Maramures[V=]

In jos

Re: Maramures[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 04.09.15 10:02

http://cultural.bzi.ro/piramidele-misterioase-din-maramures-3417810:02:02
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Maramures[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 30.08.15 9:12

http://www.ziare.com/vacanta/destinatii/maramuresul-prin-ochii-unui-jurnalist-britanic-intre-idilic-si-contemporan-1379967
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Maramures[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 26.06.15 20:06

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/10/11/ultima-invazie-tatara-in-maramures-povestea-unei-infrangeri-catastrofale-a-tatarilor-despre-care-in-cartile-de-istorie-nu-se-scrie/
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Maramures[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 12.05.15 9:14

http://cultural.bzi.ro/comunistilor-romani-li-se-propune-sa-cedeze-maramuresul-29427
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Maramures[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 01.05.15 11:59

http://cultural.bzi.ro/misterele-impresionante-ale-piramidelor-din-maramures-29000
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Maramures[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 03.02.15 17:09

http://www.historia.ro/exclusiv_web/timp-liber/articol/prezent-i-viitor-n-maramure-ul-turistic-i-tradi-ional-disparitia
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Maramures[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 20.01.15 18:18

http://www.historia.ro/exclusiv_web/timp-liber/articol/prezent-viitor-maramure-ul-turistic-i-traditional-disparitia-arhitec
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Maramures[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 27.11.14 9:54

http://stiri.apropotv.ro/life-style/going-out/national-geographic-maramuresul-printre-cele-mai-frumoase-20-de-destinatii-de-vizitat-in-2015-13648891
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Maramures[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 11.02.14 11:12

http://cultural.bzi.ro/satul-manastirea-un-loc-blestemat-din-inima-maramuresului-10414
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Maramures[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 19.01.14 16:37

http://www.revistamagazin.ro/content/view/10573/30/
Maramuresul este una dintre acele regiuni din tara in care arhitectura populara si cultuala se distinge prin particularitati specifice, de inalta valoare traditionala si estetica. Ne referim la bisericile din lemn dar si la porti, unele monumentale, comparate adesea cu arcuri de triumf. Secole de-a randul, Maramuresul (dar si Banatul si Ardealul) au fost sub ocupatie austriaca lasand urme adanci in contextul arhitectural, al sistemului de organizare administrativa si nu in ultimul rand, al mentalitatii, conduitei in viata sociala, al educatiei... (organizarea social-administrativa a functionat pana in secolul al XIX-lea). Portile din lemn de stejar cu acoperisul din sindrila, inclinat, de-o parte si de alta, din stalpi si un fruntar (partea superioara), au inceput sa fie construite la inceputul perioadei de ocupatie, in secolul al XVIII-lea.
 Aspectul si valorile simbolice reprezentate sculptural erau deosebit de importante pentru nemesi, singurii care aveau dreptul de a beneficia de astfel de porti in fata gospodariilor. Cele mai multe si mai aratoase, mai bogate in motive se gasesc indeobste in satele aflate in zonele (vaile) Mara, Cosau, Iza sau in Tara Lapusului. Etapele constructiei erau marcate de credinte si obiceiuri. Stejarul era taiat in timpul noptii cu luna plina pentru ca lemnul, conform unei credintei mitice, sa alunge din imprejurimile casei spiritele rele.
 Transportul trebuia facut in zilele de marti, joi sau sambata, purtatoare de noroc si prosperitate. Sub prag se puneau monede, tamaie, stropite cu agheasma pentru a fi feriti de molime (in documente vechi este consemnata in special, ciuma). Mesterii recurgeau la o serie de reprezentari simbolice, de motive cu conotatii mitice si religioase, cum ar fi: funia rasucita, sub diverse forme, care reprezenta infinitul si legatura dintre cer si pamant; Soarele, simbol divin datator de viata, atoatestiutor si atoatevazator (este prezent si pe lazile de zestre, pe leagane, diverse obiecte din lemn, ceramica); Arborele vietii, care trimite la tinerete fara batranete si la vesnicie; figurile antropomorfe sculptate pe stalpii portilor care pazeau casa si gospodaria de forte malefice.
 Pasii pe sub haizasul portii (acoperisul sindrilat) nu se faceau cu nepasare ci cu piosenie, cu credinta, cu convingerea ca trecerea este purificatoare asemenea unui act ceremonial. Intrau apoi in casa, in sanul familiei, cu mintea si sufletul curate ca lacrima. Gradul de constiinciozitate al implicarii in aceasta trecere depindea, fireste, de la un individ la altul si, fara indoiala, simtul "ceremonial" disparea de multe ori. Cu timpul, constiinta acestei treceri, a semnificatiei motivelor incizate si sculptate a palit, nu insa si sentimentul de plenitudine si de mandrie - de fala - inoculat de dimensiunile si frumusetea constructiei.
 Acest mestesug este departe de a se fi pierdut. Tamplarii, sculptorii autohtoni lucreaza de zor la faurirea portilor. Comenzile nu vin atat din partea maramuresenilor cat mai ales din Occident. Turistii care le-au vazut au ramas inmarmuriti. Unii si-au dorit sa intre in posesia unor astfel de lucrari, unice in lume, pentru a-si impodobi, in special, gradinile. Vestea s-a raspandit si s-a tot raspandit peste hotare si Maramuresul a inceput sa fie asaltat de turisti, cei mai interesati de achizitii fiind norvegienii, englezii si americanii.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Maramures[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 04.10.13 12:53

http://www.romanialibera.ro/cultura/media/foto-o-imagine-mai-putin-frumoasa-a-maramuresului-prezentata-in-occident-313571.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Maramures[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 08.07.13 20:03

O plimbare prin Maramureș
 
 
Mă plimb printre ultimii arbori giganți ai Maramureșului: fagi uriași, arțari de po­veste, brazi enormi, cum nu credeam că există. Printre ei, mesteceni grandioși, strălucind alb-argintiu, cu o lumină re­gală. Între Strâmbu Băiuț, Lăpușul Româ­nesc și Gro­șii Țible­șului, se în­tinde ultima pădure vir­gină a Ma­ra­mureșului. Peste 1400 de hectare de pădure ne­atinsă, scă­pată ca prin minune. Un tem­plu al naturii, o fărâmă de Româ­nie așa cum nu vom mai putea vedea vreo­­dată.

Citeste tot articolul
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Maramures[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 07.05.11 14:01

Maramureș, plai cu flori
http://www.jurnalul.ro/special/special/maramures-plai-cu-flori-577214.html

Șurdești: un sat secular, care tocmai și-a împletit în coroana de „păscăluțe” (flori albe ori galbene, despre care se spune că se deschid numai de Paști) floarea cu numărul 600 – adică exact atâtea câți ani de atestare documentară tocmai s-au împlinit. Din anul 1411 datează, în comuna Șișești, nu doar satul Șurdești, ci încă două sate, Cetățele și Șișești.

Într-o lume care își calcă în picioare, cu atâ­ta voluptate, rosturile cele vechi, încăpățânarea (frumoasă, nobilă încăpățânare!) cu care câte un sat își reînvie tradițiile – și le împărtășește cu sufletele cele tinere, nedezghiocate încă din coaja subțire a copilăriei – ne face să credem că, poate, neamul acesta oropsit al românilor mai are dreptul la mântuire. Asta am simțit, într-o zi de Paști la Șurdești, un sat din Maramureș, unde veșnicia răsare în fiecare pri­mă­vară din sămânța aruncată în brazdă de cel mai vrednic om al locului, ieșit întâiul la arat.

Ca să înțelegem locul și oamenii săi, gazdă și îndrumător ne va fi unul dintre cei mai fervenți animatori culturali ai zonei, căruia în bună măsură comunitatea îi datorează retrezirea la viață a unui vechi obicei agrar, ce se ține în a doua zi de Paști: Udătoriul. Cu Gavril Costin alături, desfacem firul subțire al poveștilor șurdeștene, și-l țesem apoi în alesătura pânzei din care o fată de măritat – poate chiar fiica lui, Eliza – va croi hainele viitorului soț. „Maramureșul este practic împărțit în patru zone etnografice, care au un punct comun, tradiția și muzica, fiecare cu amprenta ei locală. Noi aici, la Șurdești, aparținem de Țara Chioarului – de fapt este cunoscută drept Cetatea Chioarului de pe vremea lui Pintea Viteazul, dar noi spunem că suntem «de pe Fisculaș», la interferența între Țara Lăpușului, Maramureșul Istoric și Codru. Fiind o zonă minieră – cu mine de neferoase, cupru, zinc, plumb –, exploatările au început încă din primii ani de existență ai satului Șurdești; și se spunea «Fisculaș», pentru că aici erau finanțele, trezoreria, aici, în zonă, între Baia Mare și Baia Sprie, se plăteau taxele.”



Cea mai înaltă biserică de lemn
Acum, că am fixat reperele în spațiu și timp, să ne gătim în straiele cele bune și s-o pornim în alai spre biserica greco-catolică din sat, unde părintele paroh ne așteaptă pentru liturghie. Între pereții pictați ai celei mai înalte biserici vechi de lemn din lume, cu hramul Arhanghelilor Mihail și Gavril, monument UNESCO, ascultăm cu pioșenie slujba religioasă, intonând, deodată cu corul și cu localnicii... „Christos a Înviat din morți, cu moartea pre moarte călcând/ Și celor din mormânturi viață dăruindu-le...”

Biserica este construită din lemn de stejar. „Bătrânii, din generație în generație, spuneau că erau niște stejari foarte groși... Și se spune că au fost tăiați acești stejari și au fost lăsați efectiv șapte ani să putrezească albușul, cum îi spune, partea exterioară a lemnului, și a rămas doar esența. Poate că asta i-a dat rezistența în timp (biserica a fost construită în 1721 – n.n.), pentru că este din inima stejarului, foarte tare, poate concura cu oțelul. Are 72 de metri înălțime, numai turnul are 54 de metri. Este un miracol că rezistă de atât timp și dăinuie peste veacuri.” Biserica din Șurdești este unica cu streașină dublă din Maramureș și are ferestre cu glajă, sticlă lucrată manual acum trei veacuri. Dacă stăm bine să socotim, biserica are aproape jumătate din viața întregului sat. Pictura interioară a fost executată, pe lemn, de un om al locului, Ștefan Zugravu, un pictor care a pictat și biserica de la Plopiș – e bine să știți că în co­muna Șișești se află două dintre așe­zămintele religioase ce se numără printre cele opt bise­rici de lemn din Maramureș aflate în patrimoniu UNESCO. Un patrimoniu în care ar trebui înscris și obiceiul Udătoriului.



Udătoriu’ de la Șurdești
Maramureșul are trei obiceiuri importante: Tânjaua de pe Mara, Căruțul din Cufoaia și Udătoriu’ din Șurdești. Toate celebrează începutul muncilor agricole de primăvară, prin sărbătorirea primului om din comunitate care iese la arat în anul respectiv. Obiceiul din Șurdești s-a ținut sute de ani în sat, până în timpul celui de-al doilea război mondial, când a încetat. A fost realuat în anii ‘50 și interzis către sfârșitul anilor ‘70. Reluat în 1998, devine, de la an la an, tot mai accentuat autentic. „Cu câteva săptămâni înainte de Paști, dintre feciorii satului se aleg doi crai, două persoane de încredere, care la rândul lor își aleg «jendari», care vor supraveghea cine iese primul la arat”, ne explică Gavril Costin. „Ei mai au o misiune, aceea de a verifica dacă sunt feciori care umblă la fete, în post, căci este cunoscut că în postul Paștelui este interzis. Cei care vor călca intredicția vor fi pedepsiți în prima zi de Paști, într-un ritual dinainte hotărât.”

După liturghia din cea de-a doua zi de Paști, părintele paroh binecuvântează adunarea și „dă liber la distracție”. „Craii anunță cine a fost primul om din sat care a ieșit la arat. Pe urmă este ales acel tribunal ad-hoc, care va hotărî ce pedepse se dau și este alcătuit dintr-un «judecător», care este un om echilibrat și drept, și cinstit din sat, un «înmulțitor», care are rolul de a înmulți acele pedepse, și, pentru a îndulci pedeapsa, mai este unul care se numește «scăzător», care încearcă să negocieze, pentru ca pedeapsa să fie cât mai blândă.” Întreaga comunitate merge apoi în alai, peste dealurile înflorite – vorba cântecului: „Maramureș plai cu flori/ Mândru ești în sărbători” – până la casa Udătoriului, „care trebuie să fie un om gospodar, căsătorit, cu copii”. El a ascuns o monedă – „care înainte vreme era o monedă de argint, așa spun bătrânii satului” –, într-un cerc cu un diametru de 3 m. Acolo se pun trunchiuri de copaci, cât mai dificil de crăpat.

„Moneda trebuie să fie mereu în cerc, de multe ori a fost găsită chiar în coada barosului sau a securii cu care lucrau acești oameni, ei lucrau și o căutau în trunchiurile de copaci, în vreme ce moneda era chiar în mâna lor sau în ceasul de pe mână, sau în pălărie.” Anul ăsta, moneda a fost căutată în ogradă la Gavril Bud, care avea să ne mărturisească, modest: „Poate nu sunt eu cel mai vrednic din sat, dar anul ăsta a fost zăpadă până târziu, și cum eu stau în vârful dealului, soarele o topit-o și o uscat mai repede locul, și așa am putut să ies primul la arat”...

Obiceiul este, de fapt, o competiție între tineri și bărbații căsătoriți. „Tinerii satului își dau toată sârguința, pentru că altfel ar trebui să plătească toată cheltuiala – mâncare, băutură, muzicanți – pe când dacă află moneda, va plăti Udătoriul. Dar și dacă au găsit mo­neda, tot nu e sigur că au scăpat de cheltuială, pentru că sărbătoritul mai are o șansă, să ajungă singur la o sursă de apă și să se ude singur.” Dacă nu reușește asta și tinerii îl prind, sărbătoritul e așezat pe plugul tras de boi. „Boii sunt înstruțați, au niște curele cu tălăngi și ciucuri roșii și Udătoriul e așezat pe o pernă, pe plug, și este dus spre apă. Oamenii însurați încearcă să îl ajutre, mai scot cuiul de la roată, să cadă, și el să fugă, îl mai așteaptă cu o găleată cu apă...” Dar parcă, vorba lui Mihai Pop, Udătoriul de anul trecut, nu-ți vine să strici obiceiul și să te uzi singur. Ți-i drag să duci până la capăt datina și te lași dus la pârâu, chiar dacă ai putea să ieși din mâna celor tineri. Ei, și dacă totul s-a terminat după cum e datina, intră din nou în scenă vioara, contrabasul și contra (un fel de violoncel cu trei corzi, care ține ritmul), instrumentele specifice Fisculașului. E vremea de joc...

Feciorii vor încerca să ia de la gâtul fetelor zgărdănelele (sau bașotele) din mărgele, cu care-și vor împodobi frumoasele lor pălării de paie. Fetele vor suspina. Apoi se vor lăsa învârtite din nou în joc... Să jucăm, dar, și noi. Dar cu grijă, să nu joace fecior cu femeie măritată și bărbat însurat cu fată zglobie, că ochii crailor și-ai jendarilor sunt pe voi, iar cine greșește va primi pedeapsă câteva lovituri de „mai” (unealtă de lemn) la tălpi, c-așa-i obiceiul la Șurdești.


Moștenirea celtică
În curtea bisericii de lemn din Șurdești se află niște cruci foarte vechi cioplite în piatră. Nimeni nu le știe vechimea, iar forma lor și felul în care sunt decorate alimentează supoziția că ar fi de origine celtică. Nu sunt, de altfel, singurele rădăcini celtice vizibilă în Maramureș, la Șurdești. Iar șurdeștenii simt „frățietatea” cu celții, atunci când ajung, să zicem, în Bretania. Gavril Costin îmi spune că oamenii de acolo sunt „ca pe la noi, iubitori de folclor, muncitori și... mai beau câte un pahar de horincă”. Există însă mai mult decât atât. „Ei au ca instrumente toba, cimpoiul și o trompetă. Am fost surprins când am constatat că ritmul tobei, la ei, este același cu cel folosit la noi când se bate toaca. Apoi, vorbeam cu ei și am constatat că până nu demult și în Bretania, și la noi, atunci când erau anunțuri importante de făcut în sat, un toboșar urca pe un deal, bătea în tobă și striga: «Dăm de știre...». Așa, ca o glumă, noi îi mai întrebăm dacă nu cumva celții se trag din noi și nu noi din celți?” O fi simțit asta și Loïc Théotio, atunci când aproape s-a naturalizat... moroșan. Nadine Lenormand, din formația Bagade de Ploemeur, remarca și ea câteva obiceiuri comune. „Fetele merg întotdeauna câte trei, cea mai frumoasă la mijloc. Una nu e protejată, iar două... câte doi umblă și băieții... În trei e sigur!”
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Vacanță în România. Cele mai frumoase biserici din Maramureș

Mesaj Scris de Admin la data de 20.07.10 7:54

Vacanță în România. Cele mai frumoase biserici din Maramureș
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

În Maramureș, nu rata Cimitirul Vesel

Mesaj Scris de Admin la data de 11.06.10 19:11

În Maramureș, nu rata Cimitirul Vesel

Localitatea Săpânța din Maramureș este recunoscută pentru Cimitirul Vesel care a devenit o adevărată atracție
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Catedralele Maramuresului

Mesaj Scris de Admin la data de 31.08.07 9:14

Catedralele Maramuresului

CELE 7 MINUNI ALE ROMANIEI
Faima bisericilor din lemn a facut inconjurul lumii. Opt dintre ele au trecut, incepand cu anul 1999, in patrimoniul UNESCO.[Citeste]
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Maramures - Ghid de călătorie în regiunea bisericilor de lem

Mesaj Scris de Admin la data de 12.08.07 18:12

Maramures - Ghid de călătorie în regiunea bisericilor de lemn din România


Exista multe regiuni din lume care merita sa fie vizitate si foarte des noi, europenii, tindem sa calatorim peste mari pentru a vedea ceva exotic sau pentru a vizita oameni care înca duc o viata pe care probabil ca bunicii nostri o cunosteau. Se intâmpla rar sa ne gândim ca poate nu e nevoie sa calatorim departe pentru a experimenta „calatoria în timp”.



Aflat în nordul României, Maramuresul este un colt al Europei foarte putin cunoscut. In mijlocul unui relief deluros si a unor vai bogate, traiesc oameni, iar majoritatea inca urmeaza stilul de viata agrar traditional. Viata lor poate parea grea si simpla – si chiar este – o lupta milenara împotriva vremii,






pentru a cultiva recolte, pentru a creste animale, pentru a lucra din zori pâna în seara fara multele conforturi mecanicizate si electronice pe care noi le credem esentiale. Dar aceasta viata se poate rasplati prin simplicitatea pe care o arata fiecare zi de munca, iar familia si prietenii garanteaza ca adesea se pot gasi motive de sarbatoare. Sarbatorile sezoniere, precum Craciunul, Pastele sau alte sarbatori locale si nunti, si-au pastrat valoarea de a rupe rutina zilnica, de a petrece mai multe zile la rând si acest lucru se face cu placere.


De ce aceasta regiune este considerata unica si cei care au fost acolo doresc sa se întoarca? Raspunsul - un amestec de trei lucruri: peisaje incredibile, oameni onesti si simpla civilizatie a lemnului, cu faimoasele biserici ale caror turle se pot vedea de departe. Natura, oamenii, casele si bisericile sunt legate spiritual si au mentinut aceasta legatura pâna în prezent.


Dar cel mai mult regiunea Maramures este cunoscuta prin arhitectura unica care include 8 biserici faimoase de lemn aflate pe Lista Mostenirilor Culturale ale Lumii - UNESCO. Aceste biserici sunt Biserica „Intrarea Maicii Domnului în biserica” din Barsana, Biserica „Sf. Nicolae” din Budesti, Biserica “Sf. Parscheva” din Desesti, Biserica “Nasterea Fecioarei” din Ieud Deal, Biserica “Sfintii Arhangheli” din Plopis, Biserica “Sf. Parscheva” din Poienile Izei, Biserica “Sfintii Arhangheli” din Rogoz si Biserica “Sfintii Arhangheli” din Surdesti.


Ghidul nostru: Maramures: …este o excelenta carte full color care prezinta o gama variata de mosteniri culturale, de la bisericile din lemn la arheologia si arhitectura si la traditiile locale. Ofera de asemenea informatii practice actualizate despre punctele de interes turistic deosebit si modalitati de a ajunge la ele, locuri de cazare, orare de functionare a muzeelor, unde sa stati, unde sa mancati, atractii din zona, ce sa cumparati, etc.



De ce un ghid si nu un alt tip de carte? Deoarece noi consideram, ca un ghid cultural se adreseaza celor care, în timp ce se simt bine într-o vacanta de neuitat, pot ajuta totodata asa o speciala regiune sa îsi mentina specificitatea si caracterul. Pentru a asigura pastrarea regiunilor maramuresene, este necesar ca ei sa nu cada în uitare. Trebuie ca tinerii sa se stabileasca, sa munceasca si sa traiasca alaturi de familiile lor acolo, fiind constienti în acelasi timp de importanta mostenirii lor. Turismul cultural poate fi o investitie reciproca, ce poate da roade pentru toti. Bucuria turistului si cea a gazdei sunt ambele experiente adevarate.


Speram sa va placa sa calatoriti în Maramures!!
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Turism pe meleaguri maramureșene

Mesaj Scris de Admin la data de 08.07.07 7:35

Turism pe meleaguri maramureșene

Zona Maramureșului oferă turistului de la excursii pe munte și sporturi extreme la turism cultural și religios. Mai mult de 30 de zone naturale protejate, pajiști, munți acoperiți de păduri, lacuri mici, cascade, peșteri, rezervații naturale, faună rară oferă posibilități extraordinare pentru pace și recreere și o vacanță de vis. Regiunea Maramureș impresionează prin tradițiile populare. Cele mai faimoase biserici vechi de lemn sunt cele din Surdești, Rozavlea, Bogdan Vodă. Curțile caselor țăranilor din Maramureș impresionează vizitatorii prin porțile monumentale. Turiștii pot vizita Baia Mare, Satu Mare, Sighetu Marmației, Valea Marei, Valea Izei, Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Săpanța, Borșa. Faima localității Săpanța se trage de la renumitul său Cimitir Vesel, care a devenit o importantă atracție turistică. Numele cimitirului vine de la multitudinea de cruci multicolore și de la poeziile satirice și epitafele care sunt inscriptate pe cruci. Cimitirul datează de la mijlocul anilor 1930 și este creația artistului popular Stan Ion Pătraș. Cimitirul Vesel din Săpanța se află la 18 km de Sighetu Marmației. Printre cele mai însemnate obiective turistice din Maramureș se mai pot enumera Masivul Pietrosu, situat la 10 km față de Borșa, Munții Gutai, Valea Izei și Valea Marei, lacul de acumulare Friza, situat la 10 km de Baia Mare, lacul Ocna Șugatag, la 20 km de Sighetul Marmației. Pentru cazare la pensiuni de trei stele prețul este de 70 RON/noapte pentru cazare și mic dejun. Pensiunea Săpanța, spre exemplu, asigură 10 locuri de cazare, repartizate în 3 camere, fiecare avand baie proprie și TV.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

De Sambra oilor, in Maramures

Mesaj Scris de Admin la data de 04.06.07 20:37

De Sambra oilor, in Maramures
http://www.formula-as.ro/reviste_769__188__de-sambra-oilor,-in-maramures.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Bisericile de lemn din Maramures

Mesaj Scris de Admin la data de 21.05.07 9:56

Bisericile de lemn din Maramures
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Bisericile de lemn din Maramures, aflate in stare de colaps

Mesaj Scris de Admin la data de 03.04.07 21:24

Bisericile de lemn din Maramures, aflate in stare de colaps
 

 
Zestrea arhitectonica a Maramuresului este exceptionala, indeosebi in zona rurala. Istoria Maramuresului este povestita aici in lemnul bisericilor, adevarate sanctuare ale Cuvantului, pastratoare ale unor monumente de cea mai veche limba romaneasca. Din pacate, multe dintre aceste biserici, realizari tehnice si artistice exceptionale, unele adevarate capodopere, se afla in diferite stadii de degradare. Nimic nu se compara in Maramures, ca valoare artistica, cu bisericile medievale de lemn. Nu degeaba, opt dintre acestea au fost incluse in patrimoniul mondial UNESCO. Din nefericire insa, in ultimii zeci de ani acestea au fost ocolite de restauratori si fonduri, asa ca o parte se afla in pericol de prabusire pe larg[...]


Ultima editare efectuata de catre Admin in 11.02.14 11:15, editata de 1 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Maramures - istorie si credinta

Mesaj Scris de Admin la data de 19.02.07 17:50

Maramures - istorie si credintaMaramures - istorie si credinta
Mai e putin. Simtim deja taina inca nerevelata a Craciunului invaluindu-ne treptat. Si nerevelata va ramane, caci altfel ce farmec ar mai avea, daca la anul am sti la ce sa ne asteptam? Indiferent unde veti petrece sarbatorile de iarna, dar mai ales daca veniti in Romania, merita sa faceti o scurta calatorie spirituala in timp prin miticul tinut maramuresean. Pentru ca Maramuresul a fost si a ramas pana astazi unul din nucleele de civilizatie aparte in spatiul geo-spiritual romanesc. Aceasta zona de traditie nu a cunoscut pana in secolul al XIII-lea asuprirea straina. Inchidea nordul Transilvaniei si nu avea decat o deschidere catre Campia Panonica, in timp ce spre rasarit il fortificau Muntii Maramuresului si Obcinele Bucovinei. Astazi, ca si altadata, trebuie sa razbati trasee greoaie ca sa poti cunoaste bogatia tinutului. Prin pasul Gutai, vii de la Baia Mare, prin Prislop, treci din Bucovina, pasul Setref te indreapta catre tinutul nasaudean, iar pasul Huta face legatura cu Tara Oasului.
Daca pana in secolul al XIII-lea a reusit sa se apere de orice cotropire straina, in ultimii 700 de ani, in acest tinut, dominatia politica s-a schimbat de 15 ori. Disputat de Ungaria ori Austria, alipit Transilvaniei ori ravnit de Ucraina sovietica, Maramuresul sufera la orice nedreptate, insa supravietuieste si se imbogateste spiritual intotdeauna. Biserica maramureseana a avut, de asemenea, multe de suferit de pe urma acestor schimbari. Ca pretutindeni in tara, si in Maramures, dupa Marea Schisma (1054), a persistat influenta religiei orientale, de rit bizantin, la granita cu lumea romano-catolica. De-a lungul atator asupriri, s-au facut numeroase presiuni si asupra bisericii maramuresene, iar in 1698 se produce inevitabilul: unirea cu Roma, cu alte cuvinte formarea bisericii romano-catolice. In 1948, o data cu venirea la putere a regimului comunist, se desfiinteaza parohiile greco-catolice, nefiind acceptata aceasta dependenta fata de religia apuseana. Bisericilor greco-catolice li s-au confiscat bunurile, preotii au fost arestati pentru convingerile lor, iar cele cateva care au rezistat au functionat in ilegalitate. In decembrie 1989, se decreteaza libertatea deplina a practicarii tuturor cultelor religioase si in cateva biserici se revine la cultul greco-catolic.
Bisericile au devenit nu doar locul unde se adunau oamenii la rugaciune, ci si punctul de intalnire a inteleptilor satelor, pentru luarea unor decizii in vremuri de restriste. Din turnul lor se supravegheau navalirile dusmane si tot de aici se semnalau, prin danganit de clopote, incendii devastatoare, puhoaie si alte nenorociri. In jurul bisericii se ingropau mortii, dupa ierarhii bine stabilite. Aici s-au pastrat cartile sfinte, manuscrise, icoane de mare valoare spirituala si steaguri de lupta. Aici se faceau si se fac inca botezurile, casatoriile, inmormantarile. Cea mai veche biserica maramureseana, atestata documentar in secolul al XIV-lea, este Manastirea Sfantul Arhanghel Mihail de la Peri, distrusa in timpul ocupatiei austriece, dar fiind considerata un focar de raspandire a ideilor nationaliste romanesti. Astazi, cea mai veche biserica din Maramures a ramas cea de la Ieud (1364).
Interesante sunt si faptele care se leaga de istoria fiecarei bisericute in parte. In biserica din Budesti de pilda, se afla camasa de zale a lui Pintea Viteazul, iar in podul bisericii de la Ieud s-a gasit cea mai veche scriere in limba romana, numita “Codicele de la Ieud”, scrisa intre 1391-1392, aflata acum in arhiva Bibliotecii Academiei Romane din Bucuresti. Despre biserica din Sarbi circula legenda ca ar fi fost ctitorita ca semn al divinitatii - se spune ca aceasta ar fi fost construita pe locul unde o lumanare se tot aprindea in seara de Paste, desi oamenii incercau sa o stinga. Asadar, destinul intregii comunitati era definit de biserica, chiar si atunci cand satele maramuresene erau impartite in doua: Susani si Josani (adica cei care locuiau pe deal si cei de la ses). De obicei, biserica era asezata in mijlocul satului, intre Susani si Josani, pe un deal care sa domine asezarea. Exista insa numeroase sate in care exista doua biserici, conform divizarii: Biserica din deal si Biserica din ses. De cele mai multe ori, cea din deal era mai veche, indicand astfel locul unde se gasea vatra veche a satului. Bisericile din lemn au un turn ascutit, sub care coboara doua poale (acoperisuri) si un rand sau doua de ferestre. Uneori aceste ferestre nu au sticla (cum e la Rozavlea), pentru a tine racoare in biserica si a se putea mentine bine pictura. Mai exista insa si un alt motiv: in trecut, sticla fiind foarte scumpa i se cauta un inlocuitor sau pur si simplu aceasta lipsea. Pictura interioara era in stil bizantin primitiv. Pentru aplicarea ei pe barnele bisericii, se punea o panza de in, pentru ca aceasta sa fie uniforma. Rare sunt bisericile pe care s-a incercat si pictura exterioara si, acolo unde exista, ele sunt intr-o stare avansata de degradare (de exemplu, biserica din satul Manastirea).
Pe vremuri, naosul era despartit de pronaos si nu existau ferestre in peretele despartitor. Interesanta este si delimitarea spatiului religios al unei biserici, potrivit regulii de a feri credinciosii de ispite si a-i face atenti la slujba. Astfel, femeile stateau in pronaos, iar barbatii in naos. Ca semn de concesie - egalitatea barbatului si femeii in timpul actului liturgic - cu timpul, s-au facut doua ferestre in peretii pronaosului, pentru ca femeile sa poata vedea si ele slujba. Acest fenomen se observa cel mai bine la biserica din Surdesti, unde pictura a fost decupata. La Ieud, peretele a fost decupat dupa 1800. Amuzanta este si gestionarea mijloacelor rituale intr-o biserica maramureseana, potrivit aceleiasi distribuiri sexuale. Femeile aveau in pronaos masa si cruce, dintr-un motiv bine gandit: daca ar fi venit la cruce in fata barbatilor si se aplecau sa o sarute, li s-ar fi vazut picioarele, iar barbatii nu ar mai fi fost atenti la slujba!
(Mircea STERE)
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Maramures[V=]

Mesaj Scris de Admin la data de 06.02.07 11:23



Ultima editare efectuata de catre Admin in 30.08.15 9:13, editata de 5 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Maramures[V=]

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum