AMERICA

Pagina 2 din 7 Înapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 01.02.07 17:00

Rezumarea primului mesaj :



Ultima editare efectuata de catre Admin in 02.07.15 20:21, editata de 5 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos


Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 16.11.11 21:39

Peisaje americane dincolo de valea minunilor

Priveliști naturale de o splendoare ce-ți taie respirația atrag în fiecare an peste trei milioane de vizitatori. Majoritatea vin pentru a admira monumente celebre, precum El Capitan, ori Cascada Bridalveil. Dar dincolo de turmele de turiști, există și un alt Yosemite – mai puțin cunoscut poate, dar încărcat de o magie aparte.

Automatul de răcoritoare
În centrul satului Yosemite, din adînca vale a Rîului Merced, din California, se află un automat de răcoritoare, iar pe el posterul cu un jucător de golf gata să lovească. Litere de-o șchioapă proclamă: Descoperiți propriul vostru Yosemite! Tocmai discutasem cu rangerul Scott Gediman, care mi-a spus: „Parcurile naționale nu sînt pentru amuzament.“ Și totuși în limitele rezervației Yosemite se află un teren de golf, un patinoar artificial, piste de snowboard, un azil de cîini, cinci schi-lifturi, cinema în aer liber, estrada pentru o paradă de Crăciun. În timp ce tocmai încercam aparatul de răcoritoare, am fost îmbrîncit de mulțimea care trecea, doldora de aparatură: telefoane celulare, CD-playere și pagere.
M-am ferit de cărucioare de care atîrnau sacoșe cu scutece și de o bicicletă-tandem care trăgea o remorcă cu doi cîini gălăgioși, mari cît niște șobolani. Lume morfolind înghețată la cornet, mai mult în șlapi decît în ghete și cu bluze șleampete. Mă aflam oare într-un centru comercial sau în valea renumită în lume pentru frumusețile ei naturale și cei 1.300 de kilometri de poteci sălbatice? La o aruncătură de băț de automatul de răcoritoare se aflau două hoteluri, un mare magazin, o închisoare, un oficiu poștal, un bancomat, o parcare cu 2.000 de locuri și peste 300 de kilometri de asfalt. Parcul Yosemite pe care doream eu să-l descopăr era probabil altundeva, atît în timp, cît și în spațiu.

Fluturi
Atît de bine ascunsă în Sierra Nevada e această vale, că euroamericanii nu au pătruns în ea decît în 1851, cînd James Savage a condus acolo o ceată înarmată, denumită Batalionul Mariposa, pentru ca, prin amenințări sau violențe, să-i forțeze pe băștinași să suporte incursiunile tot mai dese ale căutătorilor de aur și coloniștilor.
În prima noapte, oamenii lui Savage și-au așezat tabăra lîngă Poiana Bridalveil. A doua zi dimineață, indienii ahwahneechee păreau să se fi evaporat, cu excepția unei femei în vîrstă, care a spus: „Sînt prea bătrînă să mă mai cațăr pe stînci.“ Cînd aceasta a refuzat să dezvăluie unde plecaseră indienii, Savage a incendiat casele din scoarță de copac și depozitele de alimente și, de atunci, a început o operațiune nemiloasă de dislocare, finalizată în mai puțin de doi ani. Mariposa înseamnă „fluture“ în spaniolă, iar Merced înseamnă „milă“, dar numele dat de indieni locului e mai aproape de adevărul istoric: Yosemite e probabil forma distorsionată a expresiei yo’hem-iteh, adică „ei sînt ucigași“.

Raportul pierdut
Într-o altă poiană din Valea Yosemite s-a oprit, în 1864, Frederick Law Olmsted, pe atunci atras de o companie minieră din New York, după ce fusese proiectant al Central Park-ului. El administra o proprietate de mari dimensiuni în apropiere de Mariposa de astăzi, unde febra aurului californian era pe sfîrșite. Părintele arhitecturii peisagistice americane a văzut acolo o bogăție de alt tip, un uimitor corn al abundenței care putea îmbogăți creația artiștilor și a naturaliștilor, precum și, la fel de important, spiritul cetățenilor de rînd.
Cu o lună înainte de popasul lui Olmsted în poiană, președintele Lincoln semnase un act al Congresului prin care văii și arborilor sequoia – două zone din ceea ce formează astăzi Parcul Yosemite – li se atribuia titlul de rezervație. După expediția sa, Olmsted a scris un raport către legislativul californian, în mîinile căruia se afla rezervația. Documentul este expresia de referință a principiului potrivit căruia un guvern trebuie să păstreze pentru cetățenii săi locurile cu mare valoare peisagistică. Ideea de bază este convingerea că frumusețea peisajului calmează și, în același timp, vindecă oamenii de stres.
Raportul, cu indicațiile sale mereu valabile, nu a ajuns niciodată pe masa legiuitorilor și a rămas nepublicat pînă în 1952. Între timp, anumite întreprinderi comerciale au prins rădăcini în vale și s-au răspîndit ca un cancer.

900 de metri de abis
Față de dimensiunile ei modeste, este probabil cea mai fotografiată stîncă din tot Vestul. Măsurînd cam cît o masă lungă de picnic, Stînca Suspendată de la Glacier Point a servit pe vremuri drept loc de parcare pentru primele automobile. A fost un adevărat magnet pentru cei temerari sau pur și simplu nesăbuiți. Stînca din vîrf e celebră pentru ceea ce se află sub ea: cam 900 de metri de abis și numai abis, dacă nu se iau în considerație oarecare picături de ploaie sau fulgi de zăpadă. Din spatele balustradei, priveliștea se deschide înspre Valea Yosemite și spre kilometrii de munți de dincolo de ea. Este un loc foarte bun pentru a încerca să înțelegi cum s-a format Yosemite din sedimente oceanice purtate de plăci tectonice, mutate, subduse, topite în granit, apoi solidificate, ridicate din nou și deformate, dizolvate, erodate de apă și gheață. De pe Glacier Point se poate vedea spectacolul contorsionat al puterii apei și gravitației – dalta e apa, gravitația ciocanul, iar sculptorul, creatorul tuturor lucrurilor.

Un uriaș de 5x10
Departe de valea aglomerată, m-am oprit în fața unui trunchi ce rivaliza prin faimă cu Stînca Suspendată. Pentru a atrage turiștii, cîțiva flăcăi cu ferăstraie au decupat în 1881 un portal prin baza trunchiului unui sequoia. Copacul cu îmbunătățiri, cunoscut sub numele de „Wawona cu tunel“ (Wawona Tunnel Tree) și avînd peste 2.000 de ani, a atras într-adevăr turiști cu camere de filmat, dar a și lansat în California o frenezie a cioplitului în copacii mari. Dimensiunile unui sequoia semeț – cel mai mare organism de pe pămînt – sînt greu de imaginat și s-ar putea argumenta că, pentru cea mai mobilă națiune din lume, trecerea unui automobil printr-un astfel de copac este cea mai elocventă demonstrație a mărimii și că sigur este mai bună decît doborîrea și transformarea lui într-o scîndură de 5x10 cm, lungă de 280 de kilometri. În Yosemite este aproape axiomatic că pe măsură ce urci scade densitatea turiștilor, dar acest uriaș legendar n-a reușit să se ridice suficient de sus ca să scape de ei. Wawona, numele dat de indienii din Yosemite arborelui sequoia, imită țipătul bufniței, spiritul protector al marilor arbori.

Salvarea parcului
Euroamericanii or fi găsit ei cu greu Valea Yosemite, dar, după ce Savage i-a expulzat pe băștinași, turiștilor nu le-au trebuit decît patru ani ca să-și facă apariția. La doar un an după vizita inițială, la sud de Rîul Merced s-a ridicat și cel dintîi hotel, o hardughie șubredă, iar pe stînci au fost pictate reclame la diverse leacuri și poțiuni.
În ciuda faptului că zona era sub jurisdicția administrației statale, coloniștii – mulți dintre ei căutători de aur care au eșuat – s-au mutat aici, ridicînd mai multe clădiri, și au început să facă agricultură în această vale neprețuită.
Yosemite pornise pe calea transformării într-un bîlci comercial, așa cum s-a întîmplat și la Cascada Niagara.
Afacerile coloniștilor din vale încă mai există în diverse variante, deși multe dintre inițiativele lor au dispărut cu încetul: punctul de vînzare Cadillac nu mai este, la fel unul dintre cele două terenuri de golf sau faimoasa pe vremuri „cascadă de foc“, în care jar încins era lopătat de pe Glacier Point pentru a crea un duș de 900 de metri de tăciuni portocalii.
În parcarea hotelului de lux Ahwahnee am zărit un abțibild ironic pe o mașină: „Salvați Yosemite de Serviciul Parcurilor.“ În ultimele două decenii, Serviciul Parcurilor Naționale a creat cu mari eforturi un plan, care trasează un viitor pentru Yosemite, căutînd un echilibru între turism și conservarea judicioasă a naturii. Planul este complet și de bun simț. El se bazează pe două reforme: prima constă în mutarea facilităților care nu este musai să fie chiar în vale spre alte zone ale rezervației, redînd astfel interiorului Văii Yosemite ceva din înfățișarea lui de altădată. Cea de-a doua constă în a-i convinge pe turiști să folosească transportul public în locul autoturismelor personale pentru a străbate valea îngustă. Navetele au redus deja traficul în parc, chiar dacă nu au eliminat cozile de mașini lungi de cîte trei kilometri de la orele de vîrf.
Serviciul Parcurilor Naționale s-a străduit atît de mult să țină cont de diversele interese, uneori divergente, încît a fost practic blocat de opiniile meschine, bazate pe argumentul precedentului istoric. Pentru Yosemite, aceasta a dus la menținerea unei stări de lucruri care nu servește cetățeanului de rînd, ci doar unor companii direct interesate financiar. (Cîteva grupări ecologiste au pus de asemenea în discuție unele dintre schimbări, în special acelea care afectează Rîul Merced).
În vizionarul său raport din 1865, Olmsted pusese degetul pe rană, avertizînd că nu trebuie sacrificat viitorul văii pentru „comoditatea, prostul gust, amuzamentul, neglijența sau plăcerea absurdă de a distruge a actualilor vizitatori“.

Vedere de pe culme
În încercarea mea de a trăi în Yosemite o experiență pe măsura așteptărilor, m-am îndreptat spre inima celor aproape 3.100 de kilometri pătrați ai rezervației, către un dom de granit, comparativ mic și nedistingîndu-se prin nimic anume. Escaladarea lui a fost ca un urcuș pe spinarea unei enorme țestoase mitice, a cărei carapace, din granit alb presărat cu mică neagră, a fost modelată de ghețari. Pășeam pe ceea ce fusese cîndva fundul Oceanului Pacific, peste magma care bolborosise cîndva, peste ceea ce fusese talpa a numeroși ghețari. Acum, întinderile largi ale pantelor erau netezite de gheața străveche.
Am urcat ocolind blocuri glaciare mari cît bizonii. Printre ele se aflau pietre ca niște ouă de prepeliță, diferite prin colorit, textură și formă de restul terenului. Acest pietriș fusese rotunjit, netezit și adus pe culme de o revărsare de acum 10.000 de ani. Acest loc, aparent atît de solid și imobil, se afla în mișcare: pietricele aduse pe deal, bolovani așteptînd să se prăvălească, domul însuși ridicîndu-se cu 30 de centimetri pe mileniu, o dată cu restul lanțului muntos. Am întins mîna după o pietricică ciudată, ce tocmai se ridicase și sălta chiar în fața ochilor mei. Era o broscuță camuflată după chipul și asemănarea solului, acum trăind cu 300 de metri mai sus de cea mai apropiată baltă. În cele cîteva locuri mai adăpostite și cu puțin sol creșteau pîlcuri de plante din genul Penstemon, pensula-indianului, iarbă grasă și micsandre sălbatice.
Viața, cu rădăcini sau cu picioare, se ridică din stînca golașă, mai degrabă ostilă, decît prielnică vieții.
Apoi am ajuns în vîrf, pregătit să mi se dezvăluie înaintea ochilor încă o mostră de imixtiune contemporană. Dar priveliștea era cu totul diferită: spre est, superbele creste zimțate ale înzăpezitei Sierra Nevada, iar spre sud-vest totemul Parcului Yosemite, masivul Half Dome, dar nu din partea cea mai fotografiată.
Era ca și cum aș fi privit o piesă de Shakespeare din culise, unde versurile vechi și cunoscute sună altfel, straniu, inedit. Mi-am dat seama atunci că îmi descoperisem propriul meu Yosemite. Simțeam acea măreție de dincolo întipărindu-mi-se în memorie, ca și cum fiecare colț de stîncă ori frîntură de bolovan, fiecare con țepos de pin ar fi fost imagini gravate. Ascensiunea a fost ca o călătorie înapoi în timp, însă acum mă întrebam cum va arăta priveliștea de pe dom peste un veac sau peste o veșnicie.

Citindu-l pe Muir
În noaptea aceea am resimțit urcușul nu doar în picioare, ci și în minte, iar speranța mi-a fost reînviată de acest pasaj scris de John Muir cu mai bine de un secol în urmă: „Turistul obișnuit, veșnic în mișcare, e unul dintre cele mai caracteristice produse ale veacului nostru; și oricît de frivole și de insensibile pot părea specimenele mai sărace cu duhul, priviți în ansamblu, turiștii sînt un indiciu semnificativ și dătător de speranță al timpurilor, sugerînd cel puțin un început al întoarcerii noastre către natură; căci mersul la munte este o întoarcere acasă.“
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 17.10.11 11:38

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 30.09.11 12:11

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 21.08.11 19:12


Fascinantele minuni geologice ale lumii


Canionul Antelope, Arizona (SUA) este format din roci de eroziune unde apa si nisipul au fost transformate de-a lungul timpului. Acesta include doua sectiuni: Canionul Antelope de Sus sau „Crapatura” si Canionul Antelope de Jos, numit si „Racul”. Ochiul Saharei din Mauritania s-a numit la început „Structura Richat”, pentru ca apoi, aceasta spectaculoasa frumusete geologica, aflata în sud-vestul Desertului Sahara, sa devina „Ochiul Saharei”. Fenomenul geologic este, de-a dreptul imens. Are un diametru de 30 mile si poate fi observat chiar din spatiu. Specialistii mult timp au fost convinsi ca acesta s-a format în urma impactului unui meteorit cu Pamantul, însa, noile descoperiri au dus la concluzia ca este vorba doar de eroziune si înaltare. Ramane un mister, chiar si pentru oameni de stiinta, forma circulara a „ochiului”.
Valul Arizona, USA este o roca rosie aflata la granita dintre Arizona si Utah. Valul este format din dune de nisip vechi de peste 190 milioane de ani, care, între timp, s-au transformat în roci. Moeraki Boulders din Noua Zeelanda nu sunt altceva decat niste imensi bolovani, perfect rotunzi împrastiati pe plaja Koekoke, slefuiti de valurile numite Moeraki Boulders.
Bungle Bungles, Australia. Dau impresia unor munti ce-au fost parca topiti, apoi acoperiti cu dungi tigrate. Acest aspect este produs de o bacterie ce creste pe dealurile negre si un amestec de fier cu mangan, obtinandu-se culoarea rosie. Se afla în interiorul Parcului National Purnululu, din vestul Australiei si sunt puse sub ocrotirea Patrimoniului National UNESCO. Spectaculozitatea lor uimeste si intriga, deopotriva. Pestera Fanteziei, Bermuda chiar daca nu este la fel de cunoscuta ca Pestera de Cristal din Bermuda, este foarte adanca, trebuind sa cobori mult pana sa ajungi la una din aleile ce-au fost amenajate pentru turisti. Din 1940 pana în 2001, aceasta minunatie a naturii a fost închisa, însa acum, fiind iluminata, partial, ea devenit un loc accesibil turistilor.
Valul de stanca, Australia a fost descoperit într-un mic orasel numit Hayden, si este o roca de granit ce s-a format în timp sub Pamant în urma procesului de eroziune. Pe masura ce pamantul a scos la suprafata roca, astazi se poate admira acea „sculptura” în forma de val, incredibil de spectaculoasa. Dealul de ciocolata, din Filipine, se afla pe insula Bohol si este locul unde cele 1776 de dealuri realizeaza un fel de peisaj „delicios”. În sezonul uscat acestea, de altfel, pline cu verdeata, devin maronii, de unde si asemanarea cu ciocolata. Dar, potrivit afirmatiilor sustinute de specialisti, acestea sunt de fapt un taram marin calcaros ce contine fosile marine, corali vechi si moluste.
Padurea de piatra din Madagascar a luat nastere în urma eroziunii zonelor de munte alcatuind adevarate formatiuni carstice. Eroziunile au avut loc atat pe verticala cat si pe orizontala, creand imaginile unor copaci care se ridica din fisurile stancilor sau din pesteri. Imaginea este uluitoare. Pestera de cristal a gigantilor, Mexic s-a format în adancurile unei mine. Cristalele sunt înalte ca niste pini, cu culori în nuante translucide de aur si argint si forme incredibile. Din cauza temperaturilor înalte si a umiditatii, specialistii nu pot poposi aici mai mult de 10 minute. Grota albastra din Italia se afla la Capri si se numeste asa datorita culorii albastre a luminii ce patrunde în pestera. Grota a devenit emblema insulei Capri pentru frumusetea si spectaculozitatea sa.
Pietrele mergatoare, Death Valley, USA. Aflate într-un loc sarat din desertul Death Valley din nord-vestul Statelor Unite, aceste pietre se misca singure. Rocile provin din dealurile adiacente si sunt formate din dolomita neagra. Deplasarile pietrelor au loc numai iarna. O cercetare stiintifica recenta demonstreaza ca apele care se acumuleaza de pe înaltimile apropiate îngheata sub forma unor inele în jurul blocurilor de piatra, ridicandu-le usor si facilitand astfel, alunecarea pietrelor.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 12.08.11 9:19

Statuia Libertatii se inchide pentru un an

In 28 octombrie 2011, Statuia Libertatii implineste 125 de ani. Imediat dupa ziua sa de nastere, simbolul New York-ului va fi inchis pentru renovare timp de un an. Vezi cum arata interiorul monumentului! Detalii»
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 08.08.11 19:54

Munții unde ești acasă
Poartă către sălbăticia din Idaho, zimțații Munți Sawtooth (Dinți de Ferăstrău) constituie visul oricărui iubitor de natură.

Prima mea experiență cu Munții Sawtooth a fost într-o vacanță cu familia, când aveam doar patru ani. În spatele camerei noastre de hotel curgea Valley Creek, un afluent al Râului Salmon. Tata ne-a trimis pe mine și pe sora mea chiuind, pe râu în jos, cu mânuțele strânse pe un aligator gonflabil. „De ce li se spune Dinți de ferăstrău?”, l-am întrebat pe tata, în timp ce ne uitam la silueta conturată în apus. „Arată ca lama unui ferăstrău”, mi-a spus el. Ani la rând aveam să privesc acele vârfuri ca fiind ascuțite și periculoase.
Munții Sawtooth îi impresionează atât pe vizitatori, cât și pe localnici. Când mergi cu mașina peste Vârful Galena, valea se deschide larg, iar lanțul Sawtooth se întinde în depărtare. Pentru aceia dintre noi care locuiesc în Stanley (populație: 100), în valea de sub Vârful Galena, Sawtooth sunt munții care domnesc asupra noastră. Pentru ei am venit aici. Pentru ei am rămas. Sawtooth reprezintă legătura noastră comună. Miile de vizitatori vin aici pentru a se recrea – fac fotografii, rafting, merg cu canoele, pescuiesc și merg în drumeții.
Ca să experimentezi lanțul muntos, trebuie să intri în inima Sălbăticiei Sawtooth. Celor care vin aici pentru prima dată le recomand să meargă până la Lacul Sawtooth. Acolo se vor bucura de priveliști memorabile cu granituri sclipitoare, covoare de flori sălbatice și un lac cu apă limpede, albastră, ce reflectă perfect munții înzăpeziți.
Ce mai caracterizează Munții Sawtooth? Oamenii de aici. Ca și zona, și ei sunt aspri. Iernile în Stanley – unul dintre cele mai reci orașe din SUA – nu sunt pentru cei slabi de înger. Ca să reziști, trebuie să iubești zona și viața pe care o oferă. Răsplata noastră: priveliști largi, susținute de legislația care a creat Zona Națională de Recreere Sawtooth. Tot datorită acesteia, guvernul federal a putut să cumpere drepturi de trecere pe terenuri private, care să asigure accesul către puncte panoramice spectaculoase. Aceste drepturi garantează că majoritatea pământurilor noastre neîngrădite și necultivate vor rămâne așa pentru generațiile viitoare.

Text: Hannah Stauts
Hannah Stauts este primarul orașului Stanley din Idaho, situat în extremitatea nord-estică a Văii Sawtooth. La 24 de ani, este una dintre cele mai tinere doamne primar din Statele Unite.

Pe scurt


  • Așezare: În centrul statului american Idaho. Printre orașele din zonă se numără: Hailey, Ketchum și Bellevue
  • Suprafață: 305.942 ha
  • Climă: Vara, în Stanley, temperaturile medii ajung la 12°C, iar iarna, la -10°C.
  • Cel mai înalt vârf: Vârful Thompson, 3.276 metri
  • Activități de vară: Drumeții, pescuit, mountain biking, rafting, călărie, camping
  • Activități de iarnă: Schi fond, drumeții prin zăpadă, săniuș, pescuit de păstrăv-curcubeu.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 08.08.11 19:53

Pastorala piedmonteză
Așezată pe colinele domoale de la poalele Munților Blue Ridge, Piedmontul din Virginia este o regiune de plăceri bucolice.

Acum 23 de ani, i-am sugerat logodnicei mele nemțoaice să ne căutăm o casă în zona rurală din Virginia. I-am descris colinele domoale, priveliștile superbe ale Piedmontului, caii care pasc, aerul proaspăt, cu iz de liliac, orăcăitul broaștelor-taur și chemările păsărilor, și toate animalele de aici – păsări-cardinal, colibri, vulpi roșcate, pui de căprioară zglobii și țestoase care ies la suprafața iazurilor.
Noaptea, cerul e plin de stele necunoscute orășeanului. Poți auzi foșnetul aripilor unui caprimulg în zbor, care își lovește prada. „Amintiri din tinerețea mea – verile petrecute în tabăra muzicală Interlochen”, i-am zis. Mă iubea suficient de mult ca să facă această călătorie.
Priveliștile și sunetele erau exact așa cum i le descrisesem, dar unde urma să locuim? La început, n-am găsit nimic care să ne placă și chiar era să renunțăm. „Încă o proprietate”, ne-a zis agentul imobiliar. Așa că am condus încă 65 de km, din Middleburg până în Castleton, în Ținutul Rappahannock, am mai luat o curbă și am văzut-o. Un conac din cărămidă în stil sudist, cu coloane albe, cuibărit sub un fag uriaș, cu Munții Blue Ridge drept fundal. „E Tara, conacul din Pe aripile vântului”, mi-a spus logodnica mea. Ne-am mutat acolo și am transformat-o în căminul nostru.
De fiecare dată când ne întoarcem din vreun oraș mare – New York, Londra, Tokyo – redescoperim magia. Nicio amintire a casei noastre nu poate concura cu realitatea. Are o frumusețe tipică zonei agricole din Piedmont, cu senzația ei de spațiu nesfârșit – delicată, pătrunzătoare, simplă, eternă.
Am plantat arbori și tufișuri. Am importat lame, emu, o cămilă și o zebră – ca să stea alături de vitele, oile și caii noștri. Și o clădire unde oamenii creșteau la comun păsări a fost transformată într-o mini-versiune a Teatrului Globe, unde am organizat sute de spectacole de dans, muzică și operă pentru comunitate. Am descoperit un public pasionat de toate aspectele vieții.
În iulie trecut am lansat noul Festival Castleton de Operă de Cameră, care și găzduiește tineri muzicieni, cântăreți și regizori: aceștia vin din orașe să locuiască aici și să se bucure de frumusețea și calmul regiunii.
Dar tot ce avem de valoare se datorează Ținutului Rappahannock însuși, unde oamenii primitori, fiecare cotitură și fiecare ungher al drumului, fiecare râuleț și fiecare iaz au un farmec copleșitor, căruia nimeni nu a reușit să-i reziste vreodată.

Text: Lorin Maazel
Maestrul Lorin Maazel este dirijorul Filarmonicii din New York și regizorul muzical al operei Palau de les Arts din Valencia, Spania. Vizitează www.chateauville.org pentru detalii despre festival.

Pe scurt


  • Așezare: Regiunea Piedmont se întinde din nordul Virginiei spre sud, către granița cu Carolina de Nord, prinsă ca într-un sandwich între câmpia de coastă, în est, și Munții Blue Ridge, în vest
  • Suprafață: Piedmontul acoperă aproximativ 38.850 kmp
  • Clima: Verile sunt toride, în timp ce toamnele și primăverile sunt blânde; uneori, iernile aduc zăpadă.
  • Notabil: Regiunea Piedmont include Charlottesville, unde se află Universitatea Virginia și Monticello, casa celui de-al treilea președinte al S.U.A., Thomas Jefferson.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 27.06.11 8:19

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 06.03.11 13:36

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 02.03.11 8:53

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 07.02.11 8:36

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 30.12.10 13:30

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 26.10.10 7:50

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 20.10.10 7:50

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 24.08.10 7:16

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 10.08.10 2:42

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 06.08.10 15:22

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 21.07.10 13:53

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 18.05.10 11:21

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 23.04.10 7:11

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

New York, orașul care învinge somnul

Mesaj Scris de Admin la data de 14.04.10 8:44

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 03.03.10 11:06

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Admin la data de 10.02.10 6:40

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: AMERICA

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 2 din 7 Înapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum