Constanta[V=]

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Re: Constanta[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 28.10.15 21:46

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Constanta[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 13.05.15 9:29

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Constanta[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 19.02.15 12:46

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Constanta[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 26.09.13 17:48

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Constanta[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 29.08.13 8:41

Constanța, noua Mecca a bolnavului român. Ce se poate trata în camera hiperbară...
Centrul de Medicină Hiperbară din Constanța face față cu greu afluxului de pacienți veniți să-și trateze de la necroze osoase la migrene, pareze sau autism
Oxigenoterapia hiperbară e disponibilă în România de aproape 4 ani cu un succes peste așteptările celui care a îndrăznit să riște să-i dea drumul fără niciun ajutor din partea statului.
Ce înseamnă mai exact? Este un  tratament recunoscut pe plan mondial, în care pacientul aflat într-o barocameră inspiră oxigen pur la o presiune ridicată.
În România, tratamentul nu este decontat prin asigurări sau prin programele Ministerului Sănătații, deși dr. Bogdan Cristian Ion, inițiatorului centrului, a făcut multe demersuri. Așa că tratamentul poate părea scump pentru pacienții care nu-și pot permite să plătească 400 lei pe o singură ședință de oxigenoterapie. „Sunt foarte mulți care ar vrea să vină, dar nu-și permit, dar suficient de mulți care își permit în așa fel încât am barocamerele pline”, spune doctorul.
Scump, dar face banii
Așa că la hiperbara de la Constanța este zilnic aglomerație: mame cu copiii bolnavi, tineri, bătrâni, așteaptă să intre la cura cu oxigen. Au boli diverse, necroze osoare, ischemie periferică, ulcere cutanate ca urmare a diabetului, insuficiențelor venoase, tromboflebitei, cistite, arsuri, fracturi, tulburări de percepție, surditate, migrene, pareze, autism etc. „Vine pacientul și îi  spun că  într-adevăr terapia e scumpă, dar garantez că îl vindec și dacă nu, îi dau banii înapoi”, spune medicul, care se declară sătul să mai lupte cu autoritățile.
Economie pentru bugetul sănătații
Paradoxul este însă că hiperbara, ca investiție privată, ajută statul.„Programul național de  proteze pentru necrozele vasculare de cap femural, genunchi, se situează pe la [url=tel:3.000]3.000[/url] euro pe pacient în spital. Din [url=tel:2009]2009[/url] până azi  am avut mai bine de [url=tel:4.000]4.000[/url] de necroze de șold și de genunchi care s-au soldat cu vindecarea totală, mai puțin 20 de cazuri. Cu cei care s-au vindecat, dacă nu ar fi fost la noi, statul ar fi cheltuit pe ei în jur de 13 milioane de euro”. În afară de necroze, Centrul de Medicină Hiperbară are foarte mulți copii cu paralizie cerebrală și cu tulburări din spectrul autist. „Avem rezultate bune cu acești copii, dar avem și paralizii cerebrale,  accidente vasculare, cronice în general”, agaugă medicul. Și pentru că succesul centrului de la Constanța a fost atât de mare, de curând unul similar a fost deschis la Târgu Mureș.


Își tratează copilul cu bani donați de Neșu
Bătrânul Ermin Borgazi spune că se simte bine după șase ședințe de oxigenoterapie: avea calcâiul pleznit după un accident cu căruța. Ședințele i le plătește fiul, un renumit medic din Constanța.
Mii de cazuri rezolvate în patru ani
Andrei, un băiețel cu paralizie cerebrală râde fericit în brațele mamei: „Lupta a fost grea, însă după oxigenoterapie se simte din ce în ce mai bine”. Valentina Teodorescu din Timișoara este cu fiul ei, David de șase ani. Copilul a făcut hemoragie cerebrală la naștere și de atunci, familia nevoiașă face  eforturi uriașe să adune fonduri.
„Avea deja 3 ani și nu vorbea, nu mergea, nu percepea nimic. Acum merge, ne recunoaște, comunică, știe să numere, e vesel. Ar fi fost bine ca Centrul să aibă contract cu asigurările, măcar la jumătate să coste. Ne-a ajutat foarte multă lume, eu și soțul meu avem un venit lunar de 1.700 lei. Acum, de exemplu, ne-a ajutat Mihăiță Neșu, i-am trimis o scrisoare și el ne-a trimis 60 milioane lei vechi”, vorbește cu vocea tremurată femeia.
Mii de români au fost vindecați în acești patru ani de boli pe care le considerau irecuperabile. „Reacțiile de mulțumire vin mai ales de sărbători, primesc mii de sms-uri de la oameni pe care noi i-am salvat, așa ne putem da seama că există recunoaștință”, mai spune medicul.
De curând, în Israel a apărut un studiu care demonstrează științific că hiperbara are o serie de proprietăți de regenare a unor zone lezate cerebrale. Va lua amploare.
Dr. Bogdan Ion, coordonator Centrul de Medicină Hiperbară Constanța


avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Istoria de vânzare a Cazinoului Constanța FOTOGALERIE, 08 Iu

Mesaj Scris de Admin la data de 14.07.11 9:46

Istoria de vânzare a Cazinoului Constanța FOTOGALERIE

Istoria Cazinoului din Constanța a fost tot timpul tumultoasă: planurile după care a fost construit au fost modificate din cauza politicii, iar destinația clădirii a fost schimbată de mai multe ori.

Primul Cazino al Constanței a fost ridicat în anul 1880, după ce Dobrogea a redevenit provincie românească. Arhivele Constanței arată că vechiul Cazino, numit Cazin sau Kursaal, se afla pe malul mării, lângă farul genovez. „La acel moment era o clădire din lemn, care era afectată frecvent de furtuni. Era frecvent supusă reparațiilor“, relatează Virgil Coman, șeful Direcției Județene a Arhivelor Statului Constanța.


Vechiul Cazino avea două săli de joc, două săli de dans și o terasă, însă era extreme de frecventat fiind situat pe Bulevardul Elisabeta, la acel moment singurul bulevard al Constanței.
Chiar dacă era doar o clădire de paiantă, cronicarii vremii consemnează că aici se organizau baluri unde, în sezon, seară de seară, cânta fanfara militară.
Distrus în furtună
Vechiul Cazino a fost distrus în anul 1891 de o furtună puternică. Administrația locală a construit o clădire nouă, în apropierea actualei locații. Noua clădire era făcută însă tot din lemn, era susținută pe piloni și a fost inaugurată în 1893. Se simțea însă nevoia unei construcții moderne, Cazinoul din lemn, fiind descrisă de cronicarii vremii ca o „veche baracă“ (Ion Adam - „Constanța Pitorească“).
„Cazinoul ar fi putut să arate altfel. A fost o chestie de politică“, spune directorul Arhivelor, Virgil Coman.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Constanta[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 05.01.11 9:24

De ce a fost exilat poetul Ovidiu în anticul TomisIlva Tireniana - locul unde Publius Ovidius Naso a aflat cumplita veste a surghiunului sau pontic (8 d.Hr.) - este denumirea latina a Elbei Toscane, insula primului exil al abdicatului imparat Napoleon I Bonaparte (1814-1815). Însotitorul lui Ovidiu, Cotta Maximus, fiul oratorului Caius Aurelius Cotta, l-a intrebat daca era adevarata stirea greselii sale, fara sa primeasca o infirmare sau o confirmare de la prietenul napadit de lacrimi (Pontice, III, 2, v.83-87).


Cea de pe urma noapte...
Presat de ragazul scurt care i se acordase, Ovidiu s-a intors acasa, unde avea sa petreaca Cea de pe urma noapte la Roma, descrisa intr-o celebra elegie (Triste, I, 3). Disperarea i-a trezit gandul sinuciderii, de care l-a dezbarat unul dintre amicii sai credinciosi (Triste, I, 5,v. I-6). Printre manuscrisele pe care le-a pus pe foc cu mana lui s-a numarat si cel al Metamorfozelor, socotind ca poemul era greoi si necioplit (Triste, I, 7,v.11-16). Copiile pastrate din "Povestile cu oameni schimbati in chipuri noua" au supravietuit insa holocaustului propit, chiar daca autorul nu avusese ragazul sa le cizeleze. Epistolele in care poetul si-a infatisat peripetiile calatoriei sale chinuitoare de la Roma pana la Tomis au fost scrise in frigul lui decembrie, in mugetul furtunilor salbatice, spre uimirea Cicladelor si chiar a autorului, al carui talent nu a fost secat nici de zbuciumul marii, nici de cel al sufletului sau, greu lovit de soarta (Triste, I, II.v. 1-10). Mai mult decat apa il speria pamantul, unde il asteptau manuitorii de sabii, sperand sa-i verse sangele. Teribilele furtuni de iarna care s-au dezlantuit in largul marii i-au surprins corabia plecata din portul calabrez Brundisium (Brindisi), hartuind-o timp de cateva zile, fara speranta de salvare. Apa intrata in gura deschisa, sa invoce ajutorul zeilor, ii taia rasuflarea iar carmaciul nu mai stia incotro sa se indrepte. Spre norocul poetului, care se si socotea naufragiat, nava a biruit si al zecelea talaz, cel mai mare si groaznic decat toate (Trieste, I, 2, v.35-36 si 49-50).

Spre tara sarmatilor
Acum Ovidiu cerea un vant prielnic, ca sa ajunga teafar in tara sarmatilor, pe salbaticul tarm al Pontului, desi nu mai mergea ca in anii tineretii sale studioase la scolile Atenei si spre orasele Asiei Mici (Ibidem v.78-83). Trecand pe langa insula Cefalonia, inainte de a patrunde in golful Corintului, el a zarit indepartata Ithaca, patria ratacitorului Odiseu, care avusese norocul s-o revada dupa o absenta de doua decenii. Surghiunitul a debarcat in portul Lechaeum, a strabatut pe uscat istmul Corintului, ingusta punte dintre Grecia si Peloponez, oprindu-se vreme indelungata in Cencreae, portul corintic de pe tarmul Marii Egee. Spre primavara a sosit o corabie cu emblema Minervei si dupa un scurt popas in insula Imbros, a pornit spre Samotrace, debarcandu-si pasagerul la Zerint, apoi s-a indreptat prin Hellespont (Dardanele) spre Tomis cu bagajele sale. A treia corabie l-a dus pe Ovidiu de la Zerint pana la Tempyra, oras pe tarmul Traciei, aproape de varsarea in marea Hebrului (Marita). Sextus Pompeius, guvernatorul Macedoniei, a oferit oropsitului sau prieten banii si excorta, gratie carora acesta a putut strabate in siguranta distanta dintre Tempyra si Tomis.
Vinovat de adulter... moral
Prima carte a Tristelor, alcatuita din cele zece elegii scrise pe drum, a fost trimisa, impreuna cu Cuvantul de insotire, la Roma, ca sa-si ocupe locul in scrinul de acasa, alaturi de suratele ei, cu exceptia a trei dintre ele, apartinand Artei iubirii, care zaceau ascunse in intuneric. Edictul l-a socotit pe autorul lor vinovat de adulter, din punct de vedere moral si nu material, invocand asa-zisa lex Iulia de adulteriis coercendis, facuta chiar de imparatul ingrijorat de decaderea familiei romane, dezmembrata prin glorificarea amorului liber in poeme licentioase. Opinia legiuitorului a fost combatuta astfel de profesorul N. I. Herescu in Istoria literaturii latine, vol.3, Epoca lui August (Fundatia nationala pentru stiinta si arta, Institutul de istorie si teorie literara "G. Calinescu", Bucuresti, 2007, p.218):
"Mai intai, pedeapsa nu se sustine din punct de vedere juridic, fiindca lex Iulia vorbeste de adultere comise sau de complicitati la adultere. Interpretarea dupa care poetul este socotit autor moral pare trasa de par si, in orice caz, iese din litera legii. Dar chiar daca am admite ca temeiul juridic era perfect, si inca ciudatenia pedepsei nu dispare. in adevar, Ars amtoria, opera incriminata, aparuse cu zece ani inainte de momentul pedepsei si e cel putin curios ca August a asteptat zece ani ca sa pedepseasca o crima pentru care avea o speciala aversiune. Apare deci pana la evidenta ca motivul invocat de edictul legarii lui Ovidiu nu era decat un pretext. Altceva forma motivul real, pe care contemporanii lui Ovidiu il cunosteau, pa care il stia poetul insusi, dar asupra caruia noi nu avem decat numai banuieli..."
Scrisoarea catre August
Cartea a doua din Triste, scrisa dupa sosirea la Tomis, cuprinde o singura scrisoare, adresata lui August, caruia nu-i cere sa-i acorde intoarcerea acasa decat dupa ce va fi satisfacut de indelungata lui pedeapsa meritata. Barem sa-l mute din Pontul dusmanos intr-un loc mai omenos, pe masura faptelor sale nu atat de grave. Culpele care i-au adus osanda sunt: carmen (poezia erotica) si error (ratacirea). Si-o asuma doar pe cea dintai, ca sa poata apara. A cantat iubirea, ca atatia alti poeti. De cea de a doua nu va vorbi deloc, spre a nu starni durerea Cezarului. Cartile sale au fost scoase din Bibliotecile publice ale Romei, iar Arta iubirii chiar si din cele particulare. Draconicele masuri de cenzura nu i-au afectat popularitatea, nici posteritatea, Tristele si Ponticele trimise din Tomis, alaturi de alte lucrari fiind citite de fostii sai concetateni si urmasii lor. Supusii n-au incuviintat despoticul gest al morocanosului crai septuagenar, sustinut de ultima lui sotie, Livia si de fiul ei Tiberiu, caruia i-a revenit tronul dupa inlaturarea rivalilor sai. Sperantele revederii Romei s-au naruit treptat si poetul, care isi renegase opera usoara, compusa din cele cinci parti cu subiecte erotice: Amores, Heroides, Ars amatoria si Medicamina facili si-a dus cu el in mormant secretul "ratacirii" sale. Pentru localnicii care nu cunosteau latina a scris in limba geta un poem asupra mortii lui August si altul asupra familiei imperiale. Scriitorul eclesiastic Eusebiu, episcop de Cezareea (secolul III-IV d. Hr.), constata ca oamenii straini au fost mai binevoitori cu poetul decat compatriotii sai.
Intaiul mare romantic european
Cand vorbeste in final despre Ovidiu si noi, N.I.Herescu mentioneaza mai intai caracterul documentar al Triestelor si Ponticelor, care descriu clima, tinuturile si obiceiurile tomitanilor, aducand o seama de informatii privitoare la stramosii nostri din acele parti si timpuri indepartate. Apoi aminteste interesul sentimental, caci cenusa lui odihneste in pamantul romanesc (vol. cit. p.249). Ambele aspecte au fost infatisate pe larg de N. Lascu in amplele sale contributii despre Pamantul si vechii locuitori ai tarii noastre in opera lui Ovidiu si Ovidiu in Romania, din florilegiul omagial: Publius Ovidius Naso XLIII i.e.n.- MCMLVII, Biblioteca antica, Studii II, Editura Academiei, 1957, p.119-191 si 323-580. Volumul debuteaza cu comunicarea lui G. Calinescu: Ovidiu poetul (p.7-35), pe care am audiat-o in incinta vechiului Parlament din Dealul Mitropoliei, ca proaspat absolvent al Facultatii de filologie clasica din Bucuresti (1951-1955). Mi s-au intiparit in memorie urmatoarele fraze din finalul ei: "De fapt, Ovidiu in Tristia este intaiul mare romantic european. Getii de altadata, romanii de azi, intrati in orbita culturii romane, sunt mandri de a evoca pe marele poet, nascut acum 2000 de ani la Sulmona si mort in tara lor. Azi Ovidiu este al Italiei, precum este al lumii intregi..." Acest lucru s-a datorat sosirii lui in primavara anului 9 e.n. la Tomis, unde avea sa fie inmormantat in anul 17 sau 18. Acum realizez ca, de fapt, academicianul-poet a asociat vizionar Bimileniul nasterii sulmonezului cu Bimileniul tomitanizarii si a integrarii lui definitive in glia si cultura Daciei rediviva: Romania de azi...
Adeptul ovidianismului
In deceniile care au trecut de atunci, am ramas fidel ovidianismului. Ca membru al redactiei "Biblioteca pentru toti", am trimis la tipar in 1966: Publius Ovidius Naso, Epistole din exil, Traducere de Eusebiu Camilar, Prefata, note si indice de Toma Vasilescu, aparuta la Editura pentru Literatura dupa prematura disparitie a scriitorului (27. VIII. 1965). Aceeasi longeviva colectie, continuata de Editura Minerva, l-a scos de sub zodia culegerilor antologice pe Ovidiu, consacrand un numar special (910 din 1977) poemelor erotice vinovate de exilul autorului lor: Heroide & Amoruri & Arta iubirii & Remediile iubirii & Cosmetice, Traducere si note de Maria-Valeria Petrescu, Prefata si tabel cronologic de Grigore Tanasescu. Am fost de fata la lansarea volumului Arta iubirii, care merita sa fie retiparit la apropiata comemorare a surghiunirii la Tomis, acum 2000 de ani, a lui Ovidiu. Am participat in 1972 si 1980 la ambele Congrese ale Asociatiei internationale "Ovidianum" la Constanta. La cel de-al doilea, am prezentat comunicarea "Legenda margeanului la Ovidiu si Pseudo-Orfeu" (in limba germana). Influentat de greci, Ovidiu a influentat pe anonimul care a scris poemul didactic Lithica (Pietrelor rare). Am parafrazat la inceput pasaje din primele doua carti ale Tristelor, in traducerea lui Teodor Naum Scrisori din exil, cu comentariile lui N. Lascu, am prefatat-o mai intai la Editura Mondero (2000), apoi la Editura Gramar (2006). Am in manuscris aparatul critic al unei traduceri integrale a Metamorfozelor, realizata de defuncta Maria-Valeria Petrescu si sper intruna sa gasesc un sponsor pentru tiparirea ei.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Constanta[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 01.09.10 5:49

A fost pe vremuri o cale ferată: Constanța-Mamaia - FOTO
Puțini dintre cei care-și pierd astăzi pașii pe nisipul fierbinte al plajelor românești știu că în stațiunea Mamaia exista o mică gară unde, în zilele calde de vară, trenurile îi debarcau pe amatorii „băilor de soare”... Înființată în 1905, gara Mamaia „a trăit” până la începutul anilor ’60, iar azi n-o mai regăsești decât în vederile vechi și frumoase, mirosind a trecut, ale colecționarilor.
La începutul secolului trecut, pe locurile unde astăzi se înalță un întreg șir de hoteluri, nu întâlneai decât un mic sat de pescari, așezat în partea nordică a orașului Constanța, pe un cordon litoral ce desparte Lacul Siutghiol de apele mării, dând naștere unei plaje cu o lungime de aproximativ 7 kilometri.
Însă, la sfârșitul secolului XIX, această mică localitate a devenit rapid un loc preferat pentru petrecerea vacanțelor estivale ale protipendadei acelor vremuri, motiv pentru care, în anul 1905, după desființarea căii ferate Constanța-Băile de la Vii (3,1 km), cu o parte din materialele recuperate, Direcția Linii-Serviciul de Linii Constanța a construit calea ferată Constanța-Băile Mamaia (8 km). Inaugurată în ziua de 2 octombrie 1905, mica linie a fost folosită numai în sezonul de vară, pentru transportul turiștilor. În anul 1928, în scopuri strategice, Direcția Generală C.F.R., împreună cu unitățile militare de căi ferate, au prelungit calea ferată, cu încă 11,5 kilometri, pe traseul Băile Mamaia-Mamaia Sat-Școala de Tragere și Bombardament, linia urmând să deservească și Portul Militar Tașaul.
La începuturi, linia trecea prin Constanța

Traseul inițial pornea din vechea gară Constanța, traversa zona centrală a orașului, pe Calea Mangaliei (prin apropierea Cimitirului Musulman), iar de la intersecția actualelor bulevarde Tomis și Mamaia se orienta către Nord, prin cartierul Tăbăcărie și pe malul mării, oprindu-se la Băile Mamaia. Deoarece linia devenise o frână în calea dezvoltării urbane, în anul 1938, micile trenuri turistice au fost scoase de pe străzile Constanței, ele continuând să circule pe un nou traseu, ce a fost deschis în ziua de 14 iulie 1938.
Tot în anul 1938, vechea stație de debarcare de la Băile Mamaia a fost mutată pe un nou amplasament (situat la kilometrul 9 al liniei), iar la kilometrul 10 s-a înființat Halta Rex, ce urma să deservească hotelul cu același nume, proaspăt inaugurat de Direcția Generală C.F.R.
Între anii 1944-1960, calea ferată Constanța-Mamaia a fost folosită doar pentru transportul de mărfuri, iar în anul 1949 a fost legată cu calea ferată Palas-Capul Midia, traseu folosit pentru construcția Canalului Poarta Albă-Midia. În anul 1960, linia a fost desființată, o mică porțiune a sa, cuprinsă între Ramificația Mamaia și Mamaia Sat, fiind folosită până în anul 1962, pentru transportul materialelor utilizate la ridicarea blocurilor de locuințe din cartierul Tăbăcărie.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Constanta[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 23.02.10 10:20

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Constanta - ruina Marii Negre

Mesaj Scris de Admin la data de 28.06.08 19:50

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Cazinoul, simbolul Constantei

Mesaj Scris de Admin la data de 29.08.07 10:50

Cazinoul, simbolul Constantei

CELE 7 MINUNI ALE ROMANIEI
Monumentul de la malul marii este una dintre cele mai cunoscute cladiri din Romania.[Citeste]
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Parcare pentru iahturi in portul Tomis

Mesaj Scris de Admin la data de 03.03.07 14:26

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Constanta[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 07.02.07 18:40



Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.10.15 21:47, editata de 4 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Constanta[V=]

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum