Rosen[v=]

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Re: Rosen[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 10.10.15 15:29

2007: Rabinul Shlomo Sorin Rosen a fost instalat ca lider spiritual al comunităților evreiești din România, in cadrul unei ceremonii desfășurate la Templul Coral din București


Conform regulilor cultului mozaic, ritualul de învestire a constat în ceremonia dăruirii talitului – o pelerină cu care a fost îmbrăcat de către mentorul său, Marele Rabin,Menachem   Hachoen.

În data de 9 martie 2011, la Sinagoga Mare din București a avut loc un eveniment special în onoarea rabinului Shlomo Sorin Rosen, cu ocazia încheierii activității de Prim Rabin al comunităților evreiești din România.

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/page/12/
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Rosen[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 24.07.15 12:35

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Rosen[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 24.07.15 9:18

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Rosen[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 17.06.14 19:05

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Rosen[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 03.10.12 18:33

Despre dr. Moses Rosen, la un centenar de la naștere ( 1912-1994)

L-am cunoscut pe fostul Șef Rabin dr. Moses Rosen cu câteva ocazii. Era un personaj destul de distant și autoritar. Ceea ce m-a făcut să-l respect, totuși, a fost erudiția, pasiunea în a apăra iudaismul în România, spiritul diplomatic și intransigența în combaterea antisemitismului și negaționismului, atât înainte de 1989, cât și după. Ca orice om a avut și multe defecte. Mi s-a sugerat să-i caut dosarul la CNSAS. Are desigur un dosar voluminos. Din propria experiență, de fost director tehnic la o întreprindere industrială am constatat că și eu am un dosar la CNSAS, de urmărire, un dosar de circa 500 de pagini care conținea o mulțime de fleacuri și care nu a condus la nici o concluzie. O armată de ofițeri și informatori și-au consumat timpul pentru a dovedi că nu aș fi leal regimului. Nu s-a dovedit nimic. De aceea nu cred că mă interesează ce au scris unii și alții, din reavoință sau din naivitate. Despre dr. Moses Rosen au circulat destule zvonuri, multe neadevărate sau greu de crezut, că a fost membru PCR, că a fost „rabinul roșu”, că îi plăcea pokerul, că nu era corect, că a practica cultul lui Ceaușescu, etc. O mare eroare o fac unii cercetători care îl pun pe Moses Rosen în contrapondere cu alt fost Șef Rabin dr. Alexandru Șafran. Îl apreciez pe Al. Șafran pentru profunzimea cunoștințelor în domeniul iudaismului, Cabalei, etc., dar plecarea sa din țară nu se justifică decât prin dorința de a evita o luptă pe care ar fi putut să o ducă în favoarea demnității obștei evreiești. Nu cred că a fost izgonit din țară cu pistolul ca Regele Mihai. Nici nu cred că ar fi fost arestat. Poate că ar fi fost scos din funcție. El a preferat să devină Mare Rabin la Geneva. A fost opțiunea sa. Moses Rosen și-a luat în sarcină o misiune aproape imposbilă- să fii lider evreu religios într-o țară cu regim dictatorial, ateist, devenit treptat xenofob. Se știe că, împreună cu av. C. Vișinescu , Moses Rosen a căutat să salveze sioniști de frunte. De asemenea, prin cărțile pe care le-a editat, prin predicile sale, prin contraatacurile la mizerabilele diversiuni ale unui CV Tudor, ș.a. a reușit să impună un respect față de obștea evreilor in România. Nu mă interesează ce foloase personale a obținut. Nimeni nu este sfânt, nici rabinii. Dar în fața lui Dej, Bodnăraș, chiar Ceaușescu a fost un om politic demn, chiar dacă a trebuit să cedeze, să accepte distrugerea unor sinagogi. Dar în 1956 a înființat prima publicație evreiască cu oarecare autonomie , cu un cult personal care nu era rodul unei infatuări, ci o armă de a combate cultul dictatorului Ceaușescu și dictatura peceristă. Așa văd eu lucrurile. A negociat plecarea a circa 300-400.000 de evrei, chiar dacă România lui Ceaușescu a stors bani pentru acest demers. A fost sprijinit de forurile evreiești din Europa și SUA. Nu a fost familiar cu enoriașii, dar nu era în firea sa, am spus, nu era ușor abordabil, ceea ce l-a deosebit de urmașii săi la președinția FCER. A mai făcut două erori. Când a cerut interzicerea editării volumul IX din OPERELE lui Mihai Eminescu, trebuia să se consulte cu intelectualii evrei, iar intervenția trebuia justificată prin lipsa unui aparat critic, care ar fi putut să fie adăugat. În mod pervers guvernanții au retras volumul, pentru ca apoi , după 1989 să fie reeditat, iar Eminescu a ajuns un „martir” al lui Rosen. Se știe că jurnalistul Mihai Eminescu se opunea imigrării masive a evreilor din Galiția, Polonia, Ucraina, fără ca Marele Poet să fi fost antisemit. Limbajul său era limbajul epocii, iar legionarii și alți antisemiți până astăzi iau drept referință „Doina” și articolele lui Eminescu. Este o chestiune delicată în care Rosen nu a fost bine sfătuit. De asemenea conflictul cu dr. Alfred Hârlăoanu a degenerat într-o excomunicare care nu s-a practicat niciodată în România, lucru care nu îi face cinste.În cartea editată de Hasefer, sub coordonarea dr. Hary Kuller, „Evreii din România”(2008) se pot găsit date destul de complete despre activitatea lui Moses Rosen. Cărțile sale, „Eseuri biblice”, „Învățături biblice”, „În lumina Torei”, ș.a sunt scrise cu talent și respect pentru înaintași, pentru părintele său, gaonul Arie Rosen. Din păcate personalitatea sa se află acum într-un con de umbră, dar pasiunile vor trece și el va fi așezat la locul pe care îl merită, alături de Niemirover și Șafran.

Fost membru al unor înalte foruri evreiești europene, membru de onoare al Academiei Române în 1993, al Consiliului de Conducere al Universităților din Ierusalim și Tel Aviv, fondator și prim președinte al Casei Diaspora din Tel Aviv, DHC al Yeshiva University din New York, al Universității Bar Ilan, cunoscut de numeroase personalități din lume, inclusiv de Papa de la Roma, dr. Moses Rosen rămâne o personalitate cu care obștea evreiască din România și evreii originari din România, aflați în Israel și în Diaspora ar putea să se mândrească.

BORIS MARIAN MEHR
http://boris-mehr.blogspot.co.il/search?updated-min=2012-01-01T00:00:00-08:00&updated-max=2013-01-01T00:00:00-08:00&max-results=20
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Rosen[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 07.08.12 17:14

Simpozion „Moses Rosen” la București de Eva Galambos

Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea celui care a fost șef-rabinul României timp de aproape 50 de ani, Federația Comunităților Evreiești din România împreună cu Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România a organizat un simpozion-dezbatere cu privire la personalitatea și rolul lui Moses Rosen în istoria postbelică a evreilor români.

În opinia publică el este receptat ca o personalitate controversată, cu prieteni și dușmani, căruia i s-au adus aprecieri dintre cele mai elogioase pentru ceea ce a făcut în vederea salvării iudaismului în această țară, și critici dure, atât la adresa felului autoritar în care a condus comunitatea evreiască, precum și la adresa compromisurilor pe care le-a făcut ( poate sub pretextul „scopul scuză mijloacele”), punându-se în slujba regimului comunist, și oferindu-și sprijinul lui Nicolae Ceaușescu, contraserviciul primit de la autoritățile românești fiind supraviețuirea evreilor și plecarea lor în Israel.

Cam acest lucru a reieșit și din luările de cuvânt ale simpozionului, în majoritatea lor din partea unor persoane care l-au cunoscut , au colaborat cu el și din care vom cita câteva idei.. Un portret echilibrat a fost schițat de prof. univ.dr.Liviu Rotman, directorul Centrului de Istorie, care a arătat poziția dificilă în care Rosen a preluat mai întâi funcția de șef-rabin. .Contrar unor afirmații care susțineau că marele rabin Alexandru Șafran ar fi fost obligat să-și părăsească postul și România, Liviu Rotman a fost de părerfe că plecarea lui a fost dinainte pregătită, Șafran așteptând să vadă cum evoluiază lucrurile în România.

Până în 1990, șef-rabinul Rosen a știut „să citească harta politică a României”, să se adapteze și să profite de contextul intern și internațional în favoarea comunității evreiești. Desfiiințarea Comitetului Democratic Evreiesc (CDE) i-a permis să acceadă și la funcția de președinte al Federației, să inițieze acțiuni care au dus la menținerea evreimii.

După 1990, nu a reușit să înțeleagă mecanismele democrației, dar chiar și atunci a sesizat pericolul valului de antisemitism care se declanșase imediat după schimbarea de regim, nu numai în revista „România Mare” dar și în alte publicații din România, a arătat Liviu Rotman. Dr. Lya Benjamin a scos în evidență marele merit al șef-rabinului, de relansare a studierii istoriei evreilor din România, de creare a școlii de istoriografie modernă a evreimii române.

Rabinul Rosen a făcut compromisuri pentru salvarea iudaismului din România, a fost de părere vorbitoarea. Era sau nu era Rosen un „rabin roșu”?, s-a întrebat cercetătoarea și a anjuns la concluzia că rabinul avea o gândire de stânga, social-democrată, se pronunța pentru dreptate socială și susținea că nu există o incompatibilitate între idealurile sociale, Tora și dragostea față de Sion. El a luptat pentru supraviețuirea spiritualității iudaice, concretizată printre altele prin înființarea Revistei Cultului Mozaic pe care a și folosit-o în acest scop. Că așa s-a și întâmplat, o confirmă rapoartele Securității despre care a vorbit cercetătoarea dr. Anca Ciuciu, care a arătat cum agenții care răspundeau de revistă căutau și găseau mesaje secrete ascunse printre rânduri și atrăgeau atenția asupra „pericolelor” pe care le reprezenta publicația, cu un tiraj mare, răspândită și în străinătate.

Rosen a fost o personalitate dură, în conflict cu intelectualii evrei care, după 1990, i-au reproșat că se îmbată cu elogiile la propria-i persoană, ce deranja spiritul critic al intelectualilor, a arătat dr. Harry Kuller. El a schițat cariera șef-rabinului, subliniind că atunci când a reușit să aibă în mână toate pârghiile de conducere ale vieții evreiești, a putut să obțină o serie de avantaje pentru menținerea comunității și supraviețuirea iudaismului. Emigrarea masivă a evreilor nu a fost o inițiativă a lui Rosen ci a statului român, dar prin intervențiile lui în favoarea obținerii clauzei națiunii celei mai favorizate pentru România, a reușit să asigure condiții mai bune celor care făceau Alia.

Alți vorbitori au scos în evidență o serie de trăsături negative ale lui Moses Rosen, cultul personalității care s-a creat în jurul lui, dorința lui de a concentra puterea într-o singură mână, duritatea care o caracteriza, manifesatându-se diferențe de opinii și în ceea ce privește motivele care l-au determinat să colaboreze cu regimul comunist. Deoarece portretul real al lui Moses Rosen necesită multe opinii, s-a decis continuarea dezbaterilor în cadrul unui alt simpozion.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Rosen[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 05.08.12 10:11

Despre dr. Moses Rosen, la un centenar de la naștere ( 1912-1994)

L-am cunoscut pe fostul Șef Rabin dr. Moses Rosen cu câteva ocazii. Era un personaj destul de distant și autoritar. Ceea ce m-a făcut să-l respect, totuși, a fost erudiția, pasiunea în a apăra iudaismul în România, spiritul diplomatic și intransigența în combaterea antisemitismului și negaționismului, atât înainte de 1989, cât și după. Ca orice om a avut și multe defecte. Mi s-a sugerat să-i caut dosarul la CNSAS. Are desigur un dosar voluminos. Din propria experiență, de fost director tehnic la o întreprindere industrială am constatat că și eu am un dosar la CNSAS, de urmărire, un dosar de circa 500 de pagini care conținea o mulțime de fleacuri și care nu a condus la nici o concluzie. O armată de ofițeri și informatori și-au consumat timpul pentru a dovedi că nu aș fi leal regimului. Nu s-a dovedit nimic. De aceea nu cred că mă interesează ce au scris unii și alții, din reavoință sau din naivitate. Despre dr. Moses Rosen au circulat destule zvonuri, multe neadevărate sau greu de crezut, că a fost membru PCR, că a fost „rabinul roșu”, că îi plăcea pokerul, că nu era corect, că a practica cultul lui Ceaușescu, etc. O mare eroare o fac unii cercetători care îl pun pe Moses Rosen în contrapondere cu alt fost Șef Rabin dr. Alexandru Șafran. Îl apreciez pe Al. Șafran pentru profunzimea cunoștințelor în domeniul iudaismului, Cabalei, etc., dar plecarea sa din țară nu se justifică decât prin dorința de a evita o luptă pe care ar fi putut să o ducă în favoarea demnității obștei evreiești. Nu cred că a fost izgonit din țară cu pistolul ca Regele Mihai. Nici nu cred că ar fi fost arestat. Poate că ar fi fost scos din funcție. El a preferat să devină Mare Rabin la Geneva. A fost opțiunea sa. Moses Rosen și-a luat în sarcină o misiune aproape imposbilă- să fii lider evreu religios într-o țară cu regim dictatorial, ateist, devenit treptat xenofob. Se știe că, împreună cu av. C. Vișinescu , Moses Rosen a căutat să salveze sioniști de frunte. De asemenea, prin cărțile pe care le-a editat, prin predicile sale, prin contraatacurile la mizerabilele diversiuni ale unui CV Tudor, ș.a. a reușit să impună un respect față de obștea evreilor in România. Nu mă interesează ce foloase personale a obținut. Nimeni nu este sfânt, nici rabinii. Dar în fața lui Dej, Bodnăraș, chiar Ceaușescu a fost un om politic demn, chiar dacă a trebuit să cedeze, să accepte distrugerea unor sinagogi. Dar în 1956 a înființat prima publicație evreiască cu oarecare autonomie , cu un cult personal care nu era rodul unei infatuări, ci o armă de a combate cultul dictatorului Ceaușescu și dictatura peceristă. Așa văd eu lucrurile. A negociat plecarea a circa 300-400.000 de evrei, chiar dacă România lui Ceaușescu a stors bani pentru acest demers. A fost sprijinit de forurile evreiești din Europa și SUA. Nu a fost familiar cu enoriașii, dar nu era în firea sa, am spus, nu era ușor abordabil, ceea ce l-a deosebit de urmașii săi la președinția FCER. A mai făcut două erori. Când a cerut interzicerea editării volumul IX din OPERELE lui Mihai Eminescu, trebuia să se consulte cu intelectualii evrei, iar intervenția trebuia justificată prin lipsa unui aparat critic, care ar fi putut să fie adăugat. În mod pervers guvernanții au retras volumul, pentru ca apoi , după 1989 să fie reeditat, iar Eminescu a ajuns un „martir” al lui Rosen. Se știe că jurnalistul Mihai Eminescu se opunea imigrării masive a evreilor din Galiția, Polonia, Ucraina, fără ca Marele Poet să fi fost antisemit. Limbajul său era limbajul epocii, iar legionarii și alți antisemiți până astăzi iau drept referință „Doina” și articolele lui Eminescu. Este o chestiune delicată în care Rosen nu a fost bine sfătuit. De asemenea conflictul cu dr. Alfred Hârlăoanu a degenerat într-o excomunicare care nu s-a practicat niciodată în România, lucru care nu îi face cinste.În cartea editată de Hasefer, sub coordonarea dr. Hary Kuller, „Evreii din România”(2008) se pot găsit date destul de complete despre activitatea lui Moses Rosen. Cărțile sale, „Eseuri biblice”, „Învățături biblice”, „În lumina Torei”, ș.a sunt scrise cu talent și respect pentru înaintași, pentru părintele său, gaonul Arie Rosen. Din păcate personalitatea sa se află acum într-un con de umbră, dar pasiunile vor trece și el va fi așezat la locul pe care îl merită, alături de Niemirover și Șafran.

Fost membru al unor înalte foruri evreiești europene, membru de onoare al Academiei Române în 1993, al Consiliului de Conducere al Universităților din Ierusalim și Tel Aviv, fondator și prim președinte al Casei Diaspora din Tel Aviv, DHC al Yeshiva University din New York, al Universității Bar Ilan, cunoscut de numeroase personalități din lume, inclusiv de Papa de la Roma, dr. Moses Rosen rămâne o personalitate cu care obștea evreiască din România și evreii originari din România, aflați în Israel și în Diaspora ar putea să se mândrească.

BORIS MARIAN MEHR
http://boris-mehr.blogspot.co.il/search?updated-min=2012-01-01T00:00:00-08:00&updated-max=2013-01-01T00:00:00-08:00&max-results=14
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Rosen[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 28.05.12 11:12

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Memorialul martirilor evrei din Romania Dr. Moses Rosen

Mesaj Scris de Admin la data de 27.07.11 19:49

Memorialul martirilor evrei din Romania Dr. Moses Rosen

Editura Hasefer a publicat de curind, in conditii grafice de exceptie,
un volum intitulat Memorialul martirilor evrei din Romania „Dr. Moses
Rosen“. Fotografiile si facsimilele de documente sint reproduse din
expozitia Martiriul evreilor din Romania, „o istorie in exponate
fotodocumentare“. Textul si selectia imaginilor apartin Lyei Benjamin.
In circa 70 de pagini pe hirtie lucioasa e prinsa – intr-adevar – o
intreaga istorie atroce. Un set de „repere tematice“ si de „date
statistice“ despre societatea evreiasca din anii ’30-’40, precum si
despre evreii in razboaiele Romaniei moderne (1877-1878, 1916-1919)
prefateaza documentarul martiriului evreiesc din Romania anilor
1940-1944. Pogromul de la Dorohoi din 1940, pogromul de la Bucuresti
din perioada statului national-legionar (ianuarie 1941), politica
antonesciana in problema evreiasca dupa reprimarea rebeliunii
legionare, pogromul/crima organizata de la Iasi (29 iunie-6 iulie
1941), evacuarile, ostaticii, taberele de munca fortata, semnul
distinctiv (steaua galbena) si alte masuri discriminatorii, spolierea
populatiei evreiesti prin contributiile silite, politica de exterminare
dusa in Basarabia si Bucovina ca varianta locala a „solutiei finale“
naziste, iadul transnistrean, barbaria deportarilor din Transilvania de
Nord (avind ca destinatie camerele de gazare), pogromul de la Sarmas
din septembrie 1944, „actiuni de omenie in timpuri de neomenie“, o
lista a cetatenilor romani-drepti ai popoarelor – sint tot atitea
„capitole“ ale unei reconstituiri verité impresionante. Fotografiile,
imaginile atrocitatilor, facsimilele de documente oficiale s.cl.
confera o autenticitate suplimentara acestui memorial al ororii. Cartea
a aparut cu sprijinul Departamentului pentru Relatii Interetnice.

http://www.observatorcultural.ro/Memorialul-martirilor-evrei-din-Romania-Dr.-Moses-Rosen*articleID_11087-articles_details.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Rosen[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 06.07.11 17:43

A fost investit noul rabin al comunitatii evreilor
Comunitatea Evreilor din Romania are un nou rabin in persoana lui Shlomo Sorin Rosen, care a fost investit duminica 30 septembrie, in cadrul unei ceremonii desfasurate la Templul Coral din Bucuresti. Rabinul Rosen are 29 de ani si este primul lider religios al evreilor, din ultimi 35 de ani, care s-a nascut in Romania.
La ceremonia de investire au fost prezenti invitati din lumea intreaga, reprezentanti ai presedintiei, ai guvernului, diplomati ai Ambasadei Israelului si ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii, acredidati la Bucuresti, dar si oameni de cultura si artisti, printre care actrita Maia Morgenstern, relateaza presa centrala.
Ritualul de investire consta, in cultul mozaic, in ceremonia daruirii talitului – o pelerina cu care a fost imbracat de catre mentorul sau, Marele Rabin, Menachem Hacohen. "Multe greutati si provocari il asteapta", a spus Menahem Hacohen.
Marele Rabin, in virsta de 65 de ani, s-a retras invocind virsta inaintata. El nu locuia efectiv in Romania, ci la Tel Aviv, si venea la Bucuresti numai cu prilejul unor festivitati, a declarat pentru Rompres, sefa biroului de presa al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, Liana Cojocaru.
Noul rabin a fost recomandat de catre seful Departamentului de Lege Iudaica a Institutului new-yorkez „Yeshivat Chovevei Torah” – Rabin Yaakov Love, care a laudat daruirea cu care tinarul rabin a studiat Torah si dragostea sa pentru poporul evreu.
Presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, doctor Aurel Vainer, l-a incredintat pe noul rabin de sprijinul intregii federatii.
Shlomo Sorin Rosen, in virsta de 29 de ani, a studiat informatica la Politehnica din Bucuresti si a urmat cursurile Institutului de studii Iudaice, „Yeshivat Chovevei Torah”, din New York.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Rosen[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 16.06.11 19:13

Charles RosenCharles Rosen (născut la 05 mai 1927) este un pianist de Statele Unite ale Americii și teoria muzicii. Rosen a efectuat o carieră dublu. Ca un pianist virtuoz el a apărut în numeroase recitaluri și angajamente orchestrale din întreaga lume, și a înregistrat o serie de lucrări secolului 20, la invitația compozitorilor lor, inclusiv lucrari de Igor Stravinski, Elliott Carter, și Pierre Boulez. Rosen este, de asemenea, autorul a numeroase cărți pe scară largă admirate despre muzica. Poate cele mai faimoase lucrari este stilul clasic, care analizează natura și evoluția stilului clasic de mare cum a fost dezvoltat de Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart și Ludwig van Beethoven. Formulare Sonata este în anumite privințe un follow-up pe stil clasic, este o analiză intensivă a formă muzicală primare utilizate în epoca clasică.Generația Romantic acoperă activitatea generație timpurie a compozitorilor romantice, inclusiv Frédéric Chopin, Franz Liszt, Schumann Robert, și Mendelssohn Felix.Rosen polymathic are, de asemenea, publicat în alte domenii ale științelor umaniste: Romantismul și realismul: Mitologia de al XIX-lea Artă și poeți romantic, Critics, si nebuni Alte. Rosen a din timp în timp a deținut poziții ca un profesor universitar. El deține un doctorat în literatura franceză de la Universitatea Princeton, și a predat la Harvard, Oxford University și la Universitatea din Chicago. El este un contribuitor regulat la New York Review of Books.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Rosen[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 11.10.10 16:45

Rabinul-șef Sorin Rosen: "Mareșalul Antonescu e un criminal. Nu poate fi reabilitat"
http://www.evz.ro/detalii/stiri/rabinul-sef-sorin-rosen-maresalul-antonescu-e-un-criminal-nu-poate-fi-reabilitat-908626.html

Rabinul-șef al comunităților evreiești din România, Shlomo Sorin Rosen, vorbește într-un interviu special despre moștenirea Holocaustului orchestrat de regimul mareșalului Antonescu, despre vină, responsabilitate și viitor, despre învățăturile Talmudului și forumiști, despre Mahmud Ahmadinejad și mitralierele sprijinite de rafturile bibliotecilor din Israel. "Tot ceea ce trebuie ca răul să triumfe este ca oamenii buni să nu facă nimic", avertizează acesta.Sursa: Agerpres


Început de octombrie peste intersecțiile aglomerate ale Bucureștiului. Plouă mocănește. Biroul rabinului Shlomo Sorin Rosen e inundat de un aer seniorial și cald.

"Măcar atât vă pot oferi, puțină căldură", glumește păstorul spiritual al comunităților evreiești din România. E unul dintre cei mai tineri rabini din Europa. Are 32 de ani și aproape zece mii de oameni pe care încearcă să îi țină laolaltă.

Pe 9 octombrie, pentru evreii români a fost o zi specială. Ziua Holocaustului. Recent, s-au împlinit și șaptezeci de ani de la pogromul de la Dorohoi, borna de start a unei istorii sângeroase și evitate. Moștenirea aceasta este, în egală măsură, a lor și a noastră.


EVZ: Istoria Holocaustului s-a construit pe clișee. “Evreul care îi păcălește pe ceilalți". “Evreul care, financiar, o duce mult mai bine decât ceilalți". Cum apar aceste clișee? Și de ce rezistă ele?

Shlomo Sorin Rosen: Holocaustul a plecat de la niște ideologii ale purității rasei. Niște ideologii complet aiurea care au prins rădăcini în condițiile în care Europa avea probleme financiare. Modelul țapului ispășitor merge în perioade de criză. Întotdeauna se găsește cineva pe care se poate arunca vina. Problema Holocaustului e foarte stranie în România.

În toate războaiele țării, evreii au luptat pentru România. Există monumente în cimitire, morminte de eroi cu nume evreiești care și-au dat viața pentru țară. La un moment dat însă, fiind aliați cu Germania nazistă, cineva și-a adus aminte că trebuie să dăm curs politicii de exterminare a evreilor.

Cum vedeți argumentele de tipul “Antonescu a încercat să-i salveze"?
Sunt argumentele reciclate ale celor care încearcă să reabiliteze un criminal de război. Antonescu, oricum am vrea să-l reabilităm, nu poate avea această șansă. E complet aiurea să spui că i-a salvat pe evrei. Când a devenit clar că Germania pierde războiul, într-adevăr s-a dat ordinul de reîntoarcere în țară a evreilor. Dar cine dăduse ordinul de trimitere la moarte? Tot Antonescu!

Există stenograme din perioada respectivă în care Antonescu spune, și citez din memorie acum, că nu îl interesează dacă va intra în istorie ca un criminal și că vrea România curățată de jidani.

Nu era singurul purtător al unui astfel de discurs. Cred că ați urmărit recentul scandal legat de moneda comemorativă înfățișându-l pe primul patriarh BOR, Miron Cristea.
În toate vremurile sunt promotori ai acestui tip de discurs. Să fim lămuriți totuși, comunitatea evreilor nu condamnă poporul român, nu vorbim aici de vină colectivă. Au existat responsabili. Statul român și-a asumat recent această perioadă neagră din istoria României.

De ce ajung evreii, în toate perioadele istorice, ținte ale urii?
Putem vorbi de anumite clișee puternice, pentru că în decursul istoriei s-au văzut manifestări de antisemitism chiar și în absența evreilor.

Ar putea fi relativa lor incapacitate de a se apăra un motiv? Mă referă aici strict la perioada Holocaustului.
Corect, mai ales în condițiile în care, la un moment dat în istoria României, nu erau cetățeni și nu aveau niciun drept. În Germania, pe de altă parte, fenomenul a fost și mai interesant, pentru că acolo evreii nici măcar nu-și declarau etnia, ci se considerau cetățeni germani de religie mozaică. Probabil că nimeni n-o să poată pricepe până la capăt ideologia nazistă.

Foarte mulți o uită, totuși, repede sau o resping pe de-a-ntregul.
Asta e provocarea vremurilor noastre. Acum începe să se piardă generația războiului, oamenii care au trăit, care au văzut, care pot să vorbească despre mărturiile lor. Posibilitatea de a se repeta există întotdeauna. Posibilitatea ca un ticălos sau un nebun să vină la putere există.

Scopul principal al adunărilor comemorative nu este ca supraviețuitorii să se întâlnească și să-și amintească de niște momente pe care ar vrea mai degrabă să le uite. Scopul e de a transmite mai departe unei generații care n-a văzut aceste lucruri.

Tinerii evrei români cum se raportează la experiența Holocaustului?
Amintirea Holocaustului e o parte din identitatea evreilor de pretutindeni. Sunt mulți oameni care au părinți implicați într-un fel sau altul în povestea asta. O bună prietenă îmi spunea, odată, că prima sa experiență de viață e legată de imaginea mamei în fața revolverelor legionare. Fenomenul a fost atât de mare încât nu există casă evreiască în care să nu fie cineva de plâns.

Fie oameni cu morminte necunoscute prin pustietățile Transnistriei, fie oameni despre care se cunoaște, la oră și la minut, când au ajuns la Auschwitz și cum n-au mai plecat de acolo. Problemă mare e ce facem cu tinerii care nu au ocazia să intre în contact cu supraviețuitori sau nu sunt evrei.

Cum le faceți accesibilă informația?

Există manuale alternative, de exemplu, dar marea provocare este de a convinge profesorii să nu evite subiectul. E un subiect incomod, fără doar și poate, dar istoria e istorie, nu putem schimba faptele pentru că nu ne place ce auzim. Nu facem decât să ne ascundem de noi înșine și riscăm ca, undeva, cineva să spună că nu s-a întâmplat.

Vorbiți de o realitate prezentă sau de un posibil pericol viitor?
Există legi în România care pedepsec negarea Holocaustului, dar eu n-am auzit până acum de cineva care să fi fost condamnat, deși opiniile de acest fel sunt prezente. Nu vreau să condamn un întreg sistem, dar adevărul e că sunt cazuri de tineri care pictează svastici pe pereți și îi ia poliția, îi dojenește puțin și-i trimite acasă. Să zicem că acestea ar fi manifestările minore.

Dar ce te faci cu oamenii care de ani de zile neagă Holocaustul în publicații de mare tiraj? Există bloguri pline de ură, nu doar împotriva evreilor. La fel, pe forumurile ziarelor, dacă te uiți pe comentarii te doare capul.

Antisemitism într-o țară în care mai sunt zece mii de evrei?
Să știți că în Polonia e mai dramatică situația. Eu cred că simplul fapt că a venit cineva și a recunoscut public și și-a asumat nu doar o vină, ci și o parte neagră din istoria țării, e un pas înainte.

  • "Holocaustul nu e o problemă evreiască, Holocaustul este o problemă a omenirii. În sensul că el reprezintă ura față de celălalt, ura față de un oarecare pe care vrei să-l transformi în subom. Dacă evreii ar fi dispărut, s-ar fi trecut la alte categorii", Shlomo Sorin Rosen




DESPRE VINĂ

"România nu este o țară antisemită"


Aveți o explicație pentru faptul că în perioada comunistă, deși în eșaloanele superioare ale puterii erau mulți evrei, nu s-a discuta absolut deloc despre tragedia Holocaustului?
Nu am, sincer, o explicație pentru asta, dar observ că, după ce evreii au fost învinuiți pentru că erau evrei, acum sunt de vină și pentru că au adus comunismul în România. Ecuația asta a victimelor este întotdeauna una perdantă. În primul rând, e un lucru îngrozitor atunci când oamenii încep să se joace cu cifre. “N-au murit 300.000, au murit doar 200.000", de parcă așa se diminuează grozăvia.

Dacă a murit unul pentru că era evreu, tot un Holocaust este. În iudaism există o vorbă, “cine a salvat viața unui om a salvat întreaga omenire". La fel, am putea spune că cine a luat viața unui om, a omorât întreaga omenire. Repet, oamenii care trăiesc astăzi în România nu pot fi acuzați pentru ce s-a întâmplat în urmă cu 70 de ani. N-au nicio vină pentru ce au făcut sau n-au făcut unii bunici de-ai lor.

Îi putem acuza, totuși, pentru refuzul de a cunoaște?
Îi putem acuza pentru asta, îi putem acuza pentru indiferență, îi putem acuza pentru revigorarea unor voci care îndeamnă la ură. Asta e partea cea mai tristă, că nu învățăm din istorie. Trecem printr-o perioadă neagră, vedem cum dezumanizarea celuilalt aduce dezumanizarea propriei ființe, dar nu învățăm.

Vă loviți în prezent de efectele acestei neînțelegeri?
Cred că oamenii în România au învățat. Eu merg pe stradă cu chipa pe cap și nu mi s-a întâmplat să mi se zică altceva decât, eventual, “shalom". Ba da, de fapt, mi-a zis cineva la un moment dat și “heil Hitler". Ok, ce să spun? Sunt și nebuni pe lumea asta. N-am dat importanță și gata. România nu-i o țară antisemită. Sunt doar unele voci care se tot aud și nu înțeleg de ce este atât de greu să fie reduse la tăcere.



CV DE RABIN

  • Shlomo Sorin Rosen s-a născut în anul 1978 în București, într-o familie mixtă, mama sa fiind creștin ortodoxă, iar tatăl său, evreu. În 1993, călătorește pentru prima oară în Israel, experiență care îi va inspira transformarea religioasă. Revenit în România, Sorin Rosen începe să frecventeze sinagoga, participând, în fiecare vineri seara, la rugăciuni împreuna cu alți tineri evrei. La 18 ani, viitorul rabin optează pentru religia iudaică și intră în legătură cu Marele Rabin al comunităților evreiești din România, Menachem Hacohen. După absolvirea cursurilor Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnice, Rosen urmează studii rabinice la Institutul de Studii Iudaice "Yeshivat Chovevei Torah" din New York. La finalul celor patru ani și jumătate de acomodare cu învățăturile Torei și ale Talmudului, tânărul evreu român se reîntoarce în țară, unde este recomandat pentru funcția de rabin-șef. Pe 30 septembrie 2007, Sorin Rosen a fost investit în funcție chiar de mentorul său, Menachem Hacohen.




FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU FORUMIȘTII

“Sub masca anonimatului, internetul dă ocazia unor manifestări aflate sub demnitatea umană"


Dacă vă întreabă cineva ce sunteți, ce răspundeți ? Român sau evreu?
Sunt român și evreu, amândouă. Născut în România, crescut în România. Provin dintr-o familie mixtă și mă identific atât cu valorile românești, cât și cu cele evreiești. Știu că se joacă jocul ăsta, “ești mai întâi român sau evreu?". Dar nu ai cum să separi lucrurile acestea. E ca și cum ai tăia un om în două.

Remarc însă că dilema asta e proprie tuturor minorităților din România: ucraineni, lipoveni, maghiari sau romi. Toți oamenii ăștia sunt născuți în România, trăiesc în valorile existente la ora actuală și au niște elemente de diversitate care țin de propria lor etnie.

Într-un interviu pentru Cotidianul din 2007 spuneați că unul dintre predecesorii dumneavoastră, Moses Rosen, a avut visul de a-i muta pe evreii români în Israel.

Intr-adevăr, a existat această dorință a rabinului Rosen de a lua comunitatea de aici. Sunt însă oameni care au rămas și pentru ei trebuie făcut ceva.

Ca păstor spiritual al comunităților evreiești din România, credeți că există un viitor pentru evrei aici?
De fiecare dată când mi se pune întrebarea asta, nu știu ce să răspund. Nu sunt profet, nu știu ce se va întâmpla în viitor. Comunitatea evreilor din România este una mică. Activitatea noastră este mult dincolo de așteptările care s-ar ridica dacă ne-am uita doar la numărul nostru. Avem un patrimonoiu uriaș, zeci de sinagogi, opt sute și ceva de cimitire. Avem o responsabilitate față de ele. Suntem puțini, dar avem o activitate vastă.

Vreți să creșteți?
E greu și nu știu în ce măsură există un mare potențial de creștere. Dar un potențial de menținere, există. Marea provocare este să-i implicăm pe tineri.

Încercați să-i implicați în programele derulate și pe neevrei ?
Avem o politică a ușilor deschise. Dacă cineva vrea să vină să asiste la un serviciu religios în sinagogi, e binevenit. În urmă cu o lună, am avut un festival dedicat limbei idiș. Am avut câteva mii de oameni. A existat interes și era clar un program de cultură evreiască.

Relația cu Patriarhia Română cum e?
Extraordinară. Prea Fericitul Daniel a fost investit în aceeași zi în care am fost investit și eu. Sigur, există și aici loc de îmbunătățire, în sensul de diversificare și intensificare a legăturilor.

Cum rezolvați însă chestiunile legate de percepția publică? Uitați-vă numai, desigur fără a fi scrupulos sociologic, la comentariile de pe forumuri în cazul subiectelor legate de evrei.
Trebuie să ne uităm și cine scrie pe forumuri. Și eu am un site pe care public comentarii la pericopele biblice și răspunsuri despre evrei și iudaism. Am vreo 400 de comentarii, majoritatea pozitive, majoritatea publicate de neevrei. Mie nu mi s-a întâmplat niciodată să merg undeva și să mi se spună ceva pentru că sunt evreu. Și nici nu vreau să mi se întâmple. Majoritatea reacțiilor proaste cred că vin din necunoaștere.

Cu alte cuvinte, semnalul ar fi: nu vă luați după reacțiile de pe internet, pentru că ele nu descriu o atitudine generală.
Sub masca anonimatului, internetul dă ocazia unor manifestări de acest gen. Dacă aceste comentarii ar trebui făcute față în față, ele n-ar mai exista. Nu pot să zic decât că e trist că se întâmplă și, mai ales, că nu există reacție. Nu reacțiile negative, sub demnitatea umană, miră, ci faptul că ele nu sunt contracarate.

Educația trebuie făcută inclusiv până la nivelul anulării pasivității. Se spune că tot ceea ce trebuie ca răul să triumfe, este ca oamenii buni să nu facă nimic. Uitați-vă la perioada Holocaustului, când, pe fondul unei pasivități, s-au produs niște crime îngrozitoare.

  • "Poporul evreu are o coroană de țap ispășitor. Ăla pe care se arunca noroiul. E păcat pentru că evreii au contribuit enorm, inclusiv la bunăstarea României. Sunt oameni mari care au plecat de aici", Shlomo Sorin Rosen




DESPRE TALMUD

“Evreii nu pun la cale ruinarea lumii"


Ce îi învață Talmudul pe evrei? Vă întreb acest lucru pentru că am remarcat un fenomen: se extrag diverse pasaje din Talmud, care sunt prezentate ca probe ale atitudinii evreiești față de adepții altor confesiuni.
Pentru cine nu știe ce este Talmudul, nu am decât un răspuns: sunt falsuri, scoateri din context ordinare. În momentul în care scoți un element din context și nu ții seama de perioada în care a fost scris, nu poți decât minți. Vă dau câteva exemple. Unele sunt pasaje care nu există deloc în Talmud, acuzații gratis. Alte pasaje sunt minciuni cu un iz de adevăr.

Să zicem că există o discuție talmudică pe o anumită temă, dar, dacă schimbi contextul în care s-a purtat discuția, schimbi și premisa de lucru. Tot așa, dacă scoți trei cuvinte dintr-un pasaj, care există, dar este infirmat câteva rânduri mai jos de opinia majoritară, atunci să iei de bună opinia unui rabin de acum trei mii de ani e o greșeală.

Spuneți că e nevoie, mai ales, de perspectiva timpului în care Talmudul a fost scris?
Exact, Talmudul nu e o lucrare care se scrie astăzi. E o lucrare încheiată acum 1500 de ani, învârtită pe toate părțile de comunitățile evreiești, generație după generație. A spune “iată ce scriu evreii" e o falsificare. Ai impresia că e o conspirație de oameni care stau la o masă și pun la cale ruinarea lumii. Nu există așa ceva.

Evreul obișnuit aplică învățăturile Talmudului în viața cotidiană?
O spun cu tristețe din poziția de rabin, evreul mediu statistic nu cunoaște Talmudul. Nu l-a citit, pur și simplu. Paragrafele pe care “binevoitorii" le invocă sunt niște scoateri din context ordinare.

Există o ediție în limba română a lucrării?
Nu, există doar ediții în franceză și engleză. Ca să vă dați seama, Talmudul are peste șapte mii de pagini. A spune “asta scrie Talmudul" este absurd. Sau a vorbi despre “păgânul" la care se face referire în Talmud ca despre creștinul de astăzi e o mare eroare. La vremea respectivă, existau idolatrii, era cultura politeistă, erau grecii, erau romanii. Aia e perioada Talmudului.

Mai mult, de obicei, când un rabin ridică o voce, de obicei o ridică împotriva asupritorilor. Rabinii aceștia aveau în discursul lor și idei de eliberare, acuzatoare la adresa culturii păgâne care îi sufoca. A lua acele pasaje și a le pune în contextul actual, e ridicol.

Libertate de expresie?
În numele libertății de expresie putem să exprimăm și lucruri care sunt dăunătoare societății în ansamblu. Și atunci libertatea aceasta ar trebui temperată puțin. Din păcate, multă lume nu vrea să cunoască. Preferă să-și păstreze niște concepții greșite.

DESPRE INAMICII ISRAELULUI

“Mă gândesc cu groază la Ahmadinejad"


Cum vedeți conflictul israeliano-palestinian? Sunt multe acuzații la adresa evreilor care vin din această zonă.

Oricine are curiozitatea să deschidă o carte de istorie și să vadă cum a decurs acest conflict, își dă seama că statul Israel n-a făcut altceva decât să se apere. Din 1948 până astăzi. Spuneți-mi ce armată din lume anunță public raidurile înainte? Și, de cealaltă parte, ce armată de eliberare se ascunde printre civili și aruncă câte o rachetă?

Ce țară din lume ar putea să reziste cu granița bombardată permanent, cu oameni care se aruncă în aer în autobuze civile? Statul Israel și-a construit un zid! Ce vreți mai defensiv decât un zid? Mai mult, Israelul a luptat cu proprii cetățeni pentru a evacua Fâșia Gaza. Și tot nu-i pace!

De Mahmud Ahmadinejad ce spuneți?
E strigător la cer că i se dă voce, în foruri de cel mai înalt nivel, unui om care declară ca scop al țării pe care o conduce ștergerea de pe hartă a Israelului. Ce să vorbească? Ce să spună? E un mesaj de ură, de distrugere din partea unui terorist. Mi-e teamă de amenințarea lui!

Vă spun sincer, mă gândesc cu groază la un astfel de om cu mâna pe un buton atomic. Bomba nucleară înseamnă moarte pentru milioane de oameni. Mulți spun “e conflictul lor", dar nu e așa. Un nor radioactiv nu se oprește la graniță.

Se simte în siguranță un evreu obișnuit în Israel?
În siguranța obișnuinței, aș spune. Acum e bine, în urmă cu ani erau atentate săptămânal. În condițiile în care 99% erau dejucate. E înfiorător să trăiești cu sentimentul că-ți poți trimite soția sau copilul la magazin, după colț, și să nu se mai întoarcă. Nu e o situație normală, fără doar și poate există consecințe.

Există pericolul ca acești oameni să fie contaminați de ură împotriva arabilor?
Nu cred că e vorba de asta. Toată lumea suferă acolo, evrei și arabi laolaltă. Există neevrei cetățeni ai statului Israel care trăiesc în bună conviețuire cu evreii. Nu e vorba despre ură, toți au de pierdut. Uitați-vă la turism, una din principalele surse de finanțare, care a căzut înfiorător. Dacă israelianul s-a obișnuit cu amenințarea, turistul n-a făcut-o.

În 2002, am avut un șoc când am fost lângă Ierusalim și, urcându-mă în autobuz, am văzut geamuri blindate. Tot atunci, am văzut la o instituție de studii iudaice, tineri de 20 de ani care veneau cu arma pe umăr, o așezau pe rastelul de cărți, citeau o oră și după aia își luau arma și plecau. Asta e realitatea în Israel.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Scandalul Moses Rosen vs scriitori, așa cum a fost văzut de

Mesaj Scris de Admin la data de 07.12.08 10:46

Scandalul Moses Rosen vs scriitori, așa cum a fost văzut de Securitate
http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=125660&catid=57&p=scandalul-moses-rosen-vs-scriitori-aa-cum-a-fost-vzut-de-securitate-.html
Tabere bine conturate, lovituri abil plasate, „slujbe de blestem”, morți subite. În anii ’80, marile scandaluri nu apăreau în presă, ci doar în rapoartele securiștilor. Ei erau cei care consemnau evenimentele și le interpretau în fel și chip. Una dintre cele mai aprige dispute ale acelor vremuri a fost cea dintre Șef-Rabinul Moses Rosen și mai mulți scriitori. Acum, toată povestea poate sta la baza unui scenariu pentru un film de acțiune. Mișcările rabinului au pus pe jar partidul și Securitatea. Puterea a încercat să gestioneze conflictul care-i scăpa de sub control. Până la urmă, cel care a ieșit învingător a fost rabinul, chiar dacă a fost criticat nu doar de naționaliști, ci și, conform arhivelor Securității, de către numeroși oameni de cultură evrei sau români, convinși atunci și de faptul că Moses Rosen își construiește un cult al personalității precum cel al lui Ceaușescu.

Rabinul iese la bătaie
E cunoscută polemica virulentă dintre Șef-Rabinul Moses Rosen și mai mulți scriitori, în frunte cu Vadim Tudor, pe care liderul religios l-a catalogat drept antisemit după publicarea volumului „Saturnalii”. La fel de cunoscut este și protestul rabinului din anii ’80, legat de editarea volumului IX al Operelor lui Mihai Eminescu. În opinia lui Moses Rosen, lucrarea conținea referiri interpretabile la adresa populației evreiești. A curs multă cerneală pe marginea acestui subiect, așa că nu o să insist. Interesant este altceva în toată această poveste cu încă multe necunoscute. Modul în care acest scandal de pomină, reflectat și în mediile occidentale, a fost consemnat în arhivele Securității, depășită după cum veți vedea de eveniment. Acest fapt rezultă clar dintr-un raport al generalului de securitate Iulian Vlad către generalul Zagoneanu. Pe scurt, conform arhivelor Securității, în 1981, rabinul a denunțat autorităților comuniste faptul că în mediile intelectuale circulă o revistă de 16 file, “Mihai Eminescu”, cu un conținut calomniator la adresa sa și a populației evreiești din România. Supărarea lui Moses Rosen se datora faptului că respectiva revistă ar fi fost tipărită în țară de către Iosif Constantin Drăgan, aflat atunci în Italia, și Eugen Barbu, cu acordul puterii de la București. Rabinul își baza raționamentul pe faptul că publicația reproducea scrisorile sale către Academia Română legate de editarea volumului IX al operelor lui Eminescu, precum și un interviu telefonic pentru Kol Israel, pe care nu-l putea intercepta decât Securitatea. Rabinul îi mai acuza de complicitate la redactarea revistei pe profesorul Pompiliu Marcea, Dinu Săraru și Aristide Buhoiu. (ASRI, fond D, dosar nr. 10.966, vol. 3, fila 12-13).

Generalul Vlad o scaldă
Ciudat, în respectiva notă raport, datată 27 februarie 1981, nu se preciza dacă revista a fost tipărită în România, ci doar faptul că nu fusese tipărită în Franța sau Israel. La fel de ciudată este rezoluția generalului Vlad despre care vorbeam mai sus. El scria negru pe alb: “Cred că nu este indicat ca noi să acționăm «pentru convingerea rabinului-șef că organele de Securitate nu sunt implicate în această problemă». Acțiunea noastră trebuie să se exercite, dar în mod indirect, folosind forme și modalități specifice de influențare. În același spirit, e de reflectat cu privire la utilitatea primirii lui (Moses Rosen – n.n.) în audiență la tovarășul ministru”. Greu de descifrat. Cel mai probabil, Vlad se spăla pe mâini propunând, într-un limbaj aproape cifrat, ca Securitatea să fie doar observatorul întregii povești, dar, în același timp, să-i dea impresia lui Moses Rosen că poliția politică este totuși un jucător. Și asta pentru că Vlad era realist. Știa că Securitatea nu poate să-și permită un scandal legat de antisemitismul din România. Însă, cred că rabinul avea aceeași părere.

“Atac împotriva națiunii române”
Cert e că Securitatea era cu ochii pe toată lumea. De pildă, pe tabăra scriitorilor Mihai Ungheanu, Dan Zamfirescu (după 1990 a recunoscut că a colaborat cu Securitatea), Artur Silvestri, Fănuș Neagu, Iulian Neacșu. Ei catalogau acuzațiile de revenire a legionarismului și a spiritului neofascist denunțate de scriitorii evrei, în urma protestelor rabinului, ca un “atac împotriva națiunii române”. Mai mult, Pompiliu Marcea, Romul Munteanu și Doru Popovici cereau o acțiune în justiție împotriva rabinului pentru calomnie. Ulterior, lucrurile s-au mai schimbat. Conform acelorași documente, Dan Zamfirescu s-a desolidarizat de Vadim Tudor și poeziile sale “antisemite”. De asemenea, comunitatea evreiască era atent supravegheată. Conform unei note din 9 august 1984, Securitatea deținea informații care indicau că, în realitate, rabinul, care conducea dictatorial comunitatea, fusese intoxicat de mai mulți intelectuali. Printre aceștia s-ar fi aflat sociologul Mircea Ioanid și poeta Nina Cassian, care l-ar fi instigat pe rabin să intre în polemică cu mai mulți scriitori pe marginea unor lucrări pretins antisemite.
“Slujbe de blestem” și obsesii
Lucrurile nu se opresc aici. Povestea devine de-a dreptul halucinantă. Pompiliu Marcea îl acuza pe rabin că ar fi organizat “slujbe de blestem” care-l vizau (ASRI, Fond D, dosar nr. 10. 962, vol. 6, f. 161-162 ). Mai mult, Securitatea cea atee ia chestiunea în serios și chiar verifică dacă Moses Rosen a ținut asemenea ritualuri. Însă, cercetările nu confirmă “slujbele de blestem”. A fost sau nu blestem, e greu de spus. Însă, toată chestiunea a rămas până azi în coadă de pește. Conform ziarului „Gorjanul”, care a publicat luna trecută articolul omagial „Pompiliu Marcea - 80 de ani de la naștere”, după 1990, rabinul ar fi spus: „Profesorul Pompiliu Marcea, care mă atacase într-o scrisoare, a fost găsit înecat într-un lac din preajma Bucureștilor. Un poet antisemit Ion Lotreanu (gorjean și el) a fost găsit spânzurat, iar unul dintre editorii volumului IX din „Opere complete” ale lui Eminescu, Al. Oprea, a fost găsit mort în baie”. În nota Securității pomenită mai sus este consemnat faptul că Pompiliu Marcea ar fi fost obsedat de faptul că „evreii urmăresc să-l lichideze”, însă, se specifică în același document, faptul „nu are acoperire reală”.

Scriitorii evrei nu sunt de acord cu rabinul
Protestele rabinului continuă și în 1985. O notă din 15 ianuarie scoate la iveală faptul că Moses Rosen era indignat de publicarea volumelor „Rătăcire”, „Sybaris”, „Călătorie în Africa”. De data aceasta, conform notei aflate în Arhivele SRI, fond D, dosar 10.966, vol. 2, f. 28, mai mulți scriitori evrei ridică vocea împotriva rabinului, printre care și Zigu Ornea ori Herta Spuhn. Ei ar fi spus că evreii din România nu agrează atitudinea Șef-Rabinului pentru că nu are ca rezultat decât „izbucnirea unui puternic val de antisemitism în țară”. La rândul său, criticul Nicolae Manolescu ar fi declarat că este „furios din cauza papei ăsta, care începe să facă terorism cultural”. La fel de nemulțumit, în opinia Securității, era și Augustin Buzura, care, dacă e să dăm crezare notei, afirmase ironic că „până la urmă va trebui să punem de acord toată literatura clasică și străveche cu părerile rabinului.” În sfârșit, Mircea Iorgulescu, Dana Dumitriu și Nicolae Manolescu ar fi declarat că Moses Rosen exercită cenzură în literatura română (ASRI, Fond D, dosar nr. 10.966, vol. 2, f. 28).

Rabinul câștigă
După cum spuneam mai sus, rabinul a câștigat totuși bătălia. Ceaușescu, pe care Moses l-a servit în mai multe rânduri, i-a promis că nu va tolera antisemitismul în România. Adevărat, liderul de la București a dat pedepse de formă scriitorilor implicați în scandalul cu rabinul, însă volumul X din Operele lui Eminescu a fost blocat. Și a fost câștigător și după căderea lui Ceaușescu. La 1 iulie 1991, rabinul Moses Rosen a oficiat o comemorare a 400.000 de evrei, victime ale Holocaustului. Pentru prima dată a fost menționată această cifră care i-a îngrozit pe români. Firește, rabinul a fost întrebat de ce nu a vorbit niciodată despre asta. A răspuns: „Din 1941 până în 1991, nimeni n-a pomenit această cifră pentru că evreii au fost așa de terorizați în România, încât nici măcar nu îndrăzneau să verse lacrimi pentru morții lor.” Zece zile mai târziu, Senatul SUA condamna „resurecția antisemitismului și a intoleranței etnice din România”. (Moses Rosen – Wikipedia). Cu ani în urmă, la Consfătuirea de la Montreaux a Congresului Mondial Evreiesc, rabinul lăsase să se înțeleagă faptul că evreii din România comunistă trăiesc precum în sânul lui Avram. Dar nu asta e cea mai bună încheiere, ci tot un citat din Moses Rosen. „Cum se repetă istoria, în unele cazuri. Nae Ionescu era tobă de carte biblică și învățătură iudaică, poetul (Corneliu Vadim Tudor - n.n.) la fel. Ce păcat, ce irosire...!”
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Moses Rosen, liderul spiritual cu Chiron in Pesti

Mesaj Scris de Admin la data de 23.07.08 16:07

Moses Rosen, liderul spiritual cu Chiron in Pesti
http://www.ultima-ora.ro/articles.php?category_id=9&article_id=7133

Nascut pe data de 23 iulie 1912 in orasul Moinesti din judetul Bacau, Moses David Rosen a fost sef-rabinul Cultului Mozaic din România si presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din tara noastra. Astrograma sa indica un lider spiritual influent, având Chiron (asteroidul profesor) in Pesti (semn al spiritualitatii, al credintei, al generozitatii, printre altele) si Venus-Micul Benefic, precum si Mercur pe Leu, semn al Puterii si al liderilor. Tatal sau i-a dat doua nume: Mose si David. Potrivit enciclopediei Wikipedia, Mose semnifica sacerdotul, invatatorul, profesorul, propovaduitorul spiritului iudaic (in perfecta concordanta cu pozitia lui Chiron in Pesti pe astrograma sa), iar David reprezinta conducatorul inspirat, energic si neinvins al poporului (in concordanta perfecta cu pozitionarea Micului Benefic pe Leu). Dupa ce devine doctor in iudaism, Moses Rosen obtine diploma de rabin de la unii dintre cei mai mari învatati ai timpului. Din nefericire, viata lui Moses Rosen a fost plina de greutati si pericole, caci Chiron contura un careu cu Jupiter-Marele Benefic pe Sagetator, iar Venus-Micul Benefic se afla in opozitie cu Lilith-Luna Neagra. Astfel, dupa ce este ales rabin la Suceava, este arestat ca urmare a venirii legionarilor la putere, fiind deportat într-un lagar la Caracal, sub acuzatia ca ar fi comunist. Totusi, este eliberat dupa câteva luni si ales rabin la Bucuresti. Timp de aproape jumatate de veac, din 1948, când a fost ales Rabin al României, Rosen si-a legat destinul personal cu cel al obstii evreiesti, animat de dragostea fata de Eretz Israel. De altfel, Rosen a jucat un rol-cheie pentru evreii români, circa 400.000 dintre acestia fiind salvati fizic si moral, putând sa emigreze în Israel, datorita sustinutei sale activitati de convingere a autoritatilor statului comunist român. De asemenea, este fondatorul „Revistei Cultului Mozaic”, singura publicatie evreiasca din România din perioada comunista.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Moses Rosen versus Vadim

Mesaj Scris de Admin la data de 10.11.07 15:53

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Aș vrea ca evreii din România să se identifice iudaic

Mesaj Scris de Admin la data de 28.10.07 17:08

„Aș vrea ca evreii din România să se identifice iudaic prin faptele lor”

Shlomo Sorin Rosen a fost consacrat rabin al comunitatii iudaice din Romania la 30 septembrie. Originar din Bucuresti, de doar 29 de ani, el este primul rabin, din ultimele trei decenii si jumatate, nascut in Romania. Rabinul Rosen isi propune, printre altele, atragerea cit mai multor evrei catre viata comunitara. El este absolvent al Politehnicii, dar a urmat cursurile Institutului de Studii Iudaice „Yeshivat Chovevei Torah”, din New York si s-a format in apropierea Marelui Rabin Menahem Hacohem.



Un patrimoniu greu, dar nu imposibil de administrat
Divers.ro: Ce se intimpla cu situatia bunurilor de patrimoniu religios din comunitatile unde nu mai exista persoane care sa aiba grija de ele? Ma refer la cimitire, sinagogi...

Shlomo Rosen: Din punct de vedere al mostenirii culturale si a mostenirii de patrimoniu, problemele sint foarte mari, pentru ca erau 800.000 de evrei inainte de razboi, astazi mai sint 8-10.000, poate un pic mai mult conform celor mai optimiste statistici. Mai sint totusi si israelieni. In orice caz, este greu de administrat. Va dau un singur exemplu pe care l-am mai oferit si cu alte ocazii: comunitatea din Satu-Mare care are in administrare 126 de cimitire, raspindite prin o multime de localitati unde nu mai exista nici un evreu. De asemenea, si sinagogi. Federatia Comunitatilor Evreiesti (FCER) incearca in primul rind sa reabiliteze toate sinagogile din Romania care mai exista la ora actuala si sa le redea intr-un circuit cultural.

Divers.ro: E vorba si de proiectul care prevedea includerea monumentelor din Bucuresti intr-un circuit de vizitare dedicat, dupa modelele existente la Praga sau la Budapesta?

Shlomo Rosen: Se doreste ca aceste lacasuri sa fie incluse si intr-un circuit turistic. Multe din ele se vor transforma in muzee sau cel putin un spatiu amenajat in cadrul respectivei locatii care sa aminteasca de prezenta evreilor. In anumite cladiri, nu neaparat sinagogi se desfasoara si alte activitati. Exista diverse activitati care sint permise, pentru a pastra nu atit sfintenia locului, cit amintirea a ceea ce a fost acolo. Politica FCER este de a mentine aceste lacasuri si, bineinteles, de a pastra cimitirele intr-o stare cit mai buna. Sigur, sint probleme si de ordin financiar, sint probleme si de ordin logistic. Sint probleme rezolvabile si probleme care nu sint rezolvabile...

Divers.ro: Si care ar fi problemele rezolvabile? Care sint planurile pe care le aveti ca rabin pe termen mediu si lung?

Shlomo Rosen: Exista probleme rezolvabile in legatura cu patrimoniul care exista. Exista probleme rezolvabile, si asta ma priveste in mod direct, vis-a-vis de ceea ce se face de acum incolo din punct de vedere al identitatii iudaice, al educatiei iudaice. Acesta este unul din primele puncte pe care le am de atins.

Atragerea cit mai multor evrei catre viata comunitara
Divers.ro: Cum? Multi evrei din Romania, in special cei din generatie medie nu au avut cum si unde sa invete despre propria lor identitate...

Shlomo Rosen: Va spun ce incercam si pot sa spun ca da roade. Evident, pasii sint foarte mici si nu se pot face pasi mari. Ceea ce se incearca in primul rind este atragerea tuturor, a membrilor de toate virstele catre viata comunitara. Fie, am spus, prin programe sociale dar si prin deschiderea mai mare a tipului de abordare in cadrul serviciilor religioase si in cadrul educatiei iudaice. Dau numai citeva exemple. La Templul Coral din Bucuresti oprim rugaciunea, explicam unele pasaje. Avem in pregatire o carte de rugaciuni unificata, cu traducere si transliterare fonetica pentru cei care nu stiu limba ebraica. Sper ca va aparea pina la jumatatea anului viitor. Se distribuie comentariul la Pericopa saptaminii. De asemenea, in ce priveste educatia iudaica, exista cursuri saptaminale, si la Centrul Comunitar, dar si aici, la sinagoga, despre Pericopa saptaminii. S-a cerut un curs despre regulile alimentare iudaice, despre kashrut.

Cursurile de Talmud Tora, la momentul actual, incearca sa ia o forma noua. Au mai existat initiative in trecut, dar acum acestea se concretizeaza: si anume sa ne deschidem pentru toate virstele. In mod traditional, cursurile de Talmud Tora au fost initiate de sef-rabinul Moses Rosen in urma cu ani, si au fost deschise copiilor pina la 16-18 ani. Acum ne deschidem. Ne deschidem pentru toate virstele pentru ca asa cum ati spus, exista generatia medie. Generatia de 20-50 de ani care a fost privata mai mult sau mai putin de educatie iudaica si de identitate. Si sint foarte multi doritori. Sint oameni care fie nu au crescut cu prea multe informatii, fie le-au pierdut pe traseu sau nu li s-au transmis. Iar acum este o ocazie foarte buna ca oamenii sa poata sa vina, sa intrebe. Insusi faptul ca exista posibilitatea, acum, de a veni la o sinagoga la care se mai aude si un cuvint in limba romana, a determinat multe, foarte multe reactii pozitive pe care le-am primit. Sigur, dintr-un alt punct de vedere, este foarte greu de acoperit tot teritoriul tarii. Este si aceasta o piedica majora. Speram ca, in curind, Federatia sa mai aduca rabini, pentru ca este vorba de o tara care, in nici un caz, nu poate fi administrata de la centru. Este foarte greu de cunoscut problemele. In ceea ce ma priveste, sint perfect deschis calatoriei prin tara si chiar am trecut prin comunitati. Foarte putin, insa, pentru ca sint doar de doua luni aici. Dar este pe ordinea mea de zi.

Divers.ro: Spre ce credeti ca se va indrepta identitatea evreiasca din Romania? Spre modelul american, spre cel european? Sint perspective diferite, curente in cadrul iudaismului...

Shlomo Rosen: Este foarte de greu de spus. Nu cred ca cineva poate sa raspunda la o astfel de intrebare la modul viitor.

„Expose, but not impose”

Divers.ro: Dar, aceasta depinde foarte mult si de ceea ce se face acum...

Shlomo Rosen: Ceea ce incerc eu este sa-i aduc pe oameni mai aproape de traditie, si de ritual, si de religie si de educatia iudaica. Dar, identitatea lor efectiva, va fi o identitate pe care si-o vor crea singuri, in sensul ca nu sint in nici un caz de principiul impunerii unei identitati. Eu, ce pot sa fac, este cum se spune in engleza „expose, but not impose”. Cam acesta este si principiul meu. Eu pot sa le ofer, pot sa ii incurajez, pot sa ii ajut cind au nevoie. Si aceasta incerc sa fac. Sint multi oameni din comunitatea evreilor din Romania care nu sint neaparat religiosi, sint oameni care au credinta si care participa regulat la diverse evenimente din viata comunitatii, religioase sau nu, dar care acasa nu tin neaparat prescriptiile iudaice. Si scopul meu nu este de a-i transforma pe toti. Si chiar daca ar fi acesta scopul meu, ar fi unul nerealist. Si imi place sa traiesc cu picioarele pe pamint.

Ceea ce vreau, insa, este sa fac astfel incit toti evreii din Romania, in masura in care va fi posibil, sa aiba o identitate iudaica puternica. In iudaism, conteaza foarte mult faptele. Si ceea ce as vrea eu este ca evreii din Romania sa se identifice iudaic prin faptele lor. Sa fie niste oameni care pur si simplu sa traiasca iudaismul in viata zilnica. Fie ca va fi un iudaism religios, fie unul mai putin religios, dar sa il traiasca.

Divers.ro: Va ginditi sa colaborati cu reprezentantii altor comunitati evreiesti, in special cu cei din regiune, unde specificitatile si mediul in care aceste comunitati evreiesti comporta diferente importante?

Shlomo Rosen: Sigur. Eu am intrat deja in legatura cu „omologi” de-ai mei din Ucraina si din Polonia. Nu am avut practic o intilnire oficiala, am avut raporturi neoficiale. Dar vor exista si raporturi oficiale, exista conferinte ale rabinilor europeni si cu siguranta voi participa foarte deschis la acest dialog. E adevarat, specificul comunitar este foarte diferit in aceste locuri, dar traind intr-un spatiu geografic relativ apropiat si restrins este necesar ca in anumite probleme, toti rabinii dintr-o anumita zona sa fie mai mult sau mai putin pe aceeasi lungime de unda.

Divers.ro: Ce reprezinta pentru comunitatea evreiasca din Romania deschiderea Centrului Comunitar Evreiesc (Jewish Community Center – JCC)?

Shlomo Rosen: In primul rind, inseamna innoire. Centrul Comunitar Evreiesc a preluat intr-un fel activitatea care exista in comunitate, exista o activitate de educatie iudaica si Centrul, speram, sa o aduca la un nou nivel. Exista o deschidere mai mare fata de toate structurile sociale ale comunitatii si nu numai. Adica, ne deschidem practic fata de toti cei doritori sa participe la activitati. JCC-ul ca organizatie in lume are o lunga traditie si, practic, ceea ce se incearca este crearea a inca unei porti de intrare pentru cei care doresc sa se apropie de comunitate. Una dintre ele fiind sinagoga si viata religioasa si cea de-a doua fiind componenta mai sociala, de la Centrul Comunitar. Eu sper ca acesti doi poli de atractie sa lucreze impreuna, pentru ca altfel este foarte dificil in conditiile in care in cadrul aceleiasi comunitati exista concurenta. Dar, sper sa lucram impreuna si, incet-incet, cred ca se va ajunge la o conlucrare mult mai strinsa decit cea care exista acum.

Divers.ro: Vor mai fi deschise centre asemanatoare si in alte locuri din tara?

Shlomo Rosen: S-a deschis deja la Oradea un Centru Comunitar, chiar inaintea celui de la Bucuresti, cu o saptamina inainte. Si exista planuri pentru mai multe orase. E posibil la Iasi si la Brasov, ca prime doua proiecte. In general, se incearca deschiderea in comunitati mai mari...

Divers.ro: Care sint aceste comunitati?

Shlomo Rosen: Iasi, Brasov, Timisoara.

Divers.ro: Acolo exista serviciu permanent religios?

Shlomo Rosen: Si serviciu permanent religios. Centrul Comunitar nu este o organizatie religioasa. Se incearca deschiderea acestor centre care preiau intr-un fel, pina la un punct, activitatea care a existat si pina acum in comunitati si speram sa o duca mai departe cu brio.

Virsta e un defect ce se corecteaza in fiecare zi
Divers.ro: Este virsta un impediment in relatia cu comunitatea, cu ceilalti rabini?

Shlomo Rosen: Daca vorbim de ceilalti rabini din Europa, mai sint si in Europa rabini tineri. Nu am resimtit atit de pregnant obstacolul virstei. Sigur, ca in orice comunitate, exista oameni care, si nu imi displace faptul acesta, ma vad in continuare ca pe Sorin cel vechi. Nu este rau. Nu sint pe principiul distantei prea mari intre oficialitati si populatie, sa spun asa. Eu sint un om caruia ii place sa fie printre oameni. Vom trece si de obstacolul virstei. Mi s-a spus in urma cu ceva timp ca virsta este un defect care se corecteaza in fiecare zi. Asa ca, incetisor, o sa ajungem si la o virsta mai inaintata.

Divers.ro: Cum vedeti dialogul cu reprezentantii celorlalte religii si culte?

Shlomo Rosen: Raporturile pe care le-am avut pina acum cu toti reprezentantii cultelor si ai diverselor denominatii crestine, si cu reprezentantul cultului musulman, au fost foarte prietenesti si prietenoase. Ceea ce s-a intimplat in urma cu ani, s-a intimplat atunci. Eu pot sa spun, Slava Domnului, ca nu s-a intimplat in vremea mea. Au fost, intr-adevar, din punct de vedere istoric, animozitati, mai multe decit animozitati, probleme mari. Dar, in ultimii ani e o deschidere si o schimbare de optica. Vaticanul, prin fostul Papa, in repetate rinduri a creat aceasta deschidere. Fostul Patriarh Teoctist si actualul Patriarh, la fel. Sint oameni deschisi, oameni dornici de dialog. Abia astept intoarcerea Marelui Rabin Menahem Hacohem pentru a avea o intilnire cu noul Patriarh, care, de altfel, a trimis si un mesaj de felicitare cu ocazia investirii mele ca rabin aici, in comunitatile evreiesti din Romania. Exista o mare deschidere si mie mi se pare un lucru care este bun in contextul societatii noastre de astazi.

„Deschiderea si dialogul ajuta foarte mult”

Divers.ro: Exista antisemitism in Romania? V-ati confruntat vreodata cu asemenea situatii?

Shlomo Rosen: Personal, mai putin. Au existat remarci. Colegi de scoala, remarci pe strada. Exista totusi antisemitism in Romania. Sint ici si colo remarci mai dure. Exista grupari care sint mult mai vehemente si, de cele mai multe ori, incalcind legea, pentru ca exista legi in vigoare de combatere a anti-semitismului. In nici un caz nu as spune vreodata si nu m-am gindit vreodata ca poporul roman este anti-semit. Sint aberatii care se vehiculeaza. In nici un caz nu s-ar pune problema asa. Mie imi place foarte mult faptul ca, de obicei, deschiderea si dialogul ajuta foarte mult. Sint foarte multi oameni care, nestiind prea bine ce e cu evreii, in momentul in care aud ce se intimpla, parerile se schimba substantial si acesta e un lucru imbucurator. Pentru ca, practic, ofera o solutie concreta, cel putin partiala, dar o solutie, la problema anti-semitismului. Anti-semiti vor exista etern si ramine de datoria noastra si a celor care sint in jurul nostru – trebuie sa spun aici ca avem foarte multi prieteni si oameni care ne sustin – sa invingem flagelul care se numeste anti-semitism. Eu pot sa spun ca merg pe strada cu kippa pe cap. Pe vremuri ma temeam, azi nu ma mai tem. Am vazut si pe altii. Deocamdata nu s-a intimplat nimic.

Divers.ro: In Romania nu se pot face in acest moment convertiri la iudaism. S-ar putea schimba aceasta situatie?

Shlomo Rosen: Exista mai multe categorii. Exista persoane care au ascendenta evreiasca, si pentru ca mama nu este evreica nu sint considerati din punct de vedere halakhic, al legii mozaice, evrei. Dar, sint membri ai comunitatii, participa cu regularitate, au o identitate iudaica. Si exista persoane care nu au nici un fel de ascendenta evreiasca dar care, prin diverse conjuncturi au ajuns in cadrul comunitatii si ar dori sa devina membri, sa devina evrei, mai ales daca au copii. Din punct de vedere logistic, in momentul de fata nu se pot face treceri la iudaism in Romania, pentru ca nu exista un tribunal rabinic care sa le faca. Ceea ce speram sa facem in urmatoarele citeva luni, este sa debutam cu un curs de pregatire, dar nu neaparat pentru trecerea la iudaism, ci un curs de pregatire in iudaism pentru toti cei interesati sa afle mai multe. Ne adresam astfel tuturor celor care vor sa treaca prin acest curs, cu speranta ca dupa terminarea si absolvirea lui vom putea face o recomandare catre un tribunal rabinic. Ideea de baza a acestui curs este in principal aceea de a ne asigura ca cei care spun ca vor sa treaca, o fac in cunostinta de cauza. Am intilnit cazuri de oameni care doreau sa se converteasca la iudaism, dar nu stiau despre ce e vorba. Si, e pacat. O trecere la o alta religie, sau la o alta cultura, un schimb de popor, trebuie facut in cunostinta de cauza si cu mare atentie.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

CONTINUARE.................

Mesaj Scris de Admin la data de 12.10.07 16:09

Care e situatia patrimoniului?

Avem departamente care se ocupa special cu aceste probleme. Dificultatea cea mai mare este mentinerea patrimoniului cultural, a sinagogilor, a cimitirelor. Sint localitati unde nu mai traieste nici un evreu, dar avem cimitire, sinagogi. Comunitatea din Satu Mare are in grija 126 de cimitire.

Ce e prioritar? Sa transformati aceste cladiri in institutii culturale sau sa le vindeti?

Sa le mentinem pe cit posibil ca structura, ca arhitectura. Sa functioneze in ele ceva de ordin cultural. Am primit multe oferte de la alte culte religioase din Romania, de la baptisti, de la adventisti, dar nu se poate transforma o sinagoga in alt lacas de cult, nu permite legea iudaica, dar permite activitati culturale, comerciale chiar. In unele functioneaza biblioteci orasenesti, camine culturale, muzee, primarii, birouri notariale, cabinete medicale. Incet, incet vom reusim sa le gestionam, sa le salvam.

V-ati creat relatii la NY care va pot fi de ajutor acum, aici, pentru eventuale colaborari?

Vreau in primul rind sa vad cum pot intra in legatura cu rabini din Europa Centrala si de Est. Am luat deja legatura cu omologii mei din Ucraina si Polonia si o sa vedem cum putem colabora. Sint directori de programe in Europa de Est care au fost colegi cu mine la NY. De asemenea, tin legatura cu cei din New York, adica sint optimist in privinta colaborarilor si a proiectelor internationale. Va trebui sa elaboram si un program de includere a patrimoniului comunitatii evreiesti din Romania in circuitul obiectivelor turistice.

Diaspora evreieasca originara din Romania se imparte intre nostalgicii care isi amintesc cu drag de anii traiti aici si cei care nici nu vor sa auda de Romania, plecind de la amintirea pogromurilor. Ce puteti face in privinta lor?

E complicat. Nu m-am gindit ca proiect la asa ceva. Presupun insa ca se poate face ceva in sensul apropierii lui. Trebuie sa le arati oamenilor nu doar cimitirul, partea tragica a existentei unei comunitati, ci si viata, ceea ce e viu, ce se intimpla dinamic cu acea comunitate.

Mai e vreun rabin atit de tinar in Europa?

A mai fost. Rabinul Shafran. Sef-rabin la 29 de ani. Dar eu nu sint Alexandru Shafran, adica mai am mult pina acolo si nu stiu daca voi ajunge vreodata...


  • Un rabin de Politehnica




Sorin Shlomo Rosen are 28 de ani si s-a nascut in Bucuresti, din parinti bucuresteni. A urmat Liceul de Informatica, iar ulterior a absolvit Facultatea de Automatica, in cadrul Politehnicii din Bucuresti. „Singurii ani pe care i-am petrecut in afara Capitalei sint cei de studiu din Statele Unite“, spune sef-rabinul. Meseria a imbratisat-o treptat, fara sa-si abandoneze niciodata complet profesia. A inceput sa ia parte la activitatile comunitatii inca de la 15 ani, iar pe sotie, tot bucuresteanca, a cunoscut-o cind avea 19 ani.

In alegerea confesiunii a avut libertate completa: „Mama este crestin ortodoxa, iar tatal evreu. In discutiile cu ei din copilarie, cind am inceput sa inteleg ce se intimpla in lume, mi-au spus ca au hotarit la nasterea mea ca eu sa fiu cel care decid, in functie de ce se va intimpla in viata, daca sa o apuc pe o cale sau cealalta, insa nu am beneficiat de nici o educatie religioasa, nici crestina, nici iudaica“.


  • Bancul preferat cu rabini al lui Sorin Rosen




„Cica merge un evreu la rabin si ii spune: «Vreau sa imi marit fata, am zestrea aici. Mi-e teama de hoti. Te rog, rabi, pune banii undeva la dumneata, sa fie in siguranta». Rabinul: «Sigur ca da, uite, sint aici toate oficialitatile, toata lumea e martora». Dupa doua saptamini, se intoarce evreul nostru: «Mi-a venit pretendentul, rabi, da-mi banii». «Care bani?», intreaba rabinul. «Pai cum?! Ti i-am dat aici, nu mai tii minte?». «Nu stiu», spune rabinul. «Erau aici toate oficialitatile, toti colaboratorii», ii replica evreul. «Ia sa ii chemam aici». Vin toti, dar nu recunoaste nici unul ca i-ar fi dat bani. «Nu e adevarat, Iosi, il faci pe rabin de rusine». Iosi lesina. Pleaca toata lumea, rabinul ia un pahar cu apa, il palmuieste pe Iosi si il trezeste. «Vai, rabi, ce mi-ai facut, imi ramine fata nemaritata». Rabinul: «Stai putin». Se duce la seif, scoate banii si ii aduce evreului. Uite banii tai. «Bine, rabi, dar acum cinci minute ma faceai mincinos...». «Nu ti i-am luat, am vrut doar sa stii cu ce oameni lucrez...».“
Precursorii



Dupa sederea de trei ani pe scaunul de sef-rabin a lui Iacob Ithac Niemirower, intre 1936 si 1939, Alexandru Shafran (foto), care a fost si senator al Romaniei pina in 1940, ajunge in fruntea cultului mozaic la 29 de ani, printre 800.000 de concetateni de acelasi rit. Ramine aici pina in 1947. „Acest rabin tinar, doctor in filosofie, un excelent cunoscator al limbii romane si un mare vorbitor, se confrunta cu problemele antisemitismului care devin foarte acute in acei ani si mai ales in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial“, spune Aurel Weiner, deputat si presedintele Federatiei Comunitatii Evreilor din Romania. Alexandru Shafran l-a secundat pe doctorul Wilhelm Fielderman in incercarile de a feri cit mai multi evrei de la pieire, apoi s-a pus in slujba intrajutorarii deportatilor intorsi pe la caminele lor, spune Liviu Rotman, istoric si profesor doctor la SNSPA, specializat si pe istoria evreilor din Romania. „In ’47, el pleaca din tara intrucit nu a dorit sa colaboreze cu noul regim comunist. Exista documente care arata ca a refuzat sa semneze un fel de adeziune la noua putere“, arata Weiner. Alexandru Shafran si-a mutat vocatia rabinica peste hotare, ca mare rabin al Genevei, si a vizitat Romania abia in 1995, dupa aproape o jumatate de secol, fiind primit cu onoruri de Academia Romana si de Senat. A murit in 2006.

Nascut in Moldova, intr-o familie rabinica de traditie ortodoxa, Moses Rosen (foto) incepe sa adune capital in sinul comunitatii evreiesti bucurestene dupa razboi, iar in mai 1948 devine sef-rabin al evreilor, spune Liviu Rotman. 16 ani mai tirziu primea si presedintia Federatiei Comunitatii Evreiesti din Romania. „Regimul comunist a realizat ca se poate folosi de rabin pentru a-si imbunatati imaginea in lume. Totodata, rabinul poarta un dialog pozitiv cu acesta, reusind sa obtina mentinerea in Romania a unui minim de viata traditionala evreiasca“, explica istoricul. „Se spune ca a avut o relatie speciala cu Emil Bodnaras, care a si raspuns de culte. A fost sprijinit in multe situatii dificile pentru cultul mozaic. De pilda, chiar daca au avut loc atitea demolari de asezaminte religioase, el a reusit sa salveze citeva lacasuri foarte importante: Templul Coral, Sinagoga Mare“, aminteste Weiner.

Folosindu-se de fragila destindere politica de dupa disparitia lui Stalin, spune Liviu Rotman, Rosen reia legaturile cu marile organizatii evreiesti internationale, precum Congresul Mondial Evreiesc, organizatia evreiasca Joint Distribution Committee sau Agentia Evreiasca, si le incheaga pe cele dintre Israel si Romania. „In acelasi timp, el face importante servicii Romaniei, inlesnind relatiile acesteia cu Europa Occidentala si in special cu SUA. In schimbul acestor servicii, Romania va avea o atitudine in general favorabila emigrarii evreilor din Romania in Israel“, arata istoricul. Pina in 1990 emigrasera din Romania, timp de 40 de ani, 400.000 de evrei, arata statisticile. „Pe masura cresterii interesului Romaniei in amplificarea relatiilor cu Occidentul, se intareste si pozitia rabinului Rosen“, spune Rotman, cu mentiunea ca, treptat, Rosen incurajeaza un adevarat cult al personalitatii sale, intretinut de numeroase ceremonii. Pe de alta parte, sef-rabinul dezvolta o retea de Thalmud Thora, asigura functionarea unei retele de restaurante cusher si infiinteaza ziarul comunitar „Revista Cultului Mozaic“, in 1957. Rosen a intretinut bune relatii si cu conducatorii Bisericii Ortodoxe Romane, completeaza Aurel Weiner, fiind un adept al dialogului ecumenic. Sef-rabinul moare in mai 1994, fiind cel mai longeviv lider comunitar din lumea evreiasca in secolul 20.

Predecesorul tinarului Sorin Rosen, Menachem Hacohen (foto), a fost, din 1995 pina in prezent, nu sef-rabin, ci mare rabin si „indrumator spiritual pentru obstile evreiesti din Romania“, dupa cum il numeste presedintele Federatiei Comunitatii Evreilor din Romania, Aurel Weiner. S-a nascut intr-o familie cu vechi radacini in Israel, dar a publicat o serie de carti in limba romana prin Editura Hasefer din Romania. Menachem Hacohen a fost si membru al parlamentului israelian, partizan al politicii de gasire a unei solutii negociate cu vecinii arabi, dar si membru al Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania, aminteste Liviu Rotman.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Sef-rabinul Romaniei: tinar si linistit

Mesaj Scris de Admin la data de 12.10.07 16:07

Sef-rabinul Romaniei: tinar si linistit Pe 4 decembrie, in prima zi de Hanuka, va fi investit noul sef-rabin al Romaniei, Shlomo Sorin Rosen. Are doar 28 de ani, a renuntat la o cariera in New York si este bucurestean get-beget. In interviul acordat Cotidianului, capul comunitatii evreiesti vorbeste despre Holocaust, extremism, studii, Moses Rosen si despre cum intentioneaza sa tina in viata o comunitate mica cu un patrimoniu impresionant.
Recent a fost Ziua Holocaustului. Sint multi care sustin ca termenul este prea dur aplicat Romaniei. Ce le puteti spune lor?

Ce le pot spune lor? Daca ar fi sa traducem termenul, cuvint cu cuvint, da, cu siguranta putem spune ca termenul este prea dur. Adica, holocaust inseamna „ardere de tot“. Acesta e unul dintre argumente, „bine, nu a fost ardere de tot ca, uite, au mai ramas...“. Dar nu despre asta este vorba. Stalin spunea, parca, sper sa nu ma insel, ca „moartea unui om este o tragedie, iar moartea unui milion de oameni, statistica“. Holocaustul a fost o crima uriasa pentru ca au murit oameni, nu pentru ca au murit zece mii, douazeci de mii sau cinci sute de mii. Si a fost Holocaust in Romania. Le pot spune doar ca au fost oameni care au fost luati in trenuri ale mortii, plimbati prin intreaga Romanie si aruncati la gropi comune. Au fost oameni care au fost trimisi in Transnistria si li s-a spus ca acolo vor muri. Au fost pogromuri la Iasi, la Bucuresti, Dorohoi. Au fost pogromuri in care au murit oameni pentru „vina“ de a fi fost evrei. Cea mai problematica parte este ca oamenii acestia nu aveau nici o vina. A fost Holocaust in Romania.

De ce ati optat pentru scoala rabinica?

Pe la 15 ani, in 1993, am fost prima oara in Israel. Pentru un pusti era ceva deosebit. Am petrecut acolo o luna si jumatate. Odata revenit in Romania am inceput sa activez la Agentia Evreiasca pentru Israel, care ii ajuta pe cei care voiau sa emigreze. La vremea respectiva ma gindeam sa emigrez in Israel. Ulterior insa am intrat la facultate si am decis sa mai ramin. In orice caz, la agentie am inceput sa imi formez un grup de prieteni.

Ce s-a intimplat mai departe?

Aflindu-ma acolo, am inceput sa trec mai des si pe la sinagoga. Tinerii mergeau in fiecare vineri seara la rugaciuni si am inceput sa ma alatur lor. Ma simteam si in familie, si foarte atasat de ceea ce se intimpla. Atunci inca nu stiam deloc ebraica si tin minte ca un an am stat cu cartea de rugaciuni pe dos. Pe la 18 ani am decis sa fac pasul pe care parintii mei l-au avut in vedere inca de cind m-am nascut, si anume sa aleg eu ce religie sa am. Am optat pentru iudaism, religia tatalui meu, dar am vrut sa aleg mai mult decit o simpla apartenenta, sa fac pasul complet, asa-numita „trecere la iudaism“ (evit termenul pentru ca nu imi place deloc si nu m-am identificat niciodata cu el). Luasem atunci legatura cu Marele Rabin, Menachen Hacohen. El mi-a oferit posibilitatea de a merge in Israel in fata unui tribunal rabinic.

Cum ati fost numit sef-rabin?

Procedura e relativ simpla. Se fac numiri, nu se alege, cum se facea in trecut. Pentru moment sint sef-rabin pentru comunitatile evreiesti din Romania, acesta e titlul meu oficial si am fost numit de Marele Rabin. Planuieste si dinsul o retragere. Este indiscutabil mentorul meu si unul dintre artizanii plecarii mele in Statele Unite, la studii rabinice.

Care au fost punctele tari pentru care ati fost numit sef-rabin?

Spre deosebire de toti ceilalti candidati, am avantajul ca m-am nascut si am crescut in Romania. Cu alte cuvinte, cunosc bine modul in care functioneaza Romania, in general, si cunosc foarte bine comunitatea evreiasca. Am si o experienta de patru ani si jumatate de cursuri de educatie iudaica. Deci stiu unde ma misc, mai bine decit altii, vorbesc si romana, sint si tinar.

De ce credeti ca Menachen Hacohen a spus ca numirea dumneavoastra pe post de sef-rabin este cea mai mare realizare a sa?

Nu e o intrebare usoara. Se pun foarte multe sperante in mine si in ceea ce pot face. Poate ca a contat si faptul ca sint un tinar din rindul acestei comunitati care a ales calea rabinatului si a revenit in Romania - puteam sa fac cariera in Statele Unite, si ca rabin, si in calculatoare, am primit acolo trei oferte de serviciu excelente. O spun foarte convins, faptul ca sint aici este, in mare parte, meritul Marelui Rabin. Cred ca se pun mai multe sperante in mine decit am eu incredere in mine ca voi putea realiza.

Cum se vede New Yorkul dintr-o scoala de rabini?

Scoala de la New York a fost o revelatie pentru mine. Erau foarte multe lucruri noi, a durat pina ne-am obisnuit cu ideea de America, cu modul de a fi al celor de acolo. Da, nu a fost usor, programul era de la 7.45 pina la 6 seara, patru zile pe saptamina. Vinerea era program mai scurt. Era un program serios, se invata foarte serios. Eu nu avusesem pina atunci experienta unui studiu aprofundat, pe sistem american. Acesta a si fost motivul pentru care am vrut sa fac scoala asta. Mi s-a spus: „De ce nu te faci rabin, de ce nu studiezi ceva ca sa obtii si un certificat dupa studii?“. Si, normal, am spus „OK!“. Eu am fost acolo cu o viza de lucru, e o poveste mai complicata. Am avut insa avantajul ca vorbesc foarte bine engleza, ceea ce i-a surprins pe toti, multa lume si-a pus aceasta problema, si mi-au spus-o pe toata durata sederii mele in SUA: „Vine asta din Europa de Est, nu a facut nimic si deodata o sa fie rabin“. Partea buna este ca, separat de textele rabinice, mai au si o componenta care se cheama „professional development“ si care m-a ajutat foarte mult. Ideea era sa il inveti pe un rabin sa vorbeasca in public, sa discute cu un enorias si sa invete si pshihologie.

E postat un clip pe YouTube in care jucati bowling? Cit timp liber aveati?

Da, da, da (ride). A fost facut imediat dupa absolvire. Absolvirea a fost duminica si a doua zi ni s-a dat o derogare sa mergem sa ne distram, sa ne simtim bine dupa absolvire. A fost prima oara cind am intrat si eu intr-o sala de bowling. Dar nu am avut din pacate timp liber. O spun cu parere de rau si cu un pic de rusine ca nu am vazut aproape nimic din New York. Nu am vazut nici macar Statuia Libertatii, nu am iesit din New York. Nu ca nu as fi putut sa o fac, dar pe linga partea de Yeshiva au aparut si copiii, o fetita de aproape doi ani si un baietel de trei luni.

Sinteti ruda cu Moses Rosen?

Nu, e doar o coincidenta de nume.

Ce fel de personalitate a fost?

Una controversata. Unii il critica exact pentru ca, desi si-a aparat comunitatea, a fost apropiat regimului de atunci, dar eu spun ca a facut un lucru foarte mare, si anume a salvat mii de evrei intr-o epoca in care vizele se obtineau extrem de greu, in care era o raritate sa iesi.

Vorbiti de perioada in care regimul comunist ii vindea pe evrei asemeni sasilor.

Da, asa s-a facut atunci. Chiar daca pentru evreii din Romania viata era mult mai buna, cit de buna putea fi in conditiile acelea. Marele vis al fostului sef-rabin Moses Rosen a fost sa mute intreaga comunitate din Romania in Israel. Erau motive ideologice, plus ideea de reintoarcere la Sion, pe pamintul sfint. Erau si motive pur economice, oamenilor le era mult mai bine in Israel, pe atunci Israelul nu era atit de populat cum este astazi. Au fost valuri masive de emigrare.

Ce putea si nu a facut Moses Rosen de-a lungul carierei lui? Ce credeti ca nu a lasat mostenire comunitatii evreiesti?

In primul rind nu si-a putut duce la bun sfirsit visul, in sensul ca exista o comunitate aici care nu a ajuns in Israel.

Dar, stiti cum se spune, un oras fara evrei e cam searbad.

Da, desi sint multe orase fara evrei... Dupa parerea mea era foarte clar ca nu va putea pleca toata lumea, si atunci pentru cei care au ramas trebuie facut ceva. Nu spun in nici un caz ca rabinul Rosen nu a facut. Sa nu uitam ca au fost 800 de mii de evrei in Romania inainte de razboi si au ramas 400 de mii dupa razboi si, incetul cu incetul, au ramas citeva zeci de mii, iar azi cele mai optimiste statistici vorbesc de 10-12 mii de evrei in Romania.

La un moment dat, auzisem ca Patriarhul Teoctist ii ceruse ajutorul rabinului Rosen in problema bisericilor pe care le darima Ceausescu. E o legenda?

Nu e exclus, stiu ca Moses Rosen era o personalitate foarte influenta si in relatii bune cu Patriarhul. Dar nu am auzit de acest lucru.

Care sint principalele lucruri de facut de acum inainte pentru comunitatea pe care o conduceti?

In primul rind, implicarea tinerilor si a celor care nu sint inca implicati in viata comunitara. Unii oameni sint mai dispusi pentru viata sinagogala, altii mai putin. Dar pentru toti va trebui sa existe cite ceva.

Care e tabloul actual al acestei comunitati, centrii ei de putere?

Jumatate dintre evrei sint in Bucuresti. Vorbim in cifre aproximative. Alte comunitati mari si in acelasi timp puternice, pentru ca avem comunitati puternice si in rindul celor mici, ar fi Timisoara, Iasiul, Oradea.

Exista un paradox: cei din provincie se pling de un ultracentralism al conducerii comunitatii din Bucuresti, ceea ce nu e tocmai cuser, nu corespunde spiritului evreiesc de ajutorare a marginalilor.

Stiu, nemultumirea exista. Nu stiu cum o sa rezolvam problema pe termen scurt. De exemplu, Oradea e o comunitate cu foarte multe resurse raportat la numarul membrilor, iar Craiova nu are nimic. Si oamenii aceia trebuie sa traiasca. Intrajutorarea este in spiritul iudaic, asa este, fiecare evreu e responsabil pentru celalalt.

Multi dintre cei care conduc organizatiile acestei retele locale au fost intr-o masura sau alta apropiati regimului. Ce veti face in acest sens?

Daca ati fi venit acum 10 ani, nu ati fi gasit nici un tinar implicat in conducerea comunitatii. Lucrurile, totusi, s-au schimbat mult. Simplul fapt ca ma aflu aici e o dovada in acest sens.

Credeti ca numirea dumneavoastra e un mesaj pentru ruptura de fostul regim?

E greu de spus. Eu nu vreau sa fie o ruptura si nu cred ca va fi o ruptura. Cunosc comunitatea si pretind ca stiu ca schimbari prea bruste nu se pot face. Chiar daca sint tinar si tinerii sint entuziasti si vor schimbari bruste, nu se poate. Exista reticente, o opozitie, o inertie. Dar cu siguranta ca se produce ceva. Si nu o sustin numai eu. Uitati, de exemplu, eu intrerup rugaciunea din cind in cind si spun rugaciunea si in romana, cu mesaje, spiciuri scurte. Eu nu vorbesc mai mult de sapte minute.

Cit vorbeste de obicei un rabin?

Poate dura si 45 de minute.

Psihologii spun ca 45 de minute e limita pina la care dureaza atentia unui om.

Da, dar nu cu doua ore inainte de rugaciune si inca o ora dupa. Eu tin minte cum imi spunea un fost rabin ca, „atunci cind vorbeste un rabin, nu va uitati la ceas, uitati-va la calendar“... (ride) si incerc sa calc pe urme.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Rabin pamintean

Mesaj Scris de Admin la data de 12.10.07 16:02

Rabin pamintean

Evreii din Romania au un nou sef-rabin: Sorin Rosen. Tinar, „pamintean“, adica de-al locului, si perfect in pas cu generatia sa.

Numirea, astazi, a unui sef-rabin in Romania ar putea lasa un gust usor dulce-amar. Sa fii capul unei comunitati religioase care a scazut in ultimele sapte decenii de la 800.000 la 10.000 de membri implica si o doza de tragism. Prezenta insa a lui Sorin Rosen in functia de sef-rabin al Romaniei estompeaza aceasta senzatie. Cel putin daca apuci sa stai de vorba cu el. E tinar, a studiat la New York, are farmec si e pus pe fapte mari. Reactiile pe care le-am primit insa de la cei care aflasera de virsta sa (28 de ani) au fost diverse, de la strimbaturi sceptice la zimbete de o superioritate maxima. „Cum sa fii rabin la virsta asta?“ pareau sa intrebe toti.

Traim intr-o epoca si intr-o zona a Europei in care sa vorbesti despre „problema evreiasca“ implica asumari diferite de la o tara la alta. Calificativele, pozitive ori negative, asociate urmasilor lui Moise te pot arunca in conuri de imagine la care nici nu te astepti. E greu sa vorbesti de evrei in Bucuresti, aproape imposibil in Budapesta si chiar neindicat in Varsovia. In functie de cit antisemitism domina memoria acestor societati.

Ceea ce pot spune despre gestul numirii lui Sorin Rosen, dupa realizarea interviului cu el, este ca dovedeste un curaj comunitar deosebit. Unii ar putea spune nesabuit. Nu cred ca e cazul. In primul rind, pentru ca in spatele acestei decizii sta actualul Mare Rabin al Romaniei, Menachem Hacohen, un om cu o experienta de viata care a ars deja toate teribilitatile. Si nu te joci in chestiuni de genul acesta. La urma urmei, pare sa ne transmita si istoria, nu tot ce e rabin e barbos, in virsta si prea intelept. Bunaoara, Alexandru Shafran a ajuns sef-rabin la 29 de ani, fiind unul dintre spiritele mari ale istoriei recente.

„Noi nu am mai avut rabin pamintean in Romania, dupa Moses Rosen, si atunci, aparitia tinarului Sorin Rosen este pentru noi un semn foarte bun de la Dumnezeu“, ne-a declarat presedintele Comunitatii Evreiesti din Romania, Aurel Weiner. Nu stiu daca e sau nu mina Domnului aici, stiu insa ca e o pilda pe care istoria „risca“ sa o consemneze in viitor. Sorin Rosen ar putea fi solutia optima, suflul de tinerete potrivit pentru o comunitate care pare a fi la sfirsitul puterilor. Dincolo de trecutul dramatic al credinciosilor pe care-i reprezinta, noul sef-rabin declara ca are ca prioritate construirea unei identitati comunitare vii, dinamice. Mazeltov!
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

A fost investit noul rabin al comunitatii evreilor

Mesaj Scris de Admin la data de 07.10.07 16:25

A fost investit noul rabin al comunitatii evreilor
Comunitatea Evreilor din Romania are un nou rabin in persoana lui Shlomo Sorin Rosen, care a fost investit duminica 30 septembrie, in cadrul unei ceremonii desfasurate la Templul Coral din Bucuresti. Rabinul Rosen are 29 de ani si este primul lider religios al evreilor, din ultimi 35 de ani, care s-a nascut in Romania.
La ceremonia de investire au fost prezenti invitati din lumea intreaga, reprezentanti ai presedintiei, ai guvernului, diplomati ai Ambasadei Israelului si ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii, acredidati la Bucuresti, dar si oameni de cultura si artisti, printre care actrita Maia Morgenstern, relateaza presa centrala.
Ritualul de investire consta, in cultul mozaic, in ceremonia daruirii talitului – o pelerina cu care a fost imbracat de catre mentorul sau, Marele Rabin, Menachem Hacohen. "Multe greutati si provocari il asteapta", a spus Menahem Hacohen.
Marele Rabin, in virsta de 65 de ani, s-a retras invocind virsta inaintata. El nu locuia efectiv in Romania, ci la Tel Aviv, si venea la Bucuresti numai cu prilejul unor festivitati, a declarat pentru Rompres, sefa biroului de presa al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, Liana Cojocaru.
Noul rabin a fost recomandat de catre seful Departamentului de Lege Iudaica a Institutului new-yorkez „Yeshivat Chovevei Torah” – Rabin Yaakov Love, care a laudat daruirea cu care tinarul rabin a studiat Torah si dragostea sa pentru poporul evreu.
Presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, doctor Aurel Vainer, l-a incredintat pe noul rabin de sprijinul intregii federatii.
Shlomo Sorin Rosen, in virsta de 29 de ani, a studiat informatica la Politehnica din Bucuresti si a urmat cursurile Institutului de studii Iudaice, „Yeshivat Chovevei Torah”, din New York.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Rosen[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 12.09.07 19:13

Moses David Rosen (n. 23 iulie 1912, orașul Moinești, județul Bacău; d. 6 mai1994, București) a fost șef-rabin al Cultului Mozaic din România (1948-1994) și președinte al Federației Comunităților Evreiești din România (1964-1994).
Cuprins




    <LI class=toclevel-1>1 Studii și activitatea de rabin

    <LI class=toclevel-1>2 Șef-rabin al Comunității Evreilor din România

    <LI class=toclevel-1>3 Controverse

    <LI class=toclevel-1>4 Lucrări publicate

    <LI class=toclevel-1>5 Note
  • 6 Bibliogrefie suplimentară

    Studii și activitatea de rabin


    Rabinul Dr. Moses David Rosen s-a născut la data de 23 iulie 1912, în orașul Moinești (județul Bacău), ca fiu de rabin. P&atilde;rintele Șef Rabinului Rosen, gaonul Abraham Arie Leib Rosen z.l., născut în anul 1870, în Galiția, i-a dat dou&atilde; nume: Moșe și David, ambele cu profunde semnificații, Moșe simbolizând sacerdotul, înv&atilde;ț&atilde;torul, propov&atilde;duitorul pasionat al spiritului iudaic, iar David - conduc&atilde;torul inspirat, energic și neînvins al poporului. O parte din copilărie și-a petrecut-o în orașul Fălticeni, unde a studiat la Liceul din acel oraș.
    "Părintele meu... învățătorul meu", pe care și-l amintea cu venerație: "înfășurat într-un talit lung, cu ochii săi luminoși ațintiți asupra unei cărți deschise, îndemnându-mă să repet după dânsul alef-beit...". [1] A predicat mult la Sinagoga "Habad" "întemeiată pe principiile... iubirii între oameni și popoare" (Moses Rosen). La Ierusalim - datorită cărturarului rabin dr. Wolf Gottlieb, din Glasgow - au fost tipărite, încă din anul 1912, în Editura "Harav Kook", responsele sale, lucrări de "legislație religioasă" (Saagat Arie, Eitan Arie, 1912; Pirkei Sosana, 1920). A trecut în veșnicie în anul 1951 (5712), în a doua noapte de Roș Hașana. Se odihnește în cimitirul Sanhedrin din Ierusalim.
    În anul 1931 a intrat ca student la Facultatea de Drept din București. Din cauza atmosferei antisemite de acolo, în același an pleacă la studii la Institutul de Studii Rabinice din Viena (Austria), dar nu își poate finaliza studiile acolo din lipsa fondurilor și revine la București. În anul 1935, termină studiile universitare la București, obținând diploma de jurist. Își satisface apoi timp de doi ani stagiul militar obligatoriu la Fălticeni.
    În anul 1937 revine la Institutul de Studii Rabinice din Viena, dar pleacă din Austria un an mai târziu, în mai 1938, după anexarea ei de către Germania. A studiat în paralel ca discipol al rabinului Alter Dorf și a obținut titlul de Doctor în iudaism. În anul 1938, dr. Moses Rosen a obținut el însuși semicha (diploma de rabin) de la unii dintre cei mai mari învățați ai timpului, rabinul Haim Rabinovici, Av. Bei Din din București, rabinul Baruch Glantz și rabinul Moshe Berger (membri ai aceluiași consiliu rabinic), de la șef-rabinul dr. Niemirower din București și șef-rabinul dr. Mark din Bucovina.
    Primul său post a fost la o mică sinagogă din Fălticeni, Mahala. În mai 1940, este ales ca rabin în orașul Suceava. Dar în același an, ca urmare a venirii legionarilor la putere, este arestat și deportat într-un lagăr la Caracal, fiind acuzat că ar fi comunist. În anul 1940, este eliberat din lagăr după câteva luni și numit ca rabin cu normă parțială la Sinagoga Reșit Daat și la Sinagoga Beit Keil din București și de asemenea profesor de Talmud la o școală iudaică. Până la sfârșitul anului 1946, fusese ales succesiv în trei poziții cheie în viața religioasă a Bucureștiului: era președintele secției cultului, membru al Sfatului Rabinic și rabinul Sinagogii Mari.

    Șef-rabin al Comunității Evreilor din România


    La 16 iunie 1948 a fost ales ca Șef-Rabin al Comunității Evreilor din România, fiind instalat în această funcție la 20 iunie 1948 la Templul Coral din București. În anul 1949 s-a căsătorit cu Amalia Ruckenstein din Burdujeni-Suceava. Apoi în anul 1957 a devenit deputat în Marea Adunare Națională (Parlamentul României), reprezentând municipiul București cu o mare populație de etnie evreiască.
    În anul 1964 a fost ales ca președinte al Federației Comunităților Evreiești din Republica Socialistă România, deținând această funcție până la moartea sa. Este fondatorul în octombrie 1956 a "Revistei Cultului Mozaic", singura publicație evreiască din România din anii comunismului. A fondat de asemenea în anul 1979 - Muzeul de Istorie a Obștii Evreiești din România și a inaugurat ciclul de conferințe săptămânale.
    Timp de aproape jumătate de veac, din 16 iunie 1948, când a fost ales Rabin al României, și-a legat destinul personal cu cel al obștii evreiești, animat de dragostea față de Eretz Israel. Moses Rosen a fost numit, pe drept cuvânt, artizanul Alialei evreilor români. Astfel, circa 400.000 de evrei, salvați fizic și moral, au putut să emigreze în Israel, datorită susținutei sale activități de convingere a autorităților statului comunist român.
    În octombrie 1956, a înființat "Revista Cultului Mozaic", în care a publicat sute de articole, activând pentru susținerea drepturilor omului, a activității evreiești religioase și naționale. S-a remarcat ca om al păcii și vieții, a iubit Tora și poporul Israel, conducând comunitatea cu dăruire și devotament. "Nici unul dintre noi - afirma lordul Jacobovitz -, nu va apărea pe scena istoriei cu un bilanț atât de strălucit". [2]
    Între anii 1948 și 1952, 100.000 de evrei români au emigrat în Israel. Un nou val de emigrări masive a evreilor români a avut loc în anul 1958, după deschiderea politicii statului român față de Israel, când în decurs de câteva săptămâni s-au depus 130.000 de cereri de plecare în Israel. Acest val de emigrări l-a făcut pe Primul Ministru comunist Ion Gheorghe Maurer să-i reproșeze rabinului Moses Rosen: "Ce le-am făcut? Le-am salvat viața, am luptat împotriva naziștilor... Dacă era regimul legionarilor de dinainte de război nu emigrau ca acuma. Când era închisă emigrarea, cei din Israel ne făceau antisemiți; acum că e deschisă, ne acuză că-i izgonim și ne atacă și mai rău." [3] Până în 1990, emigraseră din România în timp de 40 ani un număr de 400.000 evrei.
    Rabinul Rosen a fost un apropiat al dictatorului Nicolae Ceaușescu, pe care l-a prezentat favorabil în Occident după ce România nu a rupt relațiile diplomatice cu Israelul ca urmare a Războiului de Șase Zile (1967). El a fost un sprijinitor al regimului comunist. În martie 1977, Rabinul Rosen și Patriarhul Justinian al României au sponsorizat împreună un Dialog între Creștinii Ortodocși și Evrei în orașul Lucerna (Elveția).
    A militat împotriva manifestărilor xenofobe, ură interetnică. Numeroase distincții în țară, peste hotare, în Israel, i-au răsplătit eforturile. A fost ales membru de onoare al Academiei Române (1992).
    Rabinul Dr. Moses David Rosen a încetat din viață la 6 mai 1994 și a fost înmormântat la Ierusalim (Israel). În prezent, o piață publică din Ierusalim a primit numele rabinului Moses Rosen și a soției sale Amalia.
    Controverse

    În septembrie 1980, a fost editat în România vol. IX al Operelor lui Mihai Eminescu. Considerând că respectivul volum conține articole antisemite scrise de Eminescu, Moses Rosen s-a adresat Academiei Române cerând interzicerea publicării acestor opere a lui Eminescu și retragerea volumului din tipografii.
    La data de 1 iulie 1991, rabinul Moses Rosen a oficiat o comemorare a 400.000 de evrei considerați victime ale Holocaustului de pe teritoriul României. Atunci a fost menționată pentru prima dată cifra de 400.000 evrei victime ale Holocaustului din România. Întrebat de ce nu s-a menționat pănă atunci această cifră, Moses Rosen a afirmat că "din 1941 până în 1991 nimeni n-a pomenit această cifră pentru că evreii au fost așa de terorizați în România încât nici măcar nu îndrăzneau să verse lacrimi pentru morții lor".
    Pe baza acuzațiilor sale, Senatul Statelor Unite a emis la 11 iulie 1991 (la numai zece zile de la comemorare) o rezoluție care "condamnă resurecția antisemitismului și a intoleranței etnice din România".
    Cu prilejul Conferinței europene a rabinatului desfășurată la București, marii rabini prezenți i-au mulțumit lui Moses Rosen și guvernului român "pentru că au facilitat emigrarea masivă a evreilor din această țară în Israel și au ajutat comunității care-a rămas să-și păstreze viu iudaismul". [4]
  • Lucrări publicate


    ES Moses Rosen este autorul mai multor lucrări de eseuri biblice, dintre care amintim:
  • "The paper bridge; essays on Judaism" (Washington, 1973),



  • "Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România" (București, 1988),



  • "Itim la-Torah" (Ierusalim, 1988),



  • "Primejdii, încercări, miracole. Povestea vieții șef rabinului Dr. Moses Rosen" (București, Editura Hasefer, 1990),



  • "Eseuri biblice" (București, Editura Hasefer, 1992),



  • "Șef-Rabinul României Dr. Moses Rosen la cea de-a 80-a aniversare" (Jerusalem-Bucharest, Editura Hasefer, 1992),



  • "Evreii din România între anii 1940-1944" (în colaborare, București, 1993),



  • "Veha-seneh enenu ukal: zikhronot mi-tekufot ha-ma'avak le-hatsalat Yehude Romanyah / me-et David Mosheh Rozen" (Ierusalim, 1993).
    Note


    <LI id=_note-0>^ Dr. Moses Rosen - "Primejdii, încercări, miracole. Povestea vieții șef rabinului Dr. Moses Rosen" (București, Editura Hasefer, 1990)

    <LI id=_note-1>^ Fălticenii prin timp și peste timp

    <LI id=_note-2>^ Edwin Eytan, Tribune Juive nr. 690-691, Paris, 25 septembrie-15 octombrie 1981
  1. ^ Edwin Eytan, Tribune Juive nr. 690-691, Paris, 25 septembrie-15 octombrie 1981
    Bibliogrefie suplimentară


  • Dr. Moses Rosen - "Primejdii, încercări, miracole. Povestea vieții șef rabinului Dr. Moses Rosen" (București, Editura Hasefer, 1990)
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Rabinul Moses Rosen a cerut, in 1980, interzicerea lui Mihai

Mesaj Scris de Admin la data de 22.01.07 12:45

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Rosen[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 16.01.07 17:52

Moses
Shlomo Sorin
Charles


Ultima editare efectuata de catre Admin in 24.07.15 9:20, editata de 10 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum