea. Este o regula.

Procesele de globalizare cauzeaza in noi (brazilieni, argentinieni,
columbieni, peruani, venezuelieni, mexicani, australieni, asiatici
etc...) o anxietate generalizata in cautarea de rezultate imediate.
In consecinta, stilul nostru rapid nu se incadreaza deloc cu termenele
de scadenta intarziate ale suedezilor.

Suedezii dezbat si iar dezbat, organizeaza "n" sedinte, efectueaza
evaluari, etc..., SI LUCREAZA ... dupa o schema mult mai incetinita.
Ceea ce este uimitor, este ca acest stil tot timpul da rezultate, in
timpul lor (al suedezilor), astfel ca punand
impreuna maturitatea necesitatii cu tehnologia potrivita, nu prea
inregistreaza pierderi.

Pe scurt:
1) Suedia este de marimea unui singur stat din Mexic;
2) Nu are decat 2 milioane de locuitori;
3) Cel mai mare oras, Stockolm, abia daca are 500 de mii de locuitori,
asa ca o mica localitate din Mexic;
4) Mari intreprinderi cu capital suedez: Volvo, Scania, Ericsson,
Electrolux , ABB, Nokia, Nobel Biocare, etc.

Nimic rau in asta, nu-i asa?
Pentru a avea o idee de importanta lor, ajunge sa mentionez ca Volvo
face motoarele propulsoare ale navetelor de la NASA...

Poate se inseala suedezii, dar ei sunt cei care-mi dau mie salariul.

Trebuie sa mentionez ca nu cunosc un alt popor care sa aiba o cultura
colectiva ca a suedezilor.
Va voi povesti o scurta istorie doar ca sa va faceti o idee:
Prima data cand m-am dus in Suedia in 1990, unul dintre colegii mei
suedezi ma aducea la serviciu in fiecare dimineata cu masina lui. Era
in septembrie, era frig si fulguia. Ajungeam foarte repede la
intreprindere si el parca masina tot timpul foarte departe de intrare.
In fiecare dimineata vin in jur de 2 mii de angajati cu masina la
serviciu...
In prima zi nu am facut nici un comentariu, nici in a doua sau in a
treia, dar in una din zilele ce au urmat, cu un pic mai multa
incredere, l-am intrebat pe colegul meu:
- Aveti locuri de parcare fixe aici ? Am vazut ca parcarea este
complet goala cand ajungem si totusi tu parchezi la mare distanta de
intrare..... .
Iar el mi-a raspuns pur si simplu:
- Nu, dar noi, care ajungem foarte devreme, avem tot timpul sa mergem
pana la intrare, dar cei care ajung mai tarziu, au mai multa nevoie sa
gaseasca locuri mai aproape de intrare, nu crezi ?

Imaginati-va ce fata am facut.
Si acest lucru a fost suficient ca sa-mi schimb in profunzime mentalitatea.

Mai nou, in Europa exista un curent denumit "Slow Food" (Slow Food
International Association), Asociatia internationala a alimentatiei cu
rabdare, al carei simbol este melcul, isi are centrul in Italia.
Ceea ce predica aceasta miscare "slow food" este ca oamenii trebuie sa
manance si sa bea lent, pentru a savura mancarea, pentru a se bucura
de procesul de prepare al mancarii, impreuna cu familia, cu prietenii,
fara graba si de calitate.

Ideea este de a se contrapune spiritului "Fast Food" si a tot ceea ce
reprezinta el ca stil de viata. Surpriza este ca aceasta miscare Slow
Food, serveste ca baza pentru o miscare mult mai ampla numita Slow
Europe , dupa cum descrie revista Business Week in ultimele sale
editii europene.
Totul a pornit de la punerea in discutie a grabei si nebuniei generate
de globalizare, de dorinta de a aveanivelul vietii in cantitate mare,
opus la a avea calitate (ma refer la calitate de viata sau calitate
umana).

Conform revistei Business Week, muncitorii francezi, chiar daca
lucreaza mai putin (35 de ore pe saptamana) sunt mai productivi decat
colegii lor americani sau britanici.
Si germanii, care in multe intreprinderi au implantat saptamana de
28,8 ore de munca au vazut productivitatea crescand cu un laudabil
20%.
Aceasta atitiudine, numita "slow attitude", atrage atentia pana si
americanilor, discipolii lucrului rapid, imediat si in cantitate mare.
Pe de alta parte, aceasta atitudine fara graba nu inseamna sa se faca
mai putin, nici sa se obtina calitate si productivitate mai mici, ci
mai multa perfectiune, atentie la detalii si mai putin stress.
Practicand acest lucru in viata, inseamna o intoarcere la valorile
familiei, ale prietenilor, ale timpului liber, ale bunei comoditati,
ale vietii in micile comunitati.
O intoarcere la AICI , prezent si concret, opus lui MONDIAL, indefinit
si anonim, inseamna a relua valorile esentiale ale fiintei umane, a
micilor placeri ale cotidianului, ale vietii simple si ale
convietuirii, ale religiei si credintei.

INSEAMNA UN MEDIU DE LUCRU MAI PUTIN COERCITIV, MAI VESEL , MAI CALM
SI TOTUSI MAI PRODUCTIV, MEDIU IN CARE TOTI OAMENII FAC CU PLACERE
CEEA CE STIU EI MAI BINE SA FACA.

E recomandabil sa ne gandim mai in amanunt la toate acestea.
E posibil ca vechile proverbe: "Cu rabdarea trece marea" si "Graba
strica treaba" sa merite din nou atentia noastra in aceste timpuri de
nebunie.
Nu ar fi bine ca intreprinderile din comunitatea, orasul, statul sau
tara noastra sa inceapa a dezvolta programe serioase de calitate, fara
graba chiar pentru a mari productivitatea si calitatea produselor si
serviciilor fara a pierde calitatea umana ?

In filmul "Parfum de femeie" exista o scena de neuitat in care orbul
(interpretat de Al Pacino) invita o fata la dans si ea ii raspunde:
- Nu pot, logodnicul meu va sosi in curand.
La care orbul ii raspunde:
- Stii, viata se traieste intr-o clipa !
si o ia la un tango.
Cel mai bun moment al acestui film este aceasta scena de 2 sau 3 minute.

Multi traiesc alergand dupa timp si il ajung doar cand mor, fie de un
infarct, fie de un accident pe autostrada pentru ca goneau prea tare
pentru a ajunge la timp.
Altii sunt prea nerabdatori sa traiasca in viitor si uita sa traiasca
in prezent, care este unicul timp care exista cu adevarat.

Toti avem pe aceasta planeta acelasi timp, nici mai mult, nici mai
putin de 24 de ore pe zi.
Diferenta sta in utilizarea acestor ore de catre fiecare dintre noi.
Trebuie sa invatam sa profitam de fiecare moment, pentru ca, dupa cum
zice John Lennon:
"Viata este ceea ce se intampla in timp ce planificam viitorul".

Va felicit pentru ca ati reusit sa cititi acest mesaj pana la sfarsit.
Multi l-ar fi citit doar pana la jumatate, ca sa nu piarda timpul....
Atat de valoros in aceasta lume globalizata !
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 27.04.12 11:42

Mituri din lumea nordicã


Religia omului scandinav avea câteva particularitãți importante. Acesta nu cunoștea sensul unei legãturi între lumea realã și universul spiritual, așa cum reiese ea și etimologic (religere= a lega), nici nu concepea un ideal spre care sã tindã sufletul, nu avea noțiunea de absolut, neant. Ceea ce știa el este cã destinul este condus de o fortã supremã, perceputã colectiv, care trebuie înduplecatã prin ofrande. Abstracțiunile, metafizica nu erau punctul forte al germanicului. Religia omului nordic se reducea în mare mãsurã la cult.

Ca surse majore în aceastã privința îi avem pe Saxo Grammaticus cu Gesta Danorum și pe Snorri Sturluson cu Edda în prozã, dar sã nu uitãm cã ei practicã de multe ori interpretarea faptelor prezentate. În rest, este greu de separat autenticul de ceea ce este inventat, plus cã nici nu se poate identifica total credința nordicului cu cea a germanicului continental. Orice generalizare este problematicã, mai ales cã majoritatea documentelor parvin din mediul islandez, unde suferã și de impregnarea cu elemente celtice sau creștine.

Scandinavii suferã indo-europenizarea completã în 3000 a.Hr., intrã în epoca bronzului pe la 1800 a.Hr., cea a gravurilor rupestre, iar epoca fierului (400 a.Hr.-800) este influențatã pe rând de celți, romani și germanicii continentali. Epoca vikingilor dureazã cam între 800 și 1100. Nordicii, fiind o populație relativ instabilã, au putut asimila influențe din alte medii culturale. Celții le-au dat arta narativã, romanii spiritul legilor, iar germanicii de pe continent tradiția cãlãtoriilor. În plus, fiind comercianți, au preluat influențe de la clienții cu care aveau contact.

Nordicul, apropiat de fel de naturã, se concentreazã pe o axã de tip natural. El trãiește o conexiune foarte profundã cu forțele care guverneazã lumea. Cu frigul aspru, cu pãdurile bogate, cu apele tulburi, cu lumina binefãcãtoare. Soarele (Sol) este o entitate prietenoasã, rareori prezentã în forma mai crudã. Un obiect interesant în acest sens este carul din Trundholm (Danemarca), ce reprezintã un cal de bronz aurit care ce trage un car cu roata solarã. Divinitatea arhaicã cu numele de Sol este pomenitã și de Snorri.

Apa are și ea un rol fundamental. Cultul izvoarelor, cascadelor, lacurilor are o importanțã atestatã și de izvoare negermanice. Obiceiul de a arunca victimele umane în puțuri sacrificiale sau mlaștini (blotkelda) are o istorie îndelungatã. Mosefolk, oamenii turbãriilor (în special in Jylland, Danemarca), sunt dovezi ale unor mesaje adresate divinitãților. Existã și toponime care indicã cultul mlastinii. De altfel, religia nordicã avea și un zeu, pe Aegir, echivalentul lui Okeanos.

Pãmântul justificã cultul munților, stâncilor sau roadelor solului. Credința în pãmântul-mamã se exprimã prin existența a landvoettir, divinitãți tutelare ale locului ce trebuiau îmbunate. Dragonul de pe prova vasului viking avea scopul de a alunga aceste entitãți de pe pãmântul pe care acosta. În schimb, figura era înlãturatã când corabia ajungea pe pãmânt prietenos. Nordicii au cunoscut o divinitate femininã, pe Jörd/Erde?Earth, dar entitatea care exprimã cel mai bine legãtura cu pãmântul este marele frasin Yggdrassil, arborele lumii.

Aerul este personificat de cãtre figuri înaripate, Loptr și Völundr (Icar), precum și de walkirii. Aceastã grilã de lecturã a mitologiei nordice poate fi extinsã.

La începuturile istoriei par sã fi dominat uriașii – marile personificãri ale naturii: Aegir, Snior (zãpada), Logi (flacãra), Helgi (sacrul), forțele brute din care vor descinde zeii. Ei sunt cei care dețin cunoașterea primordialã, iar Odin nu va ezita sã-i cearã sfatul lui Vafthrudnir pentru accesul la marile taine. Ymir este fondatorul lumii, pentru cã tot ce existã a fost creat din pãrțile trupului sãu. Uriașii sunt și creatorii neamurilor, regale, divine și omenești. În strânsã legãturã cu ei sunt piticii, un posibil simbol al morților. Dvergr (nor.) mai înseamnã și contorsionat, aluzie deci la poziția fetalã. Nu se știe sigur dacã originile religiei nordice sunt de gãsit la uriași sau la morți, marii strãmoși divinizați în timp. Piticii, lucrând sub pãmânt, dețin cunoașterea secretã. În Alvissmal Thor cere sfatul unui pitic pentru a compune poezie scaldicã. Ar mai fi de precizat alfii, creature primitive, care ar fi stãpânit facultãțile mentale. In poemele eddice apar egali cu asenii și vanii.

În epoca bronzului lucrurile se mai limpezesc datoritã reprezentãrilor rupestre. Este atestatã cosmogonia solarã – calul heliofor, securea de rãzboi (stridyxa) și securea naviformã (batyxa). Dar apar și simboluri telurice – șerpi, dragoni, omuleți, consacrați unui rit falic. Sunt și numeroase reprezintãri ale nunții sacre, hieros gamos,amintiri ale cultului zeiței-Mamã. Epoca fierului marcheazã o fixare sociologicã – centrare pe familie, politicã – împãrțirea teritoriilor, lingvisticã – se naște urnordisk, cea mai veche formã a limbilor scandinave, culturalã – mãrci speicifice nordului. Apare ideea de zei (gud, regin, bond – zei ai legãturilor). Apar triadele: Odin, Thor, Freyr, cei care creeazã bãrbatul și femeia; precum și Odin, Vili și Ve, zeii-uriași fundamentali.

Tot acum apare ideea destinului atotputernic, care va rãmâne adânc înrãdãcinatã în mentalul omului Nordic. De altfel, și Tacitus observa cã “auspiciile și sorții nu au observatori mai atenți”. variantele natural sesizate mai devreme se pot remarca și aici: ca element al aerului, Völundr inspirã walkiriile, Sol pe Tyr (tiuaz), imaginea zeului primordial, apa stã la originea vanilor, în special a lui Njördr (Nerthus la Tacitus, crae presupunea un cult marcat de cufundarea într-un lac). Puțurile pentru ofrande sunt atestate în toatã aria expansiunii germanice. Din pãmânt descind Frigg, soția-mamã, Idunna, cea cu merele tineretii, și Matres, de influențã celticã.

O altã temã importantã este cea a regelui sacru. Konungr, termen înrudit cu kyn (familie) trebuie sã aparținã anumitor familii, este ales de anumiți demnitari, în primul rând servește drept preot sacrificator în cadrul ceremoniilor publice și trebuie sã-și încredinteze supușii de ai cu rod și pace (funcția de fecunditate). Intervențiile și harul sãu au puterea de a ocroti viața.

În epoca vikingilor beneficiem de primele surse sigure de informații și de conturarea definitivã a imaginii omului nordic despre lume. Islandezii sunt cei care au adus cele mai mari contribuții, prezentând și versiuni de mituri ce pot suporta comparația cu altel mai cunoscute și integrand influentele din afarã. De aceea avem un numãr mare de zeitãți, prezenți în rune, antroponime, toponime, texte scaldice. Trifuncționalismul lui Dumezil (care presupunea cã zeitãțile pot avea trei funcții – magico-juridicã, marțialã și vegetativã) se dovedește în mare mãsurã inaplicabil pentru cã funcțiile se tot combinã– doar Freyr își asumã oarecum o funcție, restul au derapãri funcționale sau nu se încadreazã deloc.

Dacã ar fi sã realizãm un portret al omului nordic, s-ar distinge ca trãsãturã aparte a mentalitãții germanice dragostea pentru ordine, lege, cod, organizare. Și lumea miticã o reflectã pe cea umanã. Iubeau ordinea în mai multe variante: ordine prin lege, cea prin dreapta mãsurã a lucrurilor, cea prin organizarea lumii prin științã și cea prin fecunditate-fertilitate.

Elaborare pe cele 4 elemente:

Varianta solarã: Tyr este cel care echilbreazã pt cã își sacrificã mâna dreaptã pentru a-l ucide pe Fenrir (Tyr este zeu al pactului), astfel garanteazã ordinea lumii, onoarea, valoarea umanã. Și Sigurd simbolizeazã dreptatea, la fel Baldr, zeul erou de o justețe atât de strãlucitoare încât nu poate fi privit. Și Thor este un alt aspect al ordinii, este ordinea instauratã dupã violarea sa, este zeul care eliminã forțele ostile cu ciocanul Mjölnir (“zdrobitorul”, zãlog al fertilitãții), mai natural decât Tyr cãci își petrece timpul cu fapte concrete precum uciderea de uriași. Dar nu reprezintã doar o brutã, ci și un cãutãtor de mari taine ale poeziei scaldice. Pentru vechii germani pare caracteristic principiul dihotomic: ordine + dezordine (ultima categorie fiind întruchipatã de Surtr, zeu-gigant ce va declanșa apocalipsa și Hodr, anti-zeul, voința distructivã). Sunt uriașii din etapa anterioarã.

Varianta aerianã: simbol al existenței spirituale. Suflul creeazã sau distruge, de aceea dominã aici o figurã enigmaticã, Loki/ Loptr/ Logi. Loki dubleazã marile divinitãți: anti-Tyr pt cã tempereazã rigorile legii; anti-Odin pt cã se ridicã deasupra dogmei. Este zeul care împiedicã lumea sã se roteascã, pentru cã nu crede în perfecțiunea sa, este farsorul, șarlatanul, sabotorul obiectelor și ființelor sacre atunci când de exemplu îl pãcãlește pe zeul orb sã-l ucidã pe Baldr. În același timp este și Satana Trismegist, vinovat de terminarea destinului forțelor supreme, o creaturã complexã, capabilã sã se prefacã în orice, în iapã de exemplu pentru a-i da naștere lui Sleipnir, calul lui Odin. Völundr este și el un personaj ambiguu, transcende regnurile cãci zboarã, este arhaic pentru cã are multe corespondente în domeniul indo-european.

Varianta lichidã: Odin este reprezentantul lui Odr/ Wut/ furor, acea stare care îl poate cuprinde pe om în împrejurãri conflictuale, sexuale, poetice sau magice care îl îndeamna sã sãvârșeascã fapte incredibile. Este furiosul invincibil (berserk), amantul nestatornic, scaldul de neîntrecut, vrãjitorul suprem. Nu este cu nimic umbrit de urâțenia sau de bãtrânețea sa. Inițial zeul morților se pare, maestrul necromant, el îi strânge în Valhöl/ Walhalla pe einherjar, rãzboinicii care se luptã, mor și reînvie. Cunoașterea esotericã provine din comunicarea cu morții și din arta scaldicã, artã considerate științã absolutã. Este zeul cunoașterii supreme, frodr, termn care include savantul, pedagogul, fecundul. Lasã ochiul ca zãlog lui Mimir. Are doi corbi, Munnin (memoria) și Hunnin (gândul). Este marele zeu șaman, care intrã în extaz. Simuleazã spânzurarea pt a-și exersa ritualul, de aceea mai ne este prezentat și ca zeul spânzuraților. Precum șamanul care-și leagã bastonul de stâlpul colibei, Odin (Yggr-temutul) își leagã bidiviul de trunchiul arborelui, pe care-l cresteazã cu 9 tãieturi (cele 9 lumi). Se poate preface în animal. Este doar zeul victoriei, Sigtyr. Este crud, viclean, misogin, dar inteligent. Zeul supreme, asenul atotputernic, alfödr (pãrintele a toate), încarnarea știintei.

Varianta teluricã: onorarea puterii fertilitãții. De menționat este personajul bisexuat Fjorgyn(n), mama lui Thor și amantul lui Frigg, cel care potențeazã viața. Vanii sunt prin excelențã zeii telurici și agrari: Njordr (Nerthus), Freyr și Freyja, dar și soția lui Njördr, Skadi, de unde provine probabil și termenul de Scandinavia. Sunt forțe mobile, acordã întâietate valorilor de acțiune.

În ceea ce privește cosmogonia, dispunem în acest sens de cel mai remarcabil text al Eddei, și anume Volüspa, profețiile vizionarei, care relateazã începuturile lumii. Acestea sunt illustrate de genunea primordialã– Ginnungagap. La nord este tãrâmul negurilor – Niflheim, iar la sud țara focului – Muspellsheim. Din contopirea lor se naște uriașul hermafrodit, Ymir, hrãnit de vaca Audhumbla și zãmislește pe uriașii de promoroacã. Fiii lui Bur, Odin, Vili și Ve îl ucid, apoi creeazã și primii oameni din doi bușteni (Askr și Embla). Zeii își asuma apoi organizarea lumii: Asgard – tãrâmul zeilor, Midgard – cel al oamenilor, Utgard – tãrâmul exterior unde se aflã șarpele primordial care își mușcã coada. Când dinții sãi o vor elibera, atunci va fi sfârșitul (Ragnarök). Midgardsomr are rolul orizontal al lui Yggdrassil. Dar arborele este simetric, ține 3 lumi aeriene și 3 orizontale și 3 subterane, de unde avem o imagine sfericã.

Suntem în afara granițelor istorice pânã acum, în epoca de aur. Vin apoi divinitãțile destinului, Nornele, Urd, Verdandi și Skuld, care se instaleazã la poalele arborelui lumii. Are loc un eveniment capital care va pune capãt timpului mitic: sperjurul de care se fac vinovați zeii din cauza lãcomiei unei femei (gullveig) care reprezintã cupiditatea. Confruntarea dintre aseni și vani este prima bãtãlie din lume, cea prin care destinul își face loc în istorie. Îndreptarea spre Ragnarök înseamnã nevoia de purificare universalã, în virtutea simetriei. Oamenii renasc datoritã unui cuplu: Lif (viața) și Lifthrasir (dornic de viațã), care au supraviețuit la adãpostul lui Yggdrassil.

Yggdrassil, axis mundi, are un rol cosmic fundamental. Este posibilã o identitate cu Heimdall, misteriosul zeu care semnificã stâlpul lumii. Copacul este fãrã îndoialã ideograma miticã a lumii germanice. Arborele vieții. Suma ideilor germanicului despre lume. Izvorul destinului și cunoașterii, izvoare ce curg la bazele trunchiului. La baza sa este și izvorul memoriei, Mimir, care îi furnizeazã cunoașterea lui Odin. Are mai multe nume: laeradr (protectorul), Mimameidr (stâlpul lui Mimir), Mjotvidr (arborele care judecã). Este forța vitalã. Nu cunoaște absurdul sau neantul, ci simbolizeazã la modul absolut viața naturalã.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 12.04.12 8:44

Gustav al III-lea al Suediei, despotul uitat al epocii...


Gustav III al Suediei (1746-1792) este unul din cei mai puțin studiați dintre despoții luminați ai secolului al XVIII-lea. Poate pentru că nu a fost un mare general, precum Frederic al II-lea al Prusiei, sau arhitectului unui mare imperiu, precum Ecaterina a II-a a Rusiei. Poate pentru că nu a muncit fără încetare pentru a raționaliza administrarea unui conglomerat de principalități disparate precum Iosif al II-lea al Austriei.

A.D. Harvey face pentru History Today un portret al acestui monarh rămas relativ necunoscut, și ajunge la concluzia că în timp ce restul despoților luminați ai vremii încercau să-și împingă statele către progres, Gustav al III-lea încerca să oprească timpul în loc, ba chiar să-l dea înapoi. În secolul al XVII-lea, în vremea unor regi foarte capabili din punct de vedere militar, Suedia devenise marea putere a nordului. Însă după moartea lui Carol al XIII-lea, în 1718, Suedia s-a transformat într-o țară cu un guvern slab, copleșită de corupția și incompetența guvernanților. Gustav al III-lea și a propus să refacă Suedia, să o transforme din nou într-un mare stat. Însă el a fost asasinat în martie 1792, când avea doar 46 de ani (fiind al treilea rege suedez care a murit împușcat în 160 de ani), iar ambițiosul său proiect nu era nici pe jumătate terminat.

În timpul succesorilor lui Carol al XIII-lea, Frederic I și Adolf Frederic, Suedia a trceut prin așa-zisa Epocă a Libertății. Puterea politică aparținea în întregime Parlamentului (Riksdag), instituție formată din patru camere: a nobililor, clericilor, burghezilor și țăranilor. Constituționalismul suedez e adesea comparat cu sistemul parlamentar din Anglia secolului al XVIII-lea, dar în practică ele erau foarte diferite. Adolf Frederic, tatăl lui Gustav, a fost descris de un contemporan englez ca având „titlul de rege, dar nu și privilegiile unui supus”. Spre deosebire de omologul său de pe tronul englez, regele suedez nu avea puterea de a convoca sau dizolva parlamentul. El putea numi miniștri, dar nu oricum, ci dintr-o serie de candidați alcătuită de Riksdag; în plus, nu îi putea demite. Din alte puncte de vedere, sistemul suedez prezenta o serie de particularități ce puteau fi considerate „progresiste”: spre exemplu, femeile calificate puteau vota în alegerile pentru cele două camere inferioare.

În schimb, liderii familiilor nobiliare erau incluși automat în Parlament, iar numărul lor era aproape egal cu cel al deputaților aleși în celelalte trei camere. În plus, ei ocupau jumătate din numărul de poziții în Comitetul Secret al Riksdag-ului, adevăratul centru de putere în stat. Țăranii nici măcar nu erau reprezentați în acest comitet care se ocupa – separat de Riksdag – de toate problemele legate de finanțe și afaceri externe. Råd – Senatul sau Consiliul – funcționa ca executivul Comitetului Secret și era, de asemenea, format aproape numai din nobili.

Astfel, această fațadă parlamentară în spatele căreia acționa o aristocrație ereditară ce monopoliza puterea în stat se aseamănă cu ce se întâmpla în Anglia aceluiași secol. Dar în Anglia aristocrația își datora autoritatea proprietăților pe care le deținea și, în general, se opunea creșterii cheltuielilor publice, în timp ce în Suedia nobilimea era în mare parte săarcă și depindea de cheltuilile publice pentru a-și asigura veniturile: peste jumătate de nobilii suedezi erau ofițeri sau înalți funcționari. Corupția în alegerile britanice din secolul al XVIII-lea este foarte cunoscută, dar nici alegerile din timpul Epocii Libertății din Suedia nu sunt mai prejos. Diferența este următoarea: în Anglia, banii pentru mită proveneau din buzunarele bogaților, în timp ce în Suedia ei veneau din partea guvernelor străine.

Gustav preia tronul unei Suedii corupte în februarie 1771. La acel moment, regatul său era al doilea ca întindere pe continent, după Rusia – nu vorbim doar de teritoriul Suediei de azi, ci și de Finlanda și un teritoriu în Germania (nordul Pomeraniei). În Finlanda, proprietarii de pământuri și negustorii erau de origine suedeză, iar în Pomerania populația era vorbitoare de germană și tindea să se identifice cu germanii din sud. În plus, populația regatului lui Gustav era dispersată pe un teritoriu foarte vast, ocupând de fapt mai mult părțile sudice.

Chiar și înaintea morții tatălui său, Gustav se implicase în încercările Coroanei de a-și impune autoritatea în fața facțiunilor parlamentare. Când Gustav s-a adresat pentru prima oară Parlamentului, în iunie 1771, era pentru prima oară când un rege suedez se adresa Riksdag-ului în limba suedeză în mai bine de 100 de ani. Însă liderii parlamentului nu aveau niciun interes să cedeze regelui din propriile prerogative. Astfel, în august 1772, Gustav și-a format un grup de apropiați, format din ofițeri loiali Coroanei, și i-a arestat pe membrii Råd-ului. Mai târziu, a defilat pe străile din Stockholm, atrăgând o mulțime de oameni în jurul său. Ziua următoare, deputații din Riksdag au fost forțați – amenințați cu arma – să adopte noua Constituție hotărâtă de Rege. A fost o adevărată lovitură de stat, prima în Europa din 1653 (Cromwell).

Noua Constituție făcea din Suedia o țară cu un sistem asemănător celui britanic. Riksdag-ul păstra însă dreptul de veto privind legile și taxele noi propuse de guvern, și – altfel decât în Anglia – trebuia să fie consultat înainte ca țara să înceapă un război ofensiv. Principala diferență între sistemele britanic și suedez era că în Anglia puterea executivă a monarhului era, în practică, acordată unor ministere mai pricepute și mai eficiente decât persoana regelui, în timp ce în Suedia Gustav al III-lea s-a implicat direct în toate problemele statului.

Niciunul din ceilalți despoți luminați ai Europei nu aprecia mai mult decât Gustav ritualurile vieții de la curte, audiențele oficiale și intrările și ieșirile ceremoniale. De asemenea, el dedica mult timp jocurilor de cărți și conversațiilor, iar hobby-ul lui preferat era teatrul. Nu doar că a regizat și jucat în piese, a și scris câteva. Dar în același timp, el nu neglija problemele de stat, implicându-se în toate proiectele guvernului.

Gustav se face remarcat printr-o anumită calitate pe care nu o prea întâlnim la alți monarhi: talentul literar: el a fost cel mai bun dramaturg de limbă suedeză înainte de Johan Strindberg. În plus, era un excelent vorbitor în public, ceea ce s-a dovedit a fi un mare avantaj în fața Riksdag-ului. Totuși, el nu a reușit să inspire celorlalți respect, poate din cauza faptului că era o persoană duplicitară, prefăcută. Ministrul britanic la Stockholm scria despre rege că „viața lui e o permanentă scenă de intrigi și suspiciuni”. Gustav al III-lea nu aprecia loialitatea și avea o tendință de a se întoarce împotriva colaboratorilor, chiar și atunci când aceștia îi rămâneau fideli. De aceea, majoritatea asociaților lui s-au întors împotriva sa.

Pentru perioada de dinainte de 1800, Gustav al III-lea ar putea deține recordul pentru monarhul care s-a întâlnit cu cei mai mulți alți omologi. El s-a întâlnit personal cu Ludovic al XV-lea și Ludovic al XVI-lea ai Franței, cu Ferdinand al IV-lea al Neapolelului, cu Papa Pius al VI-lea (Gustav a fost astfel primul monarh protestant care s-a întâlnit cu Papa); de asemenea, regele Suediei i-a mai înâlnit pe Frederic cel Mare, Ecaterina cea Mare, Iosif al II-lea și Leopold al II-lea.

Deși acești monarhi au avut, în general, o opinie bună față de Gustav al III-lea, el manifesta un soi de dispreț pentru frații lui din alte state, în parte și din cauza slăbiciunii poziției internaționale a Suediei. În plus, el știa că depinde financiar de contribuțiile altor state, iar ceilalți monarhi de pe continent nu credeau că Gustav, în ciuda loviturii de stat din 1772, era cu adevărat stăpân pe propria țară.

Anii de mijloc ai domniei sale au fost considerați, din anumite puncte de vedere, ca fiind o Epocă de Aur a Suediei. Judecătorii incompetenți au fost înlăturați din funcții, administrarea justiției a fost îmbunătățită, libertatea de cult a fost acordată romano-catolicilor și evreilor, insula Saint Barthélemy a fost achiziționată de la francezi, a fost înființată Academia, iar marina a fost întârită. În ciuda acestor realizări, în 1786, noul Riksdag a respins toate propunerile legislative ale regelui (cu excepția uneia) și, încurajați de ministrul rus la Stockholm, nobilii nemulțumiți au continuat să comploteze împotriva tronului.

La un moment dat, Gustav al III-lea s-a gândit că ar putea să atace Rusia, un vechi inamic al regatului său. Pe atunci, Rusia tocmai anexase Crimeea și era prinsă într-un conflict cu Imperiu Otoman, conflict ce solicita foarte mult resursele financiare și umane ale imperiului rus. Astfel, la începutul anului 1788, regele Suediei a început să conceapă planuri pentru atacarea Rusiei din Nord. El credea că se putea baza pe faptul că nord-vestul Rusiei era practic lipsit de apărare. Gustav a adunat un grup de ofițeri la Helsinki, pentru a plănui atacul asupra capitalei imperiale a Rusiei, dar aceștia, în loc să aprobe ideile suveranului, s-au arătat nemulțumiți față de ideea unui război ilegal care ar începe fără consimțământul Riksdag-ului. În plus, soldații de rând s-au plâns de lipsa proviziilor și de condițiile adăposturilor, iar când armata a trecut granița cu Rusia la sfârșitul lui iulie 1788, mulți dintre ei au dezertat. Și, nu în ultimul rând, unii ofițeri care sperau la independența Finlandei au început să negocieze cu Ecaterina cea Mare.

Gustav s-a trezit astfel pe teritoriul Rusiei, departe de capitala sa, având o armată care refuza să i se supună. El a fost salvat de faptul că guvernul danez a declarat război Suediei. Regele a părăsit imediat Rusia, străbătând călare 400 de kilometri în doar două zile. El s-a îndreptat spre Göteborg pentru a organiza apărarea orașului împotriva invadatorilor danezi. Din fericire pentru el, Danemarca s-a retras datorită presiunilor venite din partea Prusiei și Angliei. Cât despre conflictul cu Rusia, el a continuat cu o serie de bătălii terestre și navale, cu victorii de ambele părți, iar în cele din urmă a fost semnată o pace de compromis.

Singurul beneficiu pe care l-a obținut Gustav pe seama războiului împotriva Rusiei a fost faptul că acesta i-a dat un pretext pentru a înfrunta încă o dată Riksdag-ul. El a prezentat în camera nobililor proiectul unei noi constituții, și când nobilii au respins-o – după cum era de așteptat, Gustav a ordonat secretarului Camerei să înregistreze votul deputaților ca fiind pozitiv. A fost, evident, o acțiune ilegală combinată cu intimidări ce anticipau tacticile dictatorilor de secol XX. Noua constituție dădea Regelui dreptul de a merge la război fără aprobarea Riksdag-ului; cu toate acestea, parlamentul își păstra încă veto-ul în privința taxelor și legilor.

La 11 săptămâni după ce Gustav și-a obligat nobilii să accepte noua constituție, Stările Generale se reuneau la Versailles, iar până la momentul semnării păcii cu Rusia, Vechiul Regim din Franța era pe cale de dispariție. Gustav văzuse întotdeauna în curtea regală franceză un model demn de urmat și aplicat în propria țară; în plus, el considera că adunările parlamentare trebuie puse la locul lor. De aceea, în ciuda faptului că războiul împotriva Rusiei lăsase țara aproape în faliment, Gustav a venit cu următorul plan: să adune 24.000 de soldați (2/3 suedezi, 1/3 ruși) la Ostend (pe atunci teritoriu austriac) și să se îndrepte spre Paris pentru a răsturna Adunarea Constitunată, cu sprijinul unei armate austriece ce ar fi venit dinspre Rin. În 1791, Gustav a călătorit la Aachen, unde a fost primit ca un salvator de către regaliștii francezi exilați. Între timp, Ludovic al XVI-lea și Maria Antoaneta fugeau de la Paris, iar majoritatea aranjamentelor pentru fuga lor din țară au fost făcute de un apropiat al regelui suedez. La acel moment, unii erau de părere că planurile lui Gustav privind intervenția în Franța nu erau altceva decât o acoperire pentru planul secret de a smulge Norvegia din mâinile danezilor.

Pe 1 martie 1792, Leopold al II-lea murea otrăvit. Însă Gustav al III-lea nu avea să afle că, odată cu Împăratul romano-german, dispărea și ultima împotrivire la intenția sa de a se autoproclama liderul opoziției monarhiste față de Revoluția Franceză. Pe 16 martie, cu puțin timp înainte ca vestea morții lui Leopold să ajungă la Stockholm, Gustav a participat la un bal mascat la Operă, unde a fost împușcat de un nobil, Jakob Johan Anckarström. În ciuda rănilor, regele a mai trăit aproape încă două săptămâni. Avea doar 46 de ani la acel moment, dar cu toate acestea era cu cel puțin opt ani mai bătrân decât predecesorii săi care făcuseră din Suedia o mare putere: Gustav II Adolf, Carol al X-lea și Carol al XII-lea.

În Suedia, soarta lui Gustav al III-lea a fost decisă de contextul vremurilor respective: slăbiciunea economică a țării sale, opoziția înverșunată a claselor sociale care, altundeva, ar fi putut fi un sprijin al Coroanei, influența crescândă a curentului revoluționar din Franța. Astfel, chiar dacă ar mai fi trăit, Gustav al III-lea nu ar fi putut merge, probabil, atât de departe precum și-ar fi dorit. În plus, el este liderul de secol XVIII care, mai mult decât alți contemporani de-ai săi, anticipează trăsăturile îngrijorătoare ale politicii tipice primei jumătăți a secolului XX.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 01.03.12 7:52

Suedia, trai eco și venituri mari
Suedezii folosesc bărcile pe post de mașini și își permit case de vacanță într-una din zecile de mii de insule din jurul lor. În rest, fac sport, cure de lumină și se bucură de natură. Citeste tot articolul!
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Primele bacnote europene sunt de proveniențã suedezã,

Mesaj Scris de Admin la data de 14.09.11 10:57

http://www.historia.ro/exclusiv_web/stiati/articol/primele-bacnote-europene-sunt-provenienta-suedeza

Orice poate fi întrebuințat ca mijloc de schimb atâta vreme cât existã un compromis social și comercial.

În diverse epoci și în diverse colțuri ale lumii s-au folosit “monede” care variazã de la bovine, scoici, pene, orez, dinți de balenã, ouã, pânã la țigãri, ruj sau bucãți de cablu. Istoria monedei metalice ne duce înapoi în antichitate, iar chinezii au inventat banii de hârtie în timpul dinastiei Tang, în secolul al 7-lea p.Hr.

Pânã la Renaștere bancherii europeni deja încep sã ținã la pãstrare aurul și argintul clienților, eliberând chitanțe ce promiteau transformarea acestora în bani gheațã la comandã. Aceste note cu valoare comercialã erau foarte utile în tranzacții, facilitând relațiile între negustori.

Primele bancnote în adevãratul sens al cuvântului, accesibile tuturor și reprezentând o sumã fixã, au fost puse în circulație de cãtre banca Suediei. Banca a fost înființatã în 1657 de cãtre Johan Palmstruch în strânsã colaborare cu regalitatea care încasa jumãtate din profituri. Palmstruch a fost cel care a venit cu propunerea unor kreditivsedlar (certificate de garanție) care sã înlocuiascã masivele și incomodele monede de aramã. Cunoscute drept palmstrucheri, notele erau tipãrite pe hârtie groasã, alba, cu filigran și purtau sigiliul bãncii și opt semnãturi în frunte cu cea a lui Palmstruch ca marcã de încredere. Aveau valori fixe și oricui deținea asa ceva i se promitea plata de cãtre bancã.

Din nefericire, Palmstruch a emis mult prea multe bancnote, nedispunând de sufficient aur și argint care sã compenseze. Banca a dat faliment, el a fost judecat și trimis la închisoare, unde a murit în 1671.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 31.07.11 19:52


Palatul regal din Stockholm


Inspirat din Antichitate si Renastere, stilul baroc apare in jurul anului 1600. S-a nascut odata cu Contrareforma, punandu-se in slujba bisericii pentru ca, prin aur si splendoare, sa afirme innoirea credintei. Totul a fost gandit la o scara mai mare, oferind grandoare atat bisericilor cat si palatelor impodobite cu detalii decorative sculpturale. Printre aceste constructii specifice genului poate fi amintita cea din capitala Suediei. Palatul regal din Stockholm, a fost construit in mai bine de o jumatate de secol dupa desenele lui Nicodemus Tessin si ale fiului sau Nicodemus Tessin cel Tanar, care au dominat arhitectura suedeza la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea.


Tessin cel Batran a inceput educatia fiului sau in propria sa camera de lucru, instruindu-l cu severitate, ca pe un viitor mare arhitect. In jurul anului 1670 l-a trimis in Italia pentru a-si insusi cele mai inalte standarde ale arhitecturii europene. Judecand dupa operele realizate la intoarcerea in tara, tanarul arhitect s-a dovedit puternic influentat de Bernini, in mod deosebit de planurile sale pentru ridicarea Palatului Luvru din Paris, cu toate ca acestea au fost in cele din urma respinse de autoritatile franceze.
Intors definitiv in Suedia in 1681, Tessin cel Tanar s-a afirmat repede ca un artist cu un talent si o pricepere comparabile cu ale tatalui sau. El a completat lucrarile acestuia la palatul Drottningholm, si apoi, zece ani mai tarziu, in 1697, a obtinut conducerea lucrarilor pentru noul palat din Stockholm al casei regale suedeze.
Initial regele a intentionat doar sa largeasca vechea resedinta a Casei de Vasa, un castel pe Insula Stads din Stockholm. El dorea sa transforme constructia in ceva demn pentru un conducator atat de puternic si de faimos, cum devenisera suveranii suedezi in secolul al XVII-lea. Spre norocul lui Tessin, vechiul castel a fost distrus in intregime de un incendiu, in 1694, asa ca lucrarile au inceput de la temelie.
Inaltarea Palatului Regal numit si Tessin, plasat in centrul capitalei, a durat aproape 60 de ani, realizandu-se unul dintre cele mai stralucitoare exemple de arta baroc din nordul Europei. Cateva adaugari exterioare au fost realizate in 1754, la aproape de 30 de ani dupa moartea arhitectului.
Uriasul palat regal este compus dintr-un corp central, flancat de doua pavilioane dispuse simetric. Fatada este plana, riguros construita, pentru a se integra in planul urbanismului. Ea aminteste atat de palatele renascentiste italiene cat si de cele frantuzesti in stil baroc. Tessin intentionase sa decoreze parterul cu statui clasice, asa cum sugerasera si planurile tatalui sau. Daca acest lucru s-ar fi realizat ar fi putut oferi constructiei un aspect mai putin auster.
Interiorul palatului este insa mult mai bogat impodobit. Printre decoratiile de aici, realizate in mare parte de cunoscuti artisti francezi, se numara elegante piese de mobilier Ludovic al XV-lea si minunate tapiserii realizate dupa desenele vestitului pictor François Boucher. Reparatiile si adaugirile, executate in 1754, nu au schimbat prea mult infatisarea constructiei.
Cu toate ca in zilele noastre palatul nu este ocupat de familia regala, sunt mentinute inca anumite traditii. Astfel se mentin garzile imbracate in uniforme traditionale iar schimbarea lor se desfasoara de ani dupa acelasi ritual, constituind un spectacol admirat in egala masura de turisti si de localnici.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 03.06.11 9:52

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Admin la data de 19.03.11 15:46


9 decembrie 1594 - S-a nascut Gustav II Adolf, rege al Suediei

Supranumit si „Gustav cel Mare” sau „Leul Nordului”, acest suveran scandinav a fost intemeietorul Imperiului Suedez si initiatorul Stormaktstiden – „vremea marii puteri”, de la inceputul Epocii de Aur a Suediei. La moartea tatalui sau, in 1611, el a devenit oficial mostenitor al tronului, manifestandu-se de la bun inceput ca un aparator al protestantilor oprimati si un monarh liberal. Desi avea doar 17 ani, s-a implicat cu mult curaj in luptele regionale si a invadat Livonia, in cursul razboiului polono-suedez. Campion al protestantismului, atunci cand a inceput Razboiul de 30 de ani, a intervenit in Germania, iar orasele protestante si-au deschis portile inaintea lui.
Energia de care tanarul rege a dat dovada a intors practic soarta razboiului si Imperialii au suferit infrangeri grele in fata vijeliosului Gustav, momentul de cotitura al conflictului fiind batalia de Breitenfeld, din 1631, in care protestantii au obtinut o stralucita victorie impotriva catolicilor. Un an mai tarziu, el isi va gasi insa sfarsitul eroic in lupta de la Lutzen, aflandu-se in fruntea unei termerare sarje de cavalerie. Moartea lui prematura, la doar 38 de ani, a constituit o pierdere ireparabila pentru tabara luterana, iar multe regiuni din Germania, care devenisera protestante, au revenit la catolicism.
Gustav Adolf a ramas in memoria posteritatii drept unul dintre cei mai capabili comandanti militari din toate timpurile, fiind pe drept cuvant considerat „parintele razboiului modern”. Viitori lideri militari si teoreticieni, precum Napoleon I sau Carl von Clausewitz, ii vor recunoaste si lauda meritele. Reformele si inovatiile introduse de Gustav Adolf la nivel militar, mai ales in ceea ce priveste atacurile concentrate de artilerie usoara si mobila si sarjele prin invaluire de cavalerie, au facut din Suedia puterea dominanta in regiunea Balticii pentru urmatorul secol.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: SUEDIA

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 2 din 3 Înapoi  1, 2, 3  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum