Nobel[v=]

Pagina 2 din 10 Înapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10  Urmatorul

In jos

Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 07.10.06 10:15

Rezumarea primului mesaj :

ALFRED  NOBEL-
Speranta este valul naturii pentru a ascunde goliciunea adevarului.


Ultima editare efectuata de catre Admin in 06.11.15 10:58, editata de 29 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos


Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 11.10.13 12:54

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 10.10.13 18:28

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 07.10.13 9:56

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 07.06.13 18:31

Câștigătoarea premiului Nobel pentru literatură a cărei mamă este româncă
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 05.03.13 9:19

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 06.02.13 18:43

http://www.revistamagazin.ro/content/view/9899/21/

In fiecare an, in mod traditional de-acum, exact cu o saptamana inaintea anuntarii Premiilor Nobel, la Stockholm, este organizat un alt eveniment unde sunt acordate Premiile Ig Nobel. Un fel de "satira" care-i scoate in evidenta pe cei care elaboreaza studii si realizari stiintifice dintre cele mai stupide. Anul acesta (2012), la Harvard, in sala Teatrului Sanders al prestigioasei universitati, a avut loc ceremonia celei de-a 22-a manifestari de acordare a acestor premii alternative, ce onoreaza inventii care "inainte te fac sa razi si apoi sa gandesti".

Premiul pentru pace, literatura si chimie
Aceste Ig Nobel recompenseaza lucrari absurde, realizate nu numai de cercetatori, persoane fizice, ci si unele inventii sau lucrari stiintifice ale unor societati sau guverne. Anti-Nobel-ul pentru pace a fost atribuit anul acesta companiei rusesti SKN care a reusit sa converteasca "in diamante munitiile vechi" din Rusia. Premiul a fost ridicat de Igor Petrov. Pentru literatura, premiul revine US Government General Accountability Office care a publicat un "raport despre rapoartele despre rapoartele care recomanda cum sa fie pregatite rapoartele despre rapoarte despre rapoarte despre rapoarte". Credeti ca este cumva o gluma? Nu. Asa s-a numit "studiul". Nici chimia nu a fost ocolita de aceasta distinctie. Premiul i-a revenit lui Johan Pettersson pentru rezolvarea dilemei legata de faptul ca in anumite case din Anderslov, Suedia, parul oamenilor capata culoarea... verde.
Premiile in psihologie, neurostiinte si acustica
La neurostiinta, Ig Nobel a revenit pentru o cercetare cu adevarat bizara, americanilor Craig Bennett, Abigail Baird, Michael Miller si George Wolford (prezenti la festivitate). Ei au reusit sa demonstreze, cu instrumente complicate si statistici relativ simple, existenta unei activitati cerebrale fara semnificatie la orice specie, chiar si la somonii morti.
In psihologie, premiul a revenit celor care sustin ca daca ne inclinam spre stanga, Turnul Eiffel pare mai... mic. In articolul publicat in Psychological Science, din 2011, autorii Anita Eerland, Rolf Zwaan si Tulio Guadalupe incearca sa demonstreze cele afirmate. Cum vor fi privit cei trei cercetatori, oare, turnul? Cand vine vorba de acustica, rasul este la el acasa. Japonezii Kazutaka Kurihana si Koji Tsukada au obtinut premiul pentru masina "anti-cicaleala". Ei au pus la punct instrumentul SpeechJammer care perturba discursul unei persoane. "Genialii" cercetatori au fost prezenti in sala de premiere.
Medicina si anatomie
La categoria medicina au triumfat doi francezi, Emmanuel Ben-Soussan si Michel Antonietti care au reusit, sa explice medicilor cum pot reduce la minim posibilitatea unei... explozii in timpul colonoscopiei. Pentru anatomie, premiul a fost acordat si ridicat de doi cercetatori americani, Frans de Waal si Jennifer Pokorny, ei fiind cei care au demonstrat ca cimpanzeii reusesc sa identifice alti cimpanzei din imagini luate din spate. Premiile Ig Nobel sunt inmanate, pe cat posibil, ce catre laureatii Premiilor Nobel. Distractia e mare dar si gradina Domnului!!!
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 04.02.13 18:30

Emil Palade. Fabuloasa poveste a primului Nobel românesc

Stockholm, 10 decembrie 1974. Regele Carl Gustaf al XVI-lea al Suediei
înmânându-i lui George Emil Palade însemnele PremiuluiGeorge Emil
Palade, geniul născut la Iași și confirmat la Stockholm de Fundația
Nobel, a fost nucleul biologiei celulare la nivel mondial. Aceasta
este fabuloasa istorie a vieții sale
Vă prezintăm, în câteva tușe cu iz de oracol, un prea-scurt portret,
dar cu potențial de magazin istoric și științific, al primului geniu
românesc laureat cu premiul Nobel: George Emil Palade. Un geniu
aproape alungat din memoria de scurtă durată a celor care au rămas
doar cu preocuparea constantă pentru ziua de mâine și cu rămășițele
banale ale zilei de ieri. Totuși, un geniu care a îmbogățit decisiv
lumea medicală, chiar dacă a făcut-o la distanță de casă de un ocean
și-un continent: la Institutul Rockefeller din New York.

George Emil Palade a știut să privească în interiorul celulei, i-a
văzut măruntaiele și a înțeles care sunt funcțiile lor specifice. A
explicat balanța organică subtilă a eliminării și arderii deșeurilor
microscopice, deci balanța energiei vieții. George Emil Palade – o
spunem, iată!, ca pe o propoziție irefutabilă – este nucleul biologiei
celulare, căci datorită lui putem vorbi acum despre studiul celulei ca
domeniu distinct în cercetarea medicală.

Și, ca o atestare-adagio a performanțelor sale, Laurențiu Popescu,
directorul Institutului „Victor Babeș“ din București, spune că George
Emil Palade este singurul om care l-a făcut să creadă că e mai deștept
decât el. Atenție!, nu-i nimic provincial aici, căci Laurențiu Popescu
este profesorul care a descoperit telocitele, celule nemaivăzute de
nimeni, care vor ajuta la regenerarea organismului și la prelungirea
vieții. Nu mai puțin importantă este această afirmație, poate
convingere, a lui Günter Blobel, elev al savantului de la Rockefeller,
el însuși laureat cu Nobel: „Palade a fost pentru biologia celulară
ceea ce Einstein a fost pentru fizică“.

Acesta este George Emil Palade, copilul genial, studentul briliant,
medicul energic ca un ventricul al unei inimi tinere, cercetătorul
„american născut-român“, explorator al unei lumi noi al cărei
cartograf a devenit.

Stockholm, 10 decembrie 1974. Albert Claude (al treilea de la
stânga), urmat de Christian de Duve, George Emil Palade (în centru) și
Alexandr Soljenițîn (al doilea din dreapta)

Nu știi ce copil ai! O să vezi mata de ce e în stare băietul aista!“,
îi răspunde, aproape profetic, învățătoarea lui George Emil Palade
mamei sale. Constanța Palade o rugase numai atât: să nu-i dea premiul
I fiului său. Era primul din clasă, cu media 10, dar mama era
institutoare la aceeași școală și, cine știe?, s-ar fi putut spune că
„băietul“ a fost favorizat. George Emil Palade a luat premiul I în
clasa I. Și-apoi în clasa a II-a. Și în clasa a III-a. Și tot așa,
până a terminat școala.

Mai e o vorbă că, la examenul de Bacalaureat, chiar la proba orală,
după ce i s-au pus întrebările, elevul George dintr-a XII-a n-ar fi
putut să răspundă nimic. Dar nici atunci n-au fost probleme, se spune,
că s-au sfătuit membrii comisiei și au decis să-l cheme a doua zi la
examinări. Iar a doua zi a fost excelent și n-au putut să-i dea notă
mai mică de 10. „Numai lui Eminescu i s-a mai întâmplat asta. A fost
invitat la biblioteca Universității din Iași, a urcat pe scenă, a stat
câteva minute și a plecat. N-a putut să vorbească“, ne explică
profesorul Laurențiu Popescu.
Elevul Palade

George Emil Palade uluia, confirmă chiar marele filosof și pedagog
Simion Mehedinți, care a avut intuiția formidabilă a înnobilării de
mai târziu, de la Stockholm. La cursurile Liceului „Alexandru Hasdeu“
din Buzău, liceu pe care l-a absolvit pe când acesta avea numele
fiului, „Bogdan Petriceicu Hasdeu“, impresiona „prin capacitatea de
concentrare, prin memoria ieșită din comun, prin seriozitate și putere
de muncă“, ne spune și Radu Șerban Palade, nepot de frate al
savantului.

La Medicină, facultate pe care a ales-o în ciuda sugestiei tatălui de
a studia filosofia, a intrat primul, cu media 10. „Cine-o fi ăsta și
cum arată?“, se întrebau colegii săi de an când vedeau listele cu cei
admiși.

„Un tocilar, cocoșat și gras“
„Probabil un tocilar, cu ochelari de miop, cocoșat de cât a stat la
masa de lucru, gras și maturizat înainte de vreme!“, își dădeau unii
cu părerea. „Eram curios să-l cunosc și să mă dumiresc“, se gândea și
Ion (Cuti) Juvara, cel care avea să devină legendarul chirurg și
prieten apropiat al savantului. „Am cunoscut un tânăr zvelt, frumos,
demn, măsurat în tot ceea ce făcea, cu un păr negru, bogat și cu ochii
pătrunzători. Era foarte deschis, cu mult umor, îi plăceau șotiile
camaradești“, mărturisea Ion Juvara.

Părinții și copii (de la stânga la dreapta: fiica Adriana, tatăl Emil,
mezina Cim, mama Constanța, viitorul sanvant George)
George Emil Palade avea anvergura unui rock-star la Facultatea de
Medicină, căci nu puteai să-l cunoști fără să fii copleșit de
virtuțile sale. Se amuzau studenții din anul I de la Medicină când îl
puneau să reproducă subsolul cu litere mici al unor pagini aleatorii
din tratatul de anatomie al lui Testut-Latarjet și, când răspundea,
izbucneau în urale, necrezând că există cineva care poate memora
atâtea amănunte.

„Tubul urinifer al delfinului“
Chiar dacă e deja un truism, spunem: George Emil Palade a absolvit
Medicina primul, cu 10. Din anul 1936, a mers la Catedra de Anatomie
condusă de profesorul Francisc Rainer și a devenit, pe rând,
preparator, asistent și șef de lucrări, dar, concomitent, a urmat
formarea medicală, devenind extern și intern prin concurs.

Un moment important îl constituie însă elaborarea tezei sale de
doctorat, revoluționară pentru nivelul cercetării din anul 1940:
„Tubul urinifer al delfinului“. Un amănunt: pentru că problemele
formulate de savant presupuneau studiul pe delfinul aproape viu, s-a
organizat o expediție chiar în Marea Neagră. Palade și-a pregătit cu
meticulozitate un mic laborator într-o valijoară, profitând de faptul
că delfinarii turci, care veneau din Anatolia să vâneze mamiferele
pentru grăsimea lor, erau în plină recoltare în luna iunie, când
delfinii urcă din Mediterană și Marea Egee în Marea Neagră cu ape mai
reci, bune pentru jocul de împerechere. Delfinii, se pare, au fost cei
care au asigurat prima izbândă a savantului.
„Boala lui Arghezi“
În anul 1939, Palade a avut o misiune importantă: să-l trateze pe
marele poet Tudor Arghezi. Boala acestuia – o sciatică extrem de
dureroasă, refractară la tratament – părea atât de enigmatică, încât
medicii s-au gândit chiar să propună în nomenclatoare o entitate
morbidă nouă: „Boala lui Arghezi“, așa cum, înainte cu un deceniu,
intenționaseră să dea formei clinice extrem de particularizate a
febrei tifoide „Boala lui Take Ionescu“.

Așadar, printre medicii chemați la căpătâiul poetului se află și
tânărul promițător George Emil Palade. Deși nu reușește să-i găsească
poetului remediul, Palade ia hotărârea să oprească administrarea
morfinei, cu sprijinul puternic al Paraschivei Arghezi (n.r. – soția
poetului). După ce s-a recuperat, în urma unei injecții făcute de
doctorul Dimitrie Grigoriu-Argeș, Arghezi a scris piesa „Seringa“, în
care i-a ironizat pe toți medicii pe care i-a întâlnit. George Emil
Palade a fost și el ținta ironiilor. Totuși, un amănunt i-a scăpat
poetului în „Seringa“: savantul era și persoana de legătură dintre
Arghezi și magnatul Nicolae Malaxa, care-l susținea financiar.


George Emil Palade, în 1941
I-a îngrijit pe aviatorii răniți în război
Activitatea clinică a lui George Emil Palade, de medic în relație
directă cu pacienții, a fost, mai degrabă, șubredă. Dar nu mai puțin
lipsită de importanță, căci viitorul savant român a îngrijit răniții
din batalioanele de aviație de la Băneasa, în cel de-al Doilea Război
Mondial. Avea gradul de locotenent. Pesemne că această experiență l-a
făcut să evite contactul direct cu suferința umană, fiindcă aici s-a
încheiat activitatea clinică a medicului Palade și, după război, a
pornit în căutarea originilor bolii, pentru a le putea trata înainte
ca acestea să nimicească omul.

Căsătorit cu Irina Malaxa: „Geniul și Zeița“
De industriașul Nicolae Malaxa avea să-l lege o relație mult mai
apropiată, pentru că, în 1946, George Emil Palade se căsătorește cu
Irina (Lulu) Malaxa, fiica inginerului. O ceremonie restrânsă, cu
puțini invitați și niciun fotograf. Despre Irina, presa internațională
scrisese că ar fi fost implicată într-o nevinovată idilă de
adolescență cu moștenitorul tronului României, Marele Voievod Mihai.

„El înalt și blond, ea sveltă, brunetă, cu un splendid profil grecesc,
alcătuind un cuplu atât de contrastant“, cum îi descria, în iulie
1939, cotidianul american „Palm Beach Report“. La scurt timp după
căsătorie, „geniul și zeița“ au plecat în America. Pe căi legale, cu
acte în regulă, căci era 1946, iar lucrul acesta încă se putea.

„Cercetător american născut-român“

În Statele Unite ale Americii, mai întâi în laboratoarele profesorului
Robert Chambers de la Universitatea din New York, apoi la Institutul
Rockefeller (șeful Departamentului de Biologie Celulară), la
Universitatea Yale (conducător al Catedrei de Biologie Celulară) și la
Universitatea din California (decan pentru știință), George Emil
Palade a construit, cu răbdare și devotament, reputația celui mai bun
„Romanian-born American cell biologist“ (n.r. – cercetător american în
biologia celulară, născut-român). Vorbea o română perfectă, îndulcită
moldovenește ca în târgul Iașilor, pe Strada Sărăriei, unde locuia în
copilărie, și niciodată n-a renunțat la cetățenia română.

George Emil Palade a făcut multe vizite în România, căci scrisorile de
la frați, nepoți, părinți nu-l puteau ține departe prea mult timp.
„Prima dată a venit în țară în decembrie 1965, într-o delegație a
Academiei SUA, pentru a facilita relațiile și schimburile de cadre
între cele două academii. Vizita a durat câteva zile“, își amintește
Radu Șerban Palade.

George Emil Palade și Ion (Cuti) Juvara, prieteni de-o viață
Palade avea, de ce să nu recunoaștem, și simțul umorului. În 1969, în
cadrul unei alte vizite, i-a adus prietenului său Cuti Juvara celebra
revistă care cimentează prietenii, „Playboy“. Deși era pe patul de
spital, chirurgul a tresărit amuzat de glumița intimă.

În timpul aceleiași vizite, după o lună petrecută în facultățile și
laboratoarele românești, savantul a făcut un raport consistent,
adresat președintelui Nicolae Ceaușescu. Lăsați cercetătorii să plece
în străinătate!, îi spunea dictatorului și, oricât de ironic ar părea,
la 1 noiembrie 1971, chiar s-a întâlnit cu șeful statului și a reușit
să-l convingă să-i lase pe soții Maya și Nicolae Simionescu în SUA. Pe
cei care țineau în mâini destinele Românei i-a caracterizat scurt,
după Revoluție: „Erau în mod evident interesați de valoarea
propagandistică a relației cu mine“.

În 1974, George Emil Palade primește cea mai înaltă confirmare:
premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. În 1975, Academia Română
îl alege membru de onoare. Încă din 1961 însă, era membru al Academiei
de Științe din SUA. De altfel, în 2007, președintele Traian Băsescu îl
decorează cu Ordinul Național Steaua României în grad de Colan, după
ce, în 1986, președintele american Ronald Reagan îi decernase Medalia
Națională pentru Știință.

Cenușa lui George Emil Palade a fost împrăștiată în Bucegi de Filip, fiul său

George Emil Palade a murit la 7 octombrie 2008, la ora 12.05, în San
Diego, California. Mai avea o lună și ar fi împlinit patriarhala
vârstă de 96 de ani. A fost incinerat, fără vreun impediment mediatic,
iar cenușa sa a fost împrăștiată de copiii săi, Filip Palade și
Georgia Palade van Dusen, în Masivul Bucegi. De pe Vârful cu Dor.

Tatăl lui Palade, prizonier de război
„Emil Palade (foto) a participat la campania din Bulgaria, al Doilea
Război Balcanic din 1913. Ca orice învățător și ca orice om școlit, la
vremea respectivă, era comandant de companie. Când a început războiul
(n.r. - Primul Război Mondial), a fost din nou concentrat. La 15
august 1917, a participat la luptele de la Oituz, unde apăra o colină
cu compania lui. Au fost încercuiți și-au ajuns prizonieri în
Germania. Prima dată a fost la Hanovra încartiruit ca prizonier.
Acolo, colonelul Sturdza, trecut de partea nemților, a dus o
activitate de racolare a ofițerilor și soldaților pentru a lupta
alături de Puterile Centrale împotriva Antantei și a țării. El n-a
vrut să se înroleze, și atunci a fost deportat într-un lagăr de
exterminare din Stralsund, în nordul Germaniei. În fiecare săptămână
primeau ca alimentație o pâine de tărâțe, pe care și-o împărțeau în
șapte felii. Acasă, toți au crezut că-i mort. Și bunica, soția lui, a
început să scrie la toate Crucile Roșii. Prin Crucea Roșie elvețiană,
l-a descoperit, i-a trimis lenjerie, un pulover, conserve, ciocolată
și ce se mai putea trimite. Datorită acestui ajutor a supraviețuit.
După terminarea războiului, li s-a spus să plece, că sunt liberi. Și-a
venit cum a putut. Majoritatea drumului l-a parcurs pe jos, așa că a
ajuns foarte târziu în țară. Momentul revederii a fost emoționant“, ne
povestește Radu Șerban Palade.

„Cum, n-a luat Nobelul? Las’ c-o să-l ia!“

Mătușica Didica a știut dintotdeauna că nepotul ei George va deveni
mare cercetător, ba chiar că va lua premiul Nobel. Despre Didica, de
fapt Alexandrina Enăchescu Cantemir, etnografă cu studii la Viena, se
spune că l-ar fi inspirat pe Henri Matisse, pentru opera sa celebră
„La blouse roumaine“, după ce pictorul i-a consultat lucrarea de
specialitate, „Portul popular românesc“.

„Când a luat George Nobelul...“, începea, de la o vreme, mătușa
Didica, dar cu mai mulți ani înaintea marelui eveniment. I-o tăia
scurt unul dintre nepoți: „Care Nobel, mătușă? Unchiul George n-a luat
niciun Nobel“. Mătușa, cam tare de urechi, striga: „Cum, n-a luat
Nobelul? Nu-i nimic, las’ c-o să-l ia!“, ne povestește profesorul
Constantin Dimoftache Zeletin.
A fost o vizionară mătușa Didica, la fel ca Nicolae Malaxa, socrul
savantului Palade, care i-a dedicat o ginerelui o carte a lui Werner
Heisenberg, „Physics and Phylosophy“, cu mențiunea: „Doctorului George
Palade. Anticipare la premiul Nobel“. În 1958, cu 16 ani înainte ca
Palade să devină, cu adevărat, laureat.

De la primele cercetări făcute de George Emil Palade, ca bursier în
laboratorul Institutului Rockefeller din New York, în 1946, până când
a fost recompensat cu premiul Nobel, în 1974, au trecut 28 de ani.
Interval în care a revoluționat biologia celulară, arătând lumii harta
sofisticată a celulei, o lume în sine, cu structuri ale căror funcții
s-au dovedit indispensabile vieții.

Mătușa Didica

Alături de familie, la premiere
Nu a luat pe nimeni prin surprindere vestea din octombrie 1974, că
Palade și colegii săi, Albert Claude și Christian de Duve, sunt
laureații Nobel pentru Medicină ai anului.

Atât de izolat în activitatea de cercetare, George Emil Palade nu a
vrut să fie singur la festivitatea de premiere organizată la 10
decembrie 1974, ca în fiecare an – la comemorarea morții lui Alfred
Nobel. A dat nenumărate telefoane în țară, la rude, să le invite la
Stockholm. S-a oferit chiar să le plătească biletele de călătorie și
tot ceea ce era necesar pentru sejurul în capitala suedeză.

Dar plecarea din România nu era un lucru atât de simplu. Aveai nevoie
de pașaport care, la vremea aceea, nu putea fi eliberat, dacă era
eliberat, mai devreme de trei luni – inutil pentru familia Palade din
România, pe care-o despărțeau doar câteva zile de festivitate. Cu
îngăduința premierului de atunci, Manea Mănescu, au obținut rapid
pașapoartele Adriana și Constanța (Cim) Palade, surorile savantului,
precum și doi dintre nepoții lui, Radu Șerban și Irina-Alexandra
(Ina). Și-au pus în bagaje rochiile lungi de ceremonie și fracul cu
guler tare și papion și-au plecat la Stockholm. Ajunși aici, au
întâlnit pentru prima oară familia din America a savantului: pe cea
de-a doua soție, cercetătoarea Marilyn Farquhar, și pe copiii lui –
Philip și Georgia, împreună cu soțul ei, Derek van Dusen.

Ministrul suedez Sven Andersson, soția sa și George Emil Palade, în
vizită la Castelul Stockholm cu ocazia ceremoniei de decernare a
premiului Nobel Foto: Guliver / Getty images

Ei opt și cu savantul nouă au pășit împreună în marea sală de concerte
din Stockholm, împodobită cu trandafiri proaspeți, aduși special de la
San Remo. Aici a dat Palade mâna cu regele Carl Gustaf al XVI-lea al
Suediei, care i-a înmânat neprețuita medalie Nobel, o diplomă și un
cec în valoare de aproximativ 160.000 de coroane suedeze, care acum
valorează cât un milion de coroane, adică puțin peste 500.000 de lei
noi.

Pe aceeași scenă cu Soljenițîn
După ce a fost îndulcit de mirosul îmbietor al trandafirilor, copleșit
de numărul mare de savanți și năucit de flash-urile declanșate fără
oprire, publicul a fost plăcut surprins de prezența scriitorului rus
Alexandr Soljenițîn.

Pe aceeași scenă cu George Emil Palade, romancierul anticomunist a
primit medalia Nobel câștigată cu patru ani în urmă, în 1970, pentru
literatură. (Întârzierea a fost cauzată de imposibilitatea lui
Soljenițîn de a părăsi Uniunea Sovietică în anul respectiv.)


A fost primul dintre cei patru laureați români
George Emil Palade, 1917-2008, născut la Iași, este primul laureat
Nobel român, în 1974.

Ioan Moraru, 1927-1989, născut la Dârlos (Sibiu), a luat premiul Nobel
pentru Pace în 1985.

Elie Wiesel (n. 1928), născut la Sighetu-Marmației, a luat premiul
Nobel pentru Pace în 1986.

Herta Müller (n. 1953), născută la Nițchidorf, județul Timiș, este
laureată Nobel pentru Literatură, în 2009.

Presa românească, zgârcită cu Palade
„Le Figaro“, „Le Monde“, „L’Aurore“ și „International Herald Tribune“
au descris amănunțit descoperirile celor trei laureați Nobel pentru
Medicină: George Emil Palade, Christian de Duve și Albert Claude, la
11 octombrie, a doua zi după publicarea comunicatului de presă.

În România însă, Palade a devenit o certitudine de-abia în 1975, când
a fost numit membru al Academiei Române. În octombrie ’74, se auzise
vag că un român a primit premiul Nobel. La publicarea comunicatului,
„România liberă“ cita Agerpres în nu mai mult de opt rânduri, pe
pagina 12: „Premiul Nobel pentru medicină pe anul 1974 a fost atribuit
profesorilor Albert Claude, de la Universitatea Liberă din Bruxelles,
Christian de Duve, de la Universitatea Rockefeller din New York, și
George Emil Palade, de la Universitatea Yale din SUA. Cei trei oameni
de știință au primit înalta distincție pentru descoperirile lor asupra
organizării structurale și funcționale a celulei“. Nimic despre
naționalitatea română a profesorului Palade. Nimic despre faptul că
era primul român laureat al premiului Nobel, cea mai înaltă distincție
științifică din lume.

Printre „Frigider vorbitor“, „Creșterea cămilelor de lapte!“, „De ce
nu campionatul de fotbal într-o zi?!“, „Săptămâna inimii“, „Vaca din
holul blocului“ și „Trandafirul, anestezicul ideal“, publicația
„Săptămâna culturală a Capitalei“ a strecurat pe pagina a doua și o
frază despre Nobelul lui Palade. Comentarii mai aprofundate au făcut
însă Alexandru Ivasiuc în „România literară“ și Ion Bruckner în
„Tribuna“. „Îndrăznesc să cred că acest premiu Nobel își are
rădăcinile și în iubirea sa pentru munții Carpați, pentru literatură,
muzică, istorie deopotrivă...“, încheia Bruckner.

Porțiuni din celulele noastre îi poartă numele

Pe scurt, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat,
în 1974, echipei formate din Albert Claude, Christian de Duve și
George Emil Palade „pentru descoperirile lor privind organizarea
structurală și funcțională a celulei“, potrivit descrierii formulate
de Comitetul Nobel.

„Am înțeles, în sfârșit, în termeni generali, cum este organizată
celula, cum funcționează organitele ei specializate, într-o manieră
integrată, pentru a-i asigura supraviețuirea și multiplicarea. Aceste
cunoștințe au început deja să fie puse la treabă pentru înțelegerea
funcțiilor celulelor anormale. Multe dintre problemele medicale majore
ale zilelor noastre sunt bolile degenerative, care își au punctul de
pornire la nivel celular și care pot fi puse pe seama disfuncțiilor
mecanismelor de reglare a celulelor. Biologia celulară face posibil,
în sfârșit, un vis vechi de un secol: acela de a putea analiza bolile
la nivel celular – primul pas către controlul lor“, explica George
Emil Palade, în discursul său de mulțumire din cadrul banchetului
Nobel, la 11 decembrie 1974.

Cartograf al lumii invizibile
Mai exact, odată ce lumea medicală a înțeles bucătăria internă a
celulei și care sunt funcțiile normale ale acesteia, a devenit mult
mai ușor de identificat originea celulară a bolilor și descoperirea
unor tratamente care să acționeze direct asupra sursei lor. George
Emil Palade a fost explorator al unei lumi noi, al cărei cartograf a
devenit. „Orice desen al celulelor din 1952-1953 până când va pieri
omenirea va fi cu ceea ce a făcut Palade“, spune profesorul Laurențiu
Popescu, directorul Institutului „Victor Babeș“, din București.

De altfel, laureatul Nobel a depistat rolul și funcțiile
mitocondriilor, „uzinele de energie ale celulei“, și a văzut pentru
prima oară în interiorul celulei umane niște mici granule, formate din
acid ribonucleic (ARN) și proteine, care de-atunci poartă numele de
„corpusculii lui Palade“ sau ribozomi.

Exclusiv: colegul de Nobel al lui Palade, despre savantul român

Belgianul Christian de Duve (foto) este singurul supraviețuitor din
echipa celor trei laureați Nobel pentru Medicină din 1974. Adus la
Institutul Rockefeller de George Emil Palade, cercetătorul De Duve
este descoperitorul lizozomilor, componente celulare care conțin
enzime esențiale în metabolismul celular.

„Sunt foarte bătrân și încă extrem de ocupat“, ne-a scris Christian de
Duve (95 de ani) după ce l-am rugat să ne dezvăluie câteva detalii din
colaborarea lor la Institutul Rockefeller. Cu toate acestea, ne-a
vorbit, pe scurt, despre trei dintre calitățile memorabile ale lui
Palade.

Multidisciplinar, perfecționist, șarmant
„Multidisciplinar, spre deosebire de mulți dintre contemporanii lui,
Palade nu s-a limitat la o singură disciplină: morfologie, biochimie
sau alta. A insistat să le combine pe toate, în așa fel încât să
obțină o imagine de ansamblu a organizării structurale și funcționale
a celulei.

Perfecționist. Asta e a doua calitate a lui Palade. În toată munca
lui, a insistat asupra rigorii și calității, nu doar în ceea ce-l
privea pe el însuși, ci și pe colaboratorii săi. Pentru el, știința
era, de asemenea, artă.

Și, nu în ultimul rând, Palade era șarmant. Era un gentleman de școală
veche, cu o etichetă și cu o carismă de excepție. Radia autoritate,
dar fără nicio urmă de aroganță“, își amintește de Duve.

Zilele acestea, Christian de Duve lucrează la următoarea carte ca și
cum ar fi ultima, în ultimii ani concentrându-și întreaga activitate
asupra originii genetice a lumii. Cel mai recent titlu publicat de
Christian de Duve este „De Jésus à Jésus... en passant par Darwin“
(n.r. – De la Iisus la Iisus, prin Darwin), în 2011.

Celălalt coleg de Nobel al celor doi, belgianul Albert Claude, a fost
cel care l-a adus pe Palade la Rockefeller și care i-a fost maestru
pentru o vreme. A murit la 22 mai 1983, la Bruxelles.

Cum se fac nominalizările pentru premiul Nobel

În luna septembrie a fiecărui an, Comitetul Nobel, din cadrul
institutului de renume internațional Karolinska, din Suedia, trimite
formulare confidențiale unor personalități pe care le consideră
competente și calificate pentru a nominaliza candidați la premiul
Nobel. Nici numele celor care fac nominalizările, nici alte informații
despre nominalizări nu pot fi divulgate de Comitetul Nobel decât după
50 de ani. Pot face nominalizări la premiul pentru Fiziologie sau
Medicină doar membrii Adunării Nobel, de la Karolinska, Academia
Regală de Științe a Suediei, laureați ai premiului Nobel pentru
Medicină, profesori de la facultățile de Medicină din Suedia,
Danemarca, Finlanda, Islanda și Norvegia, precum și din alte șase
centre universitare mondiale. Din luna martie a anului următor încep
consultările, iar în octombrie, Adunarea Nobel alege, prin vot,
laureații Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Decizia de a acorda
premiul Nobel este finală și irevocabilă.

Prof. dr. Radu Șerban Palade, medic chirurg:
„Vorbea prea puțin despre el“


Profesorul doctor Radu Șerban Palade (68 de ani) este, poate, nepotul
preferat al laureatului Nobel. Este fiul Adrianei, sora mai mare a
profesorului George Emil Palade, și, din admirație, ba chiar, de ce
nu, din mândrie, Radu Șerban a păstrat numele mamei, nu pe al tatălui,
avocatul Israil, care era văr cu Octavian Goga. De fiecare dată când
unchiul George venea la București, pe el, nu pe altcineva, îl suna
să-l ia cu mașina de la aeroportul Băneasa și să-l ducă la hotelul
Athénée Palace, unde stătea în vizitele oficiale. Tot el îl plimba de
la un prieten la altul prin București în vizitele neoficiale, cu
Securitatea pe urmele lor.

„Weekend Adevărul“: George Emil Palade avea o dilemă: știință
românească sau știință de calitate? Acesta e motivul pentru care a
ales să plece în SUA, în 1946? A preferat știința de calitate, adică
internațională?
Radu Șerban Palade: Între cele două Războaie Mondiale, Facultatea de
Medicină din București a avut profesori renumiți. Printre ei, un loc
cu totul deosebit îl ocupa profesorul Francisc Rainer, care a
înființat Institutul de Anatomie și Embriologie, la Facultatea de
Medicină, și Institutul de Antropologie. A fost și profesorul André
Boivin. El era profesor de biochimie și de imunologie și a fost adus
de profesorul Cantacuzino. André Boivin este considerat părintele
imunologiei, a început studiul acizilor nucleici. Al treilea personaj
a fost profesorul Gr. T. Popa, care fusese bursier la Rockefeller, în
SUA, care studiase în laboratoarele experimentale din Anglia și din
SUA. Și, în afară de aceste trei mari personalități, care au marcat
formarea și evoluția profesorului Palade în timpul anilor de studenție
1930-1936, la Facultatea de Medicină din București, mai erau și alții.
Cum a fost profesorul Vintilă Ciocâlteu, și el bursier Rockefeller,
cum a fost profesorul Emil Crăciun, de la anatomie patologică, urmașul
lui Victor Babeș, și el fost bursier Rockefeller. O pleiadă de
profesori extraordinari. Totul a fost cum a fost până în 1946-47, când
a venit reforma învățământului și când au ajuns profesori universitari
oameni favorizați politic, fără experien-ță didactică, fără capacitate
extraordinară. La asta se referea profesorul Palade.

Au contribuit și evenimentele din 6 martie ’45 la plecarea profesorului?
Evident. A fost marcat de ceea ce i s-a întâmplat lui Gr. T. Popa. În
1948, el era decanul facultății și a ținut o conferință la Ateneul
Român: „Mai este astăzi actual să credem în Iisus Hristos?“. După
această conferință, organele de Securitate au vrut să-l aresteze.
Profesorii și studenții au ieșit în curtea facultății. Profesorul s-a
ascuns într-un beci și, după câteva zile, a murit. Asta a avut pentru
corpul didactic, pentru studenții la Medicină și pentru lumea
universitară un impact foarte negativ.

George Emil Palade și Radu Șerban Palade
Numai pentru că a pus la îndoială credința în Iisus?
Nu, pentru că în urma conferinței a lămurit lucrurile, iar acest lucru
nu convenea sistemului ateist care trebuia instalat.

Cum a fost prima întâlnire cu George Palade, în decembrie 1965?
Prima întâlnire a fost la Aeroportul Băneasa, în sala de așteptare.
Era seara, în jur de ora 8. Era un om zvelt, foarte prezentabil, cu o
atitudine demnă și extrem de elegantă, un om foarte civilizat, foarte
politicos, reținut, calm, fără excese. Absolut întotdeauna când venea
acasă, mergea la mama lui, Constanța Palade, cât timp încă trăia, și
care stătea împreună cu Cim, în București, vizavi de Cercul Militar,
pe bulevardul 6 Martie, numărul 5, într-un apartament, la etajul 6.
Întotdeauna venea și-și petrecea o zi împreună cu noi, întotdeauna își
vizita foștii colegi cu care rămăsese în relații foarte strânse.
Mergea la profesorul Ion Juvara, celebrul chirurg, pe strada Columb,
numărul 10, la profesorul Bruckner, la profesorul Vlad Voiculescu, la
profesorul Panait Sârbu, la profesorul Dumitru Vereanu.

Toate aceste trasee nu erau urmărite de Securitate?
Ba da. Și? Ce făcea? El mereu prefera să meargă cu mine cu mașina prin
oraș și, într-adevăr, în spatele nostru mereu mergeau „șefii“.

Probabil că de-aici apropierea dintre el și dumneavoastră.
Foarte mulți din familie am făcut studii de medicină și toți am ajuns
bine în domeniul nostru. Pentru noi a
fost un exemplu.

Vă sfătuia pe drumul medicinei?
Ne-a lăsat pe fiecare să facem ce dorim, ca specialitate, nu ne-a
influențat deloc. Eu am făcut chirurgie, sora mea a făcut
bacteriologie, cealaltă vară primară a făcut pediatrie.

Vă povestea despre realizările lui?
Despre el vorbea prea puțin. Și când vorbea, o făcea la un mod glumeț.
De exemplu, a fost invitat la Academia Pontificală din Roma, unde Papa
Ioan Paul al II-lea i-a înmânat un colan. Și când i-a pus colanul la
gât, el i-a spus Papei: „Preasfințite părinte, dar eu sunt ortodox, să
știți!“. „N-are importanță, dragă, la câte-ai făcut matale pentru
umanitate, depășești orice graniță a confesiunii“. Odată, în 1969, la
1 ianuarie, a venit la București să ne vadă după un periplu prin
capitalele europene. A fost întâi la Madrid, unde a fost aureolat cu
titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Madrid, a fost la
Londra, la Paris, la Berna. Și spunea: „Am plecat cu anumite
kilograme, dar acum, când mă întorc, toate medaliile astea sunt în
plus. Nu pot să le-arunc, nu? Atârnă greu, domnule, știința!“.

Prof. dr. Laurențiu M. Popescu: „E singurul om mai deștept decât mine“

Despre profesorul Laurențiu Popescu (foto), mai multe voci spun că ar
putea fi și el, la fel ca George Emil Palade, pe care l-a cunoscut,
laureat al premiului Nobel. El a descoperit niște celule noi, care se
găsesc aproape în tot organismul și care ar putea avea un rol esențial
în regenerare: telocitele. „George Emil Palade a fost genial, este
singurul om care m-a făcut să cred că e mai deștept ca mine. Și-am
cunoscut multă lume. Era omul care putea să transforme cea mai
complicată chestie în cea mai simplă. N-am mai întâlnit pe altcineva
la fel. Probabil că eu, în subconștientul meu, imit ceva de la el. Era
foarte orgolios, era conștient de valoarea lui. Un om care a câștigat
toate concursurile la care s-a prezentat. Era foarte competitiv. Eu
despre Palade mă exprim simplu: Galileo Galilei a inventat telescopul.
Și-ntr-o noapte l-a îndreptat spre cer și s-a uitat și a văzut ce n-a
văzut nimeni. Palade a făcut invers. A luat un microscop electronic
făcut în anii ’30 de niște nemți și s-a uitat la celule și a văzut ce
n-a văzut nimeni. Galilei a desenat harta cerurilor și Palade harta
celulei.“

Acad. Maya Simionescu a lucrat 9 ani în laboratorul lui Palade din SUA

Maya și Nicolae Simionescu au reușit imposibilul: au plecat, în 1970,
într-un laborator de cercetare din Statele Unite, ajunși acolo la
recomandarea savantului George Emil Palade, au lucrat în afara țării
nouă ani și au fondat, în 1979, la București, Institutul de Biologie
și Patologie Celulară „N. Simionescu“. „Profesorul Palade ne-a invitat
în ’69 și, până la urmă, în ’70, la insistențele sale, i-au dat drumul
profesorului Nicolae Simionescu. Mie nu. În urma altor insistențe
extraordinare, profesorul Palade a reușit să convingă autoritățile și,
după aproximativ șase luni, am plecat și eu. El ne-a invitat pentru o
perioadă de un an, poate doi, însă colaborarea mergea din ce în ce mai
bine, așa că ne-am întors abia în ’79. Din nou, Palade a reușit să
convingă autoritățile. În ’70, cum am ajuns acolo, am decis că trebuie
să facem și în România un institut, altfel ar fi păcat pentru tinerii
noștri. Am început diligențele imediat după ce am ajuns în SUA.
Profesorul Palade a fost sceptic la început, dar, până la urmă, ne-a
susținut: chiar a scris și el autorităților. Nici nu și-au dat seama
chimiștii de renume mondial de realizările și importanța acestui
proiect.“

Prof. Dr. Constantin Dimoftache zeletin, biofizician:
„George Palade a călătorit singur pe o șosea pustie“


Constantin Dimoftache Zeletin (77 de ani) este profesor universitar,
specialist în biofizică, membru titular al Academiei de Științe
Medicale, președinte al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști
din România, dar și poet, traducător și eseist. De George Emil Palade
îl leagă o prietenie pe care zecile de depeșe cu expeditor și
destinatar pe două continente ar caracteriza-o cu un singur cuvânt:
intimă. Și două ramuri în arborele genealogic – este nepot de văr
primar cu savantul. Constantin Dimoftache Zeletin a lucrat, cu
intermitențele firești, vreme de 40 de ani la genealogia familiei
Palade. În arhive, subsoluri sau poduri, cu registre, cu acte vechi,
care se adună în timp și-i copleșesc pe cei slabi. Dar domnia sa are
maturitarea echilibrului, oricât de nefiresc ar părea acest lucru
pentru un poet. Constantin Dimoftache știe tot despre George Emil
Palade, nu-i o exagerare jurnalistică. De plidă, cunoaște acest
amănunt esențial: Constantin Dimoftache, bunicul său omonim, s-a
căsătorit cu Natalia, sora colegului său de la școala normală, Emil
Palade (tatăl savantului), din admirație pentru el. Era șef de
promoție și era genial. Din admirație! Constantin Dimoftache este
unul dintre aceia care înțeleg sensul minutelor ce se adună în spatele
oamenilor. Și are însușirea rară de a le putea explica. Acum, câteva
detalii, dar fundamentale, despre George Emil Palade,adică unchiul
Gigi.

„Weekend Adevărul“: I-ați cunoscut pe părinții lui George Emil Palade.
Cum l-au influențat?
C. Dimoftache Zeletin: Mama sa, Tanți, era foarte frumoasă, aeriană,
neinteresată prea mult de realități. Plutea. Însă „Tata“ (n.r. – Emil
Palade) făcea tot: lucra tapiserie, construia mobilă, punea murături,
făcea cozonaci și absolut toate treburile presupuse de o gospodărie.
Repara tot. Înzestrarea aceasta a trecut la fiu sub forma abilității,
a manualității, a reconstituirilor de structuri, a alcătuirilor de
structuri, a legăturii obiectului cu funcția. Asta era obsesia lui
Palade: organul, creația funcției. Pare o banalitate, dar sute, poate
mii de savanți au făcut mari descoperiri, dar, cu toată măreția lor,
sunt periferiale. Palade a făcut ceea ce a făcut Moise: a lovit stânca
și a țâșnit apa! El și-a propus să descopere esențialul care acoperă
toate cazurile particulare ale formelor, atât de felurite, de viață:
„S-a mers foarte mult cu particularul, îndepărtându-ne de cunoașterea
esențialului. E chiar un decalaj“.

Cum era savantul în relația cu dumneavoastră ori cu familia?
Ținea la familie, ținea la mine, dar rămânea un om rezervat. Adiabatic
(n.r. – nu permite schimbul de căldură cu exteriorul), mai degrabă.
Începând cu neamurile. Nu se trăgea de șireturi cu nimeni. De la mama
sa a moștenit capacitatea de a se putea izola de ambianță,
concentrându-se asupra ideii ce-l stăpânea, ceea ce dădea impresia de
închidere în sine, poate de a se gândi prea mult la sine. Dacă la mama
lui această caracteristică poate fi privită ca o scăpare, la el a fost
o virtute creatoare. Fără ea nu ar fi putut să izbândească în chip
strălucitor în demersul științific. Pleca la 9.00 de acasă la
Institut, iar la 23.00 se întorcea. O viață întreagă!

C.D. Zeletin, alături de unchiul George, la prima venire în țară
Nu neglija familia?
Sigur, așa stând lucrurile, nu puteau să nu se ivească nepotriviri în
mersul pe care-l presupune viața de familie. Cine va scrie o biografie
atentă, cuprinzătoare și, poate, psihanalitică va trebui s-o caute pe
Ana (n.r. – din mitul meșterului Manole) în zid. Și va găsi mai multe
Ane. Ca în viața oricărui erou. Palade s-a dispensat de tot ce era
redundant, de tot ce era întâmplător, tot ce putea să distragă. De
aceea, în minunatul lui drum în viață, el a călătorit singur pe o
șosea pustie, ca și cum n-ar fi văzut în stânga și în dreapta, cu
ochii ațintiți la idealul propus. E o metaforă...

Oare ar fi avut același succes și fără această relativă izolare?
Într-adevăr, izolarea era relativă. Un savant atât de viu, de
colocvial, atât de interesat de realizările științifice ale colegilor,
atât de „la zi“ cu absolut tot progresul științific mondial nu poate
fi un izolat. Mai curând, trăia în spiritul izolării, ceea ce e
altceva. Acest spirit îi era prielnic. Iată răspunsul la întrebare.

Se gândea să se întoarcă în țară?
În scrisoarea din 18 ianuarie 1947, trimisă de la Institutul
Rockefeller din New York lui Grigore T. Popa, maestrul său, Palade îl
întreabă pe acesta dacă nu cumva are nevoie de ajutor la catedră,
știind cât e de aglomerat cu lucrări, cursuri, prezentări,
laboratoare, cerându-i părerea dacă trebuie să se întoarcă în țară sau
să rămână în SUA. Răspunsul a fost nu. Acest „Nu!“ al lui Grigore T.
Popa a însemnat oferirea prilejului de a realiza o suită de
descoperiri fundamentale în biologia celulară, crearea însăși a
acestei discipline. A însemnat Nobelul pentru România. Dacă spunea
„Da“, venea să îl ajute.

Nunta cu Irina Malaxa a fost un eveniment monden?
Deloc! Îl poți compara cu întâlnirea a doi-trei prieteni, care iau
masa repede, fiindcă pleacă trenul. Inginerul Malaxa, care a fost un
om de geniu, avea domiciliul forțat, dat de Mareșalul Antonescu. A
ieșit de aici doar în ziua slujbei religioase, săvârșită la Biserica
Boteanu. Au participat familia, prietenul și viitorul mare chirurg Ion
(Cuti) Juvara, cardiologul Iuliu Popescu și, poate, una sau două
persoane. Atât, asta a fost nunta.

A avut o relație strânsă cu inginerul?
Vă dau un exemplu: pe 24 decembrie 1958, inginerul Nicolae Malaxa a
petrecut Crăciunul cu familia.
Și i-a adus lui George Emil Palade un cadou. Era cartea lui Werner
Heisenberg, „Physics and Philosophy“ (n.r. – „Fizică și filozofie“),
pe care i-a scris următoarea dedicație: „Doctorului George Palade.
Anticipare la premiul Nobel“. Cu 16 ani înainte! Erau sute de
cercetători la Rockefeller Institute, de toate națiile! Acest om avea
o intuiție valorică excepțională și o modestie extraordinară. Se vede
chiar și după felul cum a semnat: „N.M.“. Lapidaritate, siguranță și
instinct valoric. Nimic redundant, niciun epitet.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 17.01.13 17:33

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 15.10.12 18:29

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 11.10.12 15:50

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 10.10.12 16:09

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 08.10.12 12:29

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 22.09.12 10:37

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 12.06.12 10:11

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 04.03.12 16:13

http://www.revistamagazin.ro/content/view/9280/21/

Faimoasele premii Nobel au fost create în 1895 de cel ce a fost Alfred Nobel, savantul nascut în anul 1833 si care a decis ca, dupa moartea sa, fabuloasa avere pe care o stransese de-a lungul vietii, sa fie folosita anual pentru oferirea " sub forma de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanitatii". Pentru prima data, premiile au fost acordate la 10 decembrie 1901, dupa moartea creatorului lor. Acestea constau dintr-o medalie, o diploma si o suma de bani, care la început era de 40.000 dolari iar apoi a crescut la 1.000.000 de dolari.

"Cel mai bogat vagabond al Europei"
Asa l-a numit Victor Hugo pe Alfred Nobel, stiut fiind pasiunea sa pentru calatorii, atunci cand nu lucra în laborator. Marele savant s-a nascut pe 21 decembrie 1833 la Stockholm. Desi mama sa provenea dintr-o familie bogata, în urma unor evenimente neplacute raman saraci iar tatal pleaca în Finlanda, apoi în Rusia unde-si pune pe picioare propria afacere.
La 17 ani, Alfred Nobel, viitorul savant, vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza si germana. Este atras deopotriva de "stiintele exacte", cum ar fi chimia sau fizica. Reîntors, împreuna cu familia, la Stockholm, Alfred va continua cercetarile pana ce va descoperi ca amestecarea nitroglicerinei cu cuartul, formeaza o pasta, ce poate fi modelata în diverse dimensiuni. Inventia sa a fost brevetata în 1867 sub denumirea de dinamita. Îsi deschide fabrici si face din vanzarea dinamitei o afacere profitabila. Cercetarile din laborator continua astfel ca, pana la moartea sa în 1896, Alfred Nobel brevetase peste 355 de inventii, printre care cauciucul sintetic, pielea artificiala si matasea sintetica. Celibatar, mizantrop generos si deloc egoist, marele savant, neavand mostenitori directi, a lasat un testament, format din doar 300 de cuvinte, prin care cere sa fie creata o institutie (Fundatia Nobel) care sa gestioneze si sa verifice derularea alegerii celor care sunt premiati.
Ciudatenii, interese si erori
Istoria decernarii acestor premii a starnit, de-a lungul anilor discutii dar, putem spune, si unele ciudatenii. Se vorbeste despre "problemele de constiinta" pe care ar trebui sa le aiba membrii comitetului ce decerneaza Premiul Nobel pentru Pace. Astfel, chiar daca, anual se stie castigatorul, candidatii nu se vor afla decat peste... o jumatate de secol. Din cauza acestei "prevederi", s-a putut afla foarte tarziu ca Stalin a candidat la Premiul pentru Pace iar Gandhi, a fost nominalizat de cinci ori însa nu a primit niciodata aceasta distinctie. În anul 1939 Adolf Hitler a fost nominalizat si el pentru acelasi premiu dar, propunerea a fost retrasa ulterior.
Premii controversate si contestate
Daca ar fi sa luam în considerare opinia avocatului norvegian si activist pentru pace, Fredrik Heffermehl, mai mult de jumatate din Premiile Nobel pentru Pace decernate dupa 1946 au fost acordate ilegal. Printre personalitatile care ar fi primit acest premiu, fara ca legislatia norvegiana si suedeza sa fie respectata, s-ar numara, potrivit celui mentionat mai sus, Maica Tereza (1979), Lech Walesa (1983), Yasser Arafat, Shimon Peres, Yitzhak Rabin, militanta iraniana pentru drepturile omului Shirin Ebadi (2003) si militanta kenyana pentru protectia mediului, Wangari Maathai (2004).
Si Premiul Nobel pentru Literatura din anul 2004, ce i-a revenit scriitoarei austriece Elfriede Jelinek a fost contestat, unul dintre membrii Academiei Regale a Suediei, profesorul Knut Ahnlund, demisionand în semn de protest, si declarand ca "Premiul Nobel din 2004 nu numai ca a adus un rau ireparabil tuturor faptelor progresiste, ci a adus o confuzie în viziunea generala asupra literaturii ca arta". Renumitul om de cultura (scriitor, critic literar si traducator) îsi punea întrebarea, fireasca, de altfel, daca vreunul dintre membrii Academiei a citit macar un paragraf din romanul premiat. Este vorba de romanul "Pianista" ce a fost tradus si în limba romana.
Asadar, multe semne de întrebare, multe discutii si de ce nu, erori. Criteriile de acordare sunt clare, dar, dupa cum ne dam seama, si pe acolo exista... interese.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 27.11.11 10:56

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 07.11.11 18:25

Alfred Nobel - Omul. Dinamita. Premiile 17.10.2011 | 7 Comentarii

A fost una dintre cele mai ilustre personalități ale secolului al XIX-lea. Invențiile, viziunea și generozitatea sa aveau să marcheze profund cursul și dezvoltarea civilizației umane. A fost un vizionar dar și - poate într-o măsura mai mare - un Mecena în toată puterea cuvântului. A rămas un punct de referință, un simbol viu și o sursă de inspirație pentru mulți. Astăzi, numele său a rămas atașat de cel mai râvnit și prestigios premiu de pe mapamond, a cărui decernare…
citește mai mult
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Tomas Tranströmer – Premiul Nobel pentru Literatură 2011

Mesaj Scris de Admin la data de 11.10.11 18:00

Tomas Tranströmer – Premiul Nobel pentru Literatură 2011

http://www.observatorcultural.ro/*articleID_25990-articles_details.html
Academia din Stockholm a anunțat joi, 6 octombrie, că Premiul Nobel pentru Literatură în 2011 a fost cîștigat de poetul suedez Tomas Tranströmer. Motivația juriului: „prin intermediul imaginilor sale condensate, translucide, ne înlesnește accesul proaspăt la realitate“. Tomas Tranströmer (născut pe 15 aprilie 1931) este unul dintre cei mai cunoscuți poeți scandinavi contemporani. Versurile sale au fost traduse în peste 50 de limbi.

A publicat primul său volum de poezii 17 dikter/ 17 poezii în 1954. Au urmat alte titluri, printre care: Den halvfärdiga himlen/ Cerul jumătate gata ( 1962), Klanger och spår/ Clopote și urme ( 1966), Sanningsbarriären/ Bariera adevărului ( 1978), Det vilda torget/ Piața sălbatică ( 1983), För levande och döda/ Pentru vii și morți (1989), Minnena ser mig/ Amintirile se uită la mine ( 1993), Sorgegondolen/ Gondola funebră ( 1996).

În limba română, în traducerea lui Dan Shafran, au apărut mai multe antologii din creația sa, publicate la Editura Polirom, în colecția „Biblioteca Polirom“: Pagini din cartea nopții (2003) și Taina cea mare (2005).
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 11.10.11 13:25

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 10.10.11 18:59

Cele mai mari controverse ale Premiilor Nobel
Discutiile despre premiile Nobel intotdeauna nasc polemici. Care sunt laureatii care au facut ziarele "sa murmure"?
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 10.10.11 14:29

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 09.10.11 8:35

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 07.10.11 18:09

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Nobel[v=]

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 2 din 10 Înapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10  Urmatorul

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum