Casanova[v=]

Pagina 2 din 2 Īnapoi  1, 2

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Casanova[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 29.05.06 10:48

Rezumarea primului mesaj :

GIACOMO  CASANOVA-
3]Caracterul este alcatuit din minte si din suflet. Asa se intampla ca el depinde de educatie si, prin urmare, poate fi indreptat sau imbunatatit.
2]Plictiseala e acel infern pe care Dante a uitat sć-l descrie.
1]Ferice de popoarele care pot spune ŗi scrie tot ce poftesc!


Ultima editare efectuata de catre Admin in 10.07.15 21:18, editata de 16 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos


Casanova - magicianul placerilor (VIII)

Mesaj Scris de Admin la data de 16.10.06 16:21

Casanova - magicianul placerilor (VIII)
Īn imperiul tarist se folosea calendarul iulian, de pe vremea lui Cezar. Aceasta īnsemna ca, anual, aparea o diferenta de 11 zile fata de anul solar. Calendarul gregorian, introdus īn anul 1582 de papa Grigore al XIII-lea, s-a impus mai īntīi īn tarile catolice. Majoritatea tarilor protestante l-au folosit dupa 1700. Ecaterina cea Mare a refuzat. Poate nu dispunea de suficienta influenta de a impune clerului o asemenea reforma, dar, pe de alta parte, ea fusese tinuta la curent si cunostea slabiciunile propunerii avansate de Casanova. Unul din aceste dialoguri īl gasim īn memorii: "Spre fala Rusiei, el este deja introdus. Toate scrisorile trimise īn alte tari, toate actele oficiale care au o importanta istorica sīnt datate dupa ambele calendare. Fiecare stie ca data care este cu 11 zile īnainte este cea moderna..." "Tarina se bucura daca eu eram surprins. Nu m-am īndoit niciodata ca ea consultase un astrolog īn legatura cu reforma calendarului si ca, deci, era īn cunostinta de cauza". Tarina nu a fost entuziasmata nici de propunerea lui de a planta duzi si a introduce īn Rusia fabricarea matasii, desi el s-a straduit mult sa-si sustina argumentele. Din nou a esuat īn gasirea unui locsor cald de viata. Dupa alte peregrinari prin Europa, ajunge īn 1774 din nou la Venetia, unde devine director de teatru. Alege piesele si actorii, dar trebuie sa se ocupe si de probleme de administratie, ceea ce nu este pe placul lui. Īn arhivele din Venetia s-au pastrat peste 50 de rapoartea īntocmite de el. Nu l-a atras munca pentru Inchizitie. I s-a parut prea banal sa scotoceasca īn viata privata a oamenilor si de aceea a demisionat curīnd. A trait din jocuri de noroc, dar vechiul dor de duca l-a apucat din nou. Pleaca la Dresda, apoi la Berlin si Praga. La Viena a reluat legatura cu Lorenzo da Ponte, libretistul lui Mozart, pe care īl cunoscuse la Venetia īn 1777. Nu este exclus ca el sa fi lucrat pe proiectul lui da Ponte la opera Don Giovanni, a carei premiera a avut loc la Praga pe 28 octombrie 1787. Eckart Klebman, scriitor si biograf al lui Casanova, scrie: "Da Ponte a trebuit sa revina la Viena, deci nu a putut lua parte la premiera, care a fost primita cu aplauze, dupa cum nota Mozart. Sa fi fost, oare, misiunea lui Casanova aceea de a-i tine locul lui da Ponte pe postul unui asistent de regie? Sa fi fost Mozart cel care i-a cerut modificarea sextetului, pentru ca apoi compozitorului sa nu īi placa noua versiune? Ambele ipoteze sīnt plauzibile. Mozart a facut modificari si īn timpul repetitiilor generale. De ce sa nu fi apelat la prietenul lui da Ponte, mai ales ca libretistul era plecat la Viena? Mozart l-a cunoscut pe Casanova, este foarte improbabil ca cei doi sa nu se fi stiut". La vremea respectiva, Casanova era deja de doi ani bibliotecar īn slujba contelui Waldstein. Este posibil ca Charles Joseph, print de Ligne, sa-l fi recomandat pe batrīnul aventurier pentru postul de bibliotecar
Casanova - magicianul placerilor (VIII)
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Casanova - magicianul placerilor (VI)

Mesaj Scris de Admin la data de 13.10.06 14:40

Casanova - magicianul placerilor (VI)
A mers pe cai ocolite, trecīnd prin Bozen (Bolzano) si Strasbourg, pīna la Paris, unde a luat-o din nou de la zero. Prietenia cu de Bernis s-a dovedit a fi foarte avantajoasa. Acesta fusese numit ministru de externe si l-a putut introduce pe Casanova īn īnalta societate. Tot el l-a prezentat unor politicieni influenti. Īn final, Casanova a reusit sa-l convinga pe ministrul de finante, Monsieur de Boulogne, cīt de avantajos este jocul de noroc. Erau idei care īl fascinasera pe Casanova, mai ales ca el era un jucator notoriu, care a stiut sa traga pe sfoara cu succes cītiva nobili sau calatori nestiutori. Cunostea bine acest mediu, iar mentalitatea lui de jucator a fost o premisa favorabila sa faca bani din loterie. Statul avea nevoie de mijloace de finantare pentru o academie militara, loteria era un mijloc de umplere a vistieriei. Era si un matematician foarte bun - astfel īncīt venetianul, ajutat de experti finantisti, a putut elabora un plan perfect. A primit īn schimb sase localuri de joc. Si-a rezolvat toate problemele financiare, inclusiv viitorul. Tout Paris, īnalta societate, a vorbit de genialul salvator al finantelor statului. Fireste, el a stiut sa impresioneze publicul si cu povestea evadarii lui spectaculoase. A devenit o persoana cautata - printre care si de una din cele mai bogate femei, marchiza d'Urfé. Era cu 20 de ani mai īn vīrsta decīt Casanova si nu deosebit de frumoasa. El a vazut īn ea o sursa de bani, mai bine-zis baza viitorului sau. Marchiza era cunoscuta ca o esoterica si alchimista - ceva obisnuit īn acele vremuri. Casanova avea cunostinte de alchimie, stim ca obtinuse bani cu prepararea unor alifii ca sa-si poata plati hotelul. Odata, de pilda, a facut sa se creada ca poate īnmulti īn mod miraculos mercurul. A facut un amestec de mercur cu bismut si plumb, l-a presat īntr-o piele foarte fina pīna ce a obtinut un corp lichid semnanīnd foarte bine cu mercurul. A vīndut substanta "pura" obtinuta, inclusiv o reteta secreta, unui negustor grec pentru o suta de uncii de aur. Era un foarte bun cunoscator al alchimiei, inclusiv al aparaturii necesare pentru vrajitorie. S-a aratat foarte impresionat de laboratorul marchizei: "M-a lasat sa vad un amestec pe care īl tinea pe foc de 15 ani si care mai trebuia sa ramīna acolo vreo 4-5 ani. Īn final, urma sa se transforme īntr-o pulbere, care, īn cīteva minute, ar fi trebuit sa prefaca orice metal īn aur. Mi-a aratat un tub prin care carbunele ajungea singur la locul potrivit datorita greutatii proprii si focului ce era mentinut īn permanenta puternic. Chiar daca ea nu intra īn laborator timp de trei luni, nu exista pericolul stingerii focului. Dispunea si de un canal pentru scurgerea cenusii. Fierberea mercurului era o jucarie pentru ea. Mi-a aratat mercur pulverizat si mi-a spus ca, daca vreau, īmi dezvaluie īntregul proces". Casanova a convins-o pe marchiza nu numai ca are piatra filosofala, dar si ca este īn legatura cu spiritele elementare. Ea nu putea avea acces la ele pentru ca era femeie, iar spiritele vorbeau doar cu barbatii. Marchiza a fost de acord cu propunerea lui Casanova de a transfera sufletul ei īn corpul unui baiat. Casanova a īnteles repede ca marchiza era o ocultista fanatica. Fiind foarte bogata, a avut ideea sa-i īndeplineasca aceasta dorinta deosebita. A facut un calcul si a estimat ca, daca va taragana putin procedeele, ar putea cīstiga circa 80.000 de franci, o suma fantastica. "Mi-a spus de mai multe ori ca este dispsa sa-mi cedeze toata averea pentru a deveni barbat". Casanova a raspuns ca acesta ar fi posibil printr-o "renastere" pe care el ar putea-o realiza. Pe 22 iunie 1762 a īnchiriat o casa cu gradina, unde a instalat o cada de baie cu apa calduta, a parfumat apa cu esente "care sīnt pe placul spiritelor noptii". Noaptea, la ora 1, īmpreuna cu marchiza, a dat foc unor plante aromate si a rostit, īn lumina lunii, niste rugaciuni misterioase. "Acum intram īn cada, iar scrisoarea pe care o tin ascunsa īn mīna mea, scrisa cu litere argintii īn cerc, pe hīrtie verde, va aparea la suprafata peste zece minute". Marchiza trebuia sa fie convinsa ca era vorba de o scrisoare a lunii. El i-a cerut sa amīne renasterea pentru primavara viitoare. Fireste, Casanova nu era preocupat decīt sa mai cīstige niste bani. Finalul a avut loc pe 26 aprilie 1763, la Marsilia, īn hotelul "La cele treisprezece cantoane". Casanova a convins-o pe marchiza ca, pentru īnceput, cele 7 cadouri, pregatite pentru spiritele renasterii, trebuiau scufundate īn mare. Īn cele 7 pachete erau obiecte de aur si argint, diamante, alte bijuterii valoroase. Casanova a regizat un ritual misterios; amīndoi au aruncat lada cu cele 7 pachete īn mare, īntr-un loc īntre Marsilia si Cassis, un golf romantic si ascuns īntre stīnci. Fara ca marchiza sa observe, Casanova a īnlocuit continutul pachetelor cu obiecte din fier si pietre, iar bijuteriile au fost duse la un bancher din Marsilia. Planul era urmatorul: "Ea urma sa ramīna īnsarcinata si sa dea nastere unui baiat, deci sa renasca īn chip de barbat". Dupa cītiva ani, esrocheria a iesit la iveala, iar Casanova a fost expulzat din Franta la insistentele familiei d'Urfé
.
Casanova - magicianul placerilor (VI)
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Casanova - magicianul placerilor (V)

Mesaj Scris de Admin la data de 12.10.06 10:24

Casanova - magicianul placerilor (V)
Casanova a suferit de 12 ori de boli venerice - gonoree si sifilis, alternativ. La vremea respectiva ele erau greu de tratat. De altfel, este uimitor ca el a ajuns la o vīrsta īnaintata. Este de la sine īnteles ca a infectat si multe femei cu aceste boli. A avut grija sa nu le lase īnsarcinate. A fost, poate, singurul autor al epocii care s-a preocupat de contraceptie. Majoritatea contemporanilor sai erau mīndri daca lasau grea o femeie. Aceasta le īntarea spiritul triumfator. Spre deosebire de ei, Casanova a purtat mereu cu sine capote anglaise, denumirea prezervativului īn acea vreme. Daca se īntīmpla sa īl uite, servitoarea era trimisa sa procure unul, dupa cum aflam chiar de la Casavona."Servitoarea s-a īntors cu pachetelul. Eu m-am dezbracat si am rugat-o, cu blīndete, sa īmi caute unul pe masura. Ea a īnceput sa verifice si sa masoare". Prezervativele se faceau din mate de animale si aveau un snurulet roz, care trebuia legat īnainte de folosire. Psihanalista Lydia Flem l-a descris pe Casanova ca un prieten al femeilor:"Casanova s-a īndragostit rīnd pe rīnd de cīte o femeie, dar nu a tinut un jurnal. El simte iubire pentru femeia pe care o doreste si ramīne atasat de ea. Gusta frumusetea corpului ei, cu conditia ca ea sa stie sa duca o conversatie antrenanta si sa fie spirituala. El a oferit placere si a vrut sa simta placere. Cīnd un barbat si o femeie sīnt legati prin iubire, ambii pot īnsela. Fiecare pierde si cīstiga concomitent. Placerea momentului este īntotdeauna una nevinovata. Cu ce s-ar putea plati placerea, daca nu cu propria persoana? Casanova este de nestapīnit si iubeste libertatea, dar a avut eleganta sa se īngrijeasca de viitorul celor parasite - casatorie, dota, angajamente la teatru... Sfīrsitul unei iubiri si al ultimei īntīlniri īl fac sa sufere cumplit, daca nu el a fost cel care a dorit-o pentru a īncepe o noua aventura. Principiile vietii amoroase au fost trasate, probabil, la prima lui experienta sexuala - o noapte dulce de iubire cu surorile Nanetta si Martina. La scurt timp a īntīlnit o femeie ce va ocupa timp de 26 de ani un loc important īn viata lui: Lucrezia Castelli, sotia unui avocat din Neapole. Si ea l-a īmpartit pe Casanova cu sora ei. Dupa 17 ani i-a prezentat fiica din fosta lor legatura. Mama nu a gasit nimic nefiresc sa īmparta patul cu fiica si cu Casanova. Incestul era destul de obisnuit īn acea epoca, ceea ce ne face sa credem ca actul sexual era socotit o functie a corpului ce trebuia satisfacuta, la fel ca foamea sau setea. Mirajul a venit o data cu fineturile aduse de Casanova si cunoscute numai de putini dintre conemporanii sai. A dovedit aceasta īn legatura avuta cu tīnara frantuzoaica Henriette, pe care a cunoscut-o la Cesena, īn 1749. Ea calatorea īn compania unui ofiter ungur, ea īnsasi īmbracata īn soldat. Deghizarile erau obisnuite la vremea aceea. Casanova s-a simtit atras si din acest motiv si s-a īndragostit de ea. Ungurul a fost dispus sa o cedeze pe Henriette, deoarece nu stia frantuzeste. Cu Casanova a vorbit īn latina, un alt obicei al timpului. Casanova a plecat cu Henriette la Parma si apoi la Geneva. Acolo au trebuit sa se desparta, fiindca Henriette era casatorita, īn Aix-en-Provence si a fost obligata de familia sotului sa se īntoarca. Īnainte de plecare, ea a zgīriat pe fereastra:"Tu oublieras aussi Henriette" (o vei uita si pe Henriette). De fapt, s-a īnselat, caci nici o femeie nu l-a atras asa de mult pe Casanova."Nu, nu am uitat- niciodata, amintirea ei este un adevarat balsam pentru inima mea... Cine nu crede ca o femeie ajunge pentru a face fericit un barbat toate cele 24 de ore, acela nu a cunoscut una ca Henriette", scria el mai tīrziu. A revazut-o īnca o data fara sa stie. Īn drum spre Lyon, a avut un accident de trasura līnga Aix-en-Provence. A ajuns la un castel īmpreuna cu Marcolina, īnsotitoarea lui. A fost īngrijit, dar gazda a refuzat sa īsi arate fata. Era Henriette, care l-a recunoscut pe fostul ei iubit. Cu toate ca era vaduva, a vrut sa evite o deziluzie de ambele parti. Casanova a aflat mai tīrziu ca a fost foarte aproape de ea. Un barbat a adus o scrisoare, adresata"celui mai nobil barbat pe care īl cunosc". Īnauntru a fost un singur cuvīnt:"Henriette". Psihanalista Lydia Flem considera ca eroul nostru, Chevalier de Seingalt, este un neīnteles de posteritate:"A fost socotit un Don Juan al saloanelor, un pierde-vara, dar noi descoperim un barbat tipic pentru epoca luminilor, un prieten al femeilor, care le-a stat mereu la dispozitie, un iubit fara sa lase urme". Nici una din legaturile lui Casanova nu a stīrnit, poate, atīta vīlva ca legatura lui cu cele doua calugarite C.C. si M.M. Cea de-a doua a fost si iubita prietenului sau, de Bernis, ambasadorul francez la Venetia, devenit ulterior cardinal si ministru de externe. Īntr-una din resedintele acestuia, Casino, el a petrecut cīteva nopti de iubire cu amīndoua, observat din cabinetul alaturat de de Bernis, un fel de voyeur mai mult sau mai putin impotent, care se putea bucura de favorurile lui M.M. numai daca īi aducea, din cīnd īn cīnd, barbati draguti si buni amanti. Casanova, nebanuind nimic la prima īntīlnire, a acceptat situatia:"Eram toti trei beti si avizi de placere, pofteam si tīnjeam dupa tot ce puteam atinge sau vedea. Ne repezeam si ne contopeam īntru totul, eram un trio īn tot ce faceam de parca am fi fost de acelasi sex". Legatura cu de Bernis a facut ca, la putina vreme, asupra lui Casanova sa se abata furtuna. Venetienilor le erau interzise legaturile cu diplomatii straini. Casanova a fost deseori vazut īn compania ambasadorului francez, de aceea inchizitorii venetieni au trimis un spion care sa īl supravegheze. Casanova a fost avertizat printr-o anonima, dar nu a dat crezare. D.B. Manuzzi, spionul, l-a prins īn plasa cīnd i-a propus sa īi procure pe credit niste diamante. Casanova l-a invitat acasa pentru a discuta detaliile. Spionul a descoperit mai multe carti si lucrari de alchimie sau despre forte oculte. Manuzzi a sustinut ca le-ar putea vinde la un pret bun. De buna-credinta, Casanova, care era mereu īn lipsa de bani, i le-a dat pe toate. Toate au ajuns la inchizitori. Īn plus, o doamna, Memmo, s-a plīns la autoritati ca cei trei fii ai ei au fost convinsi sa devina atei, de Casanova. Cartile descoperite de spion au fost ca o manusa pentru acuzatori. I s-a mai reprosat ca era mason, organizatie interzisa pe atunci. El apucase sa īi povesteasca lui Manuzzi, iar spionul a raportat:"Mi-a aratat o bucata de blana alba cu care īsi putea acoperi salele. Avea nevoie de ea cīnd mergea īn anumite locuri, unde se foloseau pumnale si o pelerina neagra. Īmi amintesc ca acelasi Casanova mi-a povestit cu cīteva zile īnainte de secta masonilor, de nobletea si avantajele avute daca faci parte din ea. Cīnd a fost primit īn loja, a fost dus acolo cu ochii legati". Casanova a fost arestat. Actele lui au fost confiscate si a fost dus īn asa-numitele celule ermetice din rau-famata īnchisoare a Inchizitiei. Se afla īn cea mai sigura puscarie a lumii, de unde nimeni nu reusise sa scape. Avea voie sa se plimbe o jumatate de ora zilnic - pe acoperis. Acolo a gasit o ranga de fier, pe care a ascuns-o sub camasa. A ascutit-o īn cīteva saptamīni cu o piatra si a īnceput sa sape o gaura īn celula. Cīnd era pe punctul de a o termina, a fost mutat īn alta si a reluat sapatul. Casanova a reusit sa ascunda ranga de fier īn celula īnvecinata a calugarului Balbi. A sapat o noua gaura, prin care au putut fugi amīndoi. Dupa eforturi mari, au reusit sa dea la o parte o bucata din tavanul de plumb si sa ajunga pe cladire, la o mare īnaltime deasupra caselor sau a canalelor. Cei doi si-au facut o frīnghie din cearsafuri, dar nu au avut de ce sa o prinda. Casanova a īnceput sa coboare si se sprijinea doar cu cotul si pieptul de acoperis. Descrie fuga īn memorii:"Practic, atīrnam cu mīna prinsa de acoperis si am constatat ca puteam depasi pericolul numai daca izbuteam sa ridic suficient piciorul drept, sa ma prind mai īntīi cu genunchiul si apoi sa trec pe celalalt uluc. Cīnd sa īncerc, mi s-a pus un cīrcel foarte dureros, deosebit de greu de īndurat. M-a apucat īn momentul īn care am vrut sa pun genunchiul la locul potrivit. Durerea foarte puternica, purtīnd numele de cīrcel, m-a paralizat si m-a obligat sa astept sa-mi treaca; stiam asta de alte dati cīnd mi s-a mai īntīmplat. O clipa groaznica!". Printr-un efort suprauman, a reusit sa se prinda si sa scape. A ajuns la o fereastra si apoi īn cancelaria principelui. Usa era īnchisa, dar Casanova si Balbi au reusit sa o sparga. Casanova si-a pus o haina eleganta, cum avusese cīnd a fost arestat si a aparut - involuntar - la o fereastra. Trecatorii au banuit ca unul din cei care fusese la bal īn noaptea trecuta a ramas īnchis si au alertat portarul. Cei doi au iesit din īnchisoare pe treptele somptuoase ale palatului princiar."M-am īndreptat imediat spre Poarta della Carta, cea mai mare din Palatul dogilor si, fara sa ma uit la nimeni, am traversat Piazzetta, am ajuns la apa si m-am aruncat īntr-o gondola".
Casanova - magicianul placerilor (V)
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Casanova - magicianul placerilor (IV)

Mesaj Scris de Admin la data de 11.10.06 17:29

Casanova - magicianul placerilor (IV)
Cei bogati īi traversau fiind purtati pe scaune sau calare pe cai ori magari. Postalioanele nu treceau muntii. Casanova a trecut Alpii de 6 ori. Calatoriile īn strainatate l-au dus pīna la Constantinopol sau Korfu. Īn 1750 a mers pentru prima oara la Paris si a īnceput sa observe cu mare interes lumea francezilor. A fost entuziasmat de drumurile bune, de bucatele alese si de curatenie. A reusit sa aiba acces īn īnalta societate destul de repede. A plecat la Paris cu fiul actritei Silvia Balletti; tot la ea l-a īntīlnit si pe vestitul scriitor si lingvist Claude
Prosper Jolyot de Crébillon. Si-a perfectionat franceza cu ajutorul lui, facīnd cīte 3 ore pe saptamīna. Si asta timp de un an de zile. Profesorul nu i-a cerut bani, a renuntat la onorariu pentru ca "de 50 de ani cauta un asemenea elev". Casanova a fost avid de cunostinte noi īn domeniul limbii si al culturii. A īnvatat sa danseze menuetul si a tradus īn italiana piesele dascalului sau. Aceasta folosire intensa a limbii a fost si explicatia pentru care Casanova si-a scris memoriile īn franceza. Silvia Balletti, o stea a vremii, l-a introdus īn lumea teatrului si a literaturii din patria ei. Īn Istoria vietii mele, Casanova si-a explicat atasamentul pentru Franta: "Mi-au placut īn mod deosebit drumurile largi si frumoase, opera lui Ludovic al XV-lea, curatenia din hanuri, bucataria foarte buna si rapiditatea cu care erai servit, paturile foarte odihnitoare, modestia personalului; de obicei era curajoasa fata a gazdei, a carei curatenie si comportament exemplar nu īti permiteau sa faci vreo remarca nelalocul ei. Nici unul dintre noi nu īi īnghite pe rīndasii italieni, cu fetele lor neobrazate si neciopliti. Īn vremurile de demult, īn Franta nu se practica īnselatul: era patria strainilor. Mai este ea, oare, astazi, patria francezilor? Fireste, altadata au existat tirani care dadeau ordinul de īncarcerare; era un rege despotic. Acum se va vedea ce īnseamna despotismul unui popor de nestapīnit, īnfuriat, care se īnhaita, ucide, taie capete si omoara pe cei care cuteaza sa īsi spuna parerea". Decadenta paturii conducatoare din ancien régime - vechea dominatie absolutista - aflata la putere īn ajunul izbucnirii Revolutiei franceze, nu a fost sesizata de Casanova, deoarece el a trait de pe urma ei; si-a adaugat īntre timp titulatura de Chevalier de Seingalt, ceea ce i-a usurat accesul īn societatea pariziana, care nu mai era exclusivista. Regele Ludovic al XV-lea se plictisea si pendula īntre resedinte regale, suferind de depresii. Nu īl intereseau decīt vīnatorile si "cronicile scandaloase" ale vremii; stiinta si literatura nu īnsemnau nimic pentru el. Īi placea sa se izoleze, sa bea cafea si sa brodeze. Retragerea īn sfera privata a fost o reactie la pierderea influentei īn viata publica, de care nobilimea nu dorea sa devina constienta. Viata particulara a devenit un subiect din ce īn ce mai important. Nudurile lui Boucher īn dormitor, doamnele pictate de Guérin care citeau, patinatorii lui Lancret, imagini ale unei vieti idilice, care, īn afara cazurilor cīnd subiectul era o fata tīnara, īl plictiseau pe Casanova. Nu era dispus sa se adapteze epocii lenese, deoarece era mult prea mult atras de aventura. Īi placea sa viziteze Hōtel du Roule din Paris, un bordel de elita. "Īn cele doua luni cīnd am mai fost aici, nu l-am vazut si eram foarte curios sa aflu cum este. Cea care a īnchiriat casa are aici 12 sau 14 fete bine alese. Are un bucaar tīnar, vinuri bune, paturi excelente si saluta toti oaspetii. Si-a dat numele de Madame Paris si era cunoscuta la politie... Plateai 6 franci pe un prīnz cu o fata, 12 franci pentru o cina si un ludovic pentru un dineu si o īnnoptare. O casa foarte bine īngrijita de care se vorbea numai la superlativ". Casanova a frecventat societatea īnalta, s-a īntīlnit cu ministri, cu cardinali si - la o reprezentatie la teatru - a cunoscut-o pe marchiza de Pompadour, care l-a apreciat. El vorbeste īn memorii si de īntīlniri mai putin placute: "M-am simtit obligat sa fac o vizita printului de Monaco, la Palais Matignon. "Ma bucur ca ati venit" mi-a spus el, "deoarece i-am promis contesei de Ruffec sa va duc la ea. Mergem imediat īntr-acolo". Deci, īnca o contesa. Nici nu voiam mai mult. Ne-am urcat īntr-o trasura de moda noua, numita "diable" si am ajuns la contesa la ora 11 dimineata. Īn fata ochilor am avut o femeie de 60 de ani, data cu mult ruj pe fata, cu un ten albastru-rosietic, slaba, urīta si batrīna; era asezata pe o sofa īntr-o pozitie respingatoare. Cīnd am intrat a exclmat: "Ah, ce baiat frumos! Conte, esti o comoara. Aseaza-te līnga mine, tinere prieten". Nu am avut īncotro si m-am supus, dar imediat am simtit un miros respingator. Privirea mi-a alunecat spre pieptul ei scofīlcit, pe care īl etala īn īntregime. Alunitele erau acoperite cu mult fard. Doamne, unde am ajuns! Contele s-a retras, a spus ca īmi va trimite trasura peste o jumatate de ora si ca ma asteapta la Coralina. Nici nu a iesit bine din camera, ca fiara s-a napustit spre mine cu doua buze imense pe care mi le oferea sa le sarut. Imediat si-a dus mīna acolo unde tīnjea cu nerusinare de mult si a spus: "Lasa-ma sa vad si eu, ai una frumoasa?". Doamne, doamna... "Ce, nu vrei, nu fi copil!" Dar doamna, īngaiman eu continuu... "Ei, ce e?" Nu stiu, nu pot, nu īndraznesc, am o boala venerica... "Porcule mizerabil!" Imediat s-a īndreptat spre usa. Eu m-am ridicat ca fulgerul si am tīsnit, de teama ca portarul sa nu ma opreasca cumva". Boala venerica invocata de el, gonoree, nu era total exclus
Casanova - magicianul placerilor (IV)
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Casanova - magicianul placerilor (III)

Mesaj Scris de Admin la data de 10.10.06 16:58

Casanova - magicianul placerilor (III)
Casanova nu a putut gasi la Venetia decīt un fel de iubire din ura, ceea ce īi amintea ca īn familie nu a avut parte niciodata de alint. Aceasta este baza - cel putin partiala - a principiului de viata (cum īl denumeste el īnsusi): "Sa nu ma las legat de un loc anume, sa urmez doar sistemul - daca exista vreunul - si sa ma las dus de curent". Deseori, pentru el calatoria a fost imperios necesara, mai ales atunci cīnd era fortat sa paraseasca o localitate pentru ca era īnglodat īn datorii. Alte dati a calatorit din deziluzie. Serviciile pe care le-a gasit la unul sau la altul din nobili nu au corespuns conceptiilor sale; s-a considerat un neīnteles, caruia nu i se apreciaza calitatile. Pablo Günther, cercetator al lui Casanova, a calculat ca, de-a lungul vietii, Giacomo a strabatut 41.820 kilometri - 70 la suta cu trasura proprie, cea a prietenilor, sau īntr-una īnchiriata. Nici nu si-a pus problema sa mearga calare, asa cum a facut-o Michel Montaigne. O singura data a facut-o - pe o distanta de 70 de kilometri -, cīnd a lasat trasura unei prietene. Lista calatoriilor sale este ampla. Pīna la vīrsta de 21 de ani a umblat doar prin Italia, apoi a urmat o odisee, care merita a fi urmarita: * 1749 - Venetia - Milano - Mantua - Cesena - Parma - Geneva - Parma - Venetia; * 1750 - Venetia - Lyon - Paris; * 1752/1753 - Paris - Dresda - Praga - Viena - Venetia; * 1756 - Venetia - München - Strasburg - Paris; * 1757 - Paris - Dunquerque - Paris; * 1758 - Paris - Amsterdam - Paris; * 1760 - Paris - Amsterdam - Köln - Stuttgart - Zürich - Solothurn - Roche - Geneva - Marsilia - Pisa - Neapole - Roma; * 1761 - Roma - Bologna - Torino - Paris - Augsburg - München - Basel - Paris; * 1762 - Paris - Metz - Paris - Aachen - Sulzbach - Geneva - Lyon - Torino; * 1763 - Torino - Geneva - Milano - Genova - Marsilia - Lyon; * 1763 - Lyon - Paris - Calais - Londra; * 1764 - Londra - Wesel - Wolfenbüttel - Berlin - Mitau - St. Petersburg - Moscova - St. Petersburg; * 1765 - St. Petersburg - Varsovia - Crystinopol - Varsovia; 1766 - Varsovia - Leipzig - Dresda - Praga - Viena; * 1767 - Viena - Augsburg - Ludwigsburg - Spa - Paris - Pamplona - Madrid; * 1768 - Madrid - Zaragoza - Valencia - Barcelona - Aix-en-Provence. Pe līnga disconfortul datorat conditiilor vremii, calatoriile durau mult. Nu se puteau parcurge mai mult de 6-7 kilometri pe ora. Cīnd Casanova mergea cu trasura, calatorea cam 12 ore zilnic. Īn Franta, Anglia, Italia si Olanda existau deja "sosele", īn celelalte tari ale Europei drumurile au īnceput sa fie construite abia din secolul al XVIII-lea. Traversarea Alpilor era foarte grea, īn afara de doua trecatori mai largi, erau doar cai īnguste.

Casanova - magicianul placerilor (III)
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Casanova - magicianul placerilor (II)

Mesaj Scris de Admin la data de 09.10.06 14:10

Casanova - magicianul placerilor (II)
La 16 ani, Casanova s-a lasat initiat īn tainele si placerile iubirii de doua surori dintr-o familie de nobili venetieni. El nu a ezitat sa transforme īn filosofie cele īnvatate, dupa cum aflam din memorii: "De-a lungul īndelungatei mele cariere de libertin am fost condus de o atractie deosebita fata de sexul frumos, pe care l-am cucerit prin ispite. Am sucit capul foarte multor femei, trezind īn ele pasiunea. Cel mai mare succes l-am avut cīnd novicele, ale caror principii morale si idei preconcepute stateau īn calea eforturilor mele de cuceritor, erau īnsotite de o femeie. Stiam de mult ca o fata este greu de cucerit din cauza ca se teme, dar īn prezenta altei femei este mai usor de ademenit. Fireste, era nevoie de un efort dublu, dar rasplata era pe masura. Tatii si mamele sīnt deseori de alta parere, dar pe nedrept. Ei refuza de obicei sa lase fata singura cu un baiat, la un bal sau la o plimbare, dar accepta sa faca acest lucru daca ea este īnsotita de o prietena. Va repet, ei gresesc deoarece, daca tīnarul cunoaste aceasta regula, fata lor este pierduta. O falsa pudoare o īmpiedica pe una sau pe cealalta sa opuna o rezistenta decisiva ispitei. O data facut primul pas, restul urmeaza repede si sigur. Daca prietena cedeaza, atunci, ca sa nu trebuiasca sa roseasca, ea va fi prima care o va convinge si pe cealalta sa faca la fel. Iar daca ademenitorul este īndemīnatic, nevinovata a mers deja mult prea departe pentru a mai putea da īnapoi. Īn plus, cu cīt o persoana este mai nevinovata, cu atīt stie mai putine despre mobilul ademenirii. Īn necunostinta de cauza, ea cade prada placerii, intervine curiozitatea, si restul decurge de la sine". Venetienii, indiferent daca erau meseriasi, patricieni, politicieni sau episcopi, cu totii erau vīnatori de placeri - si aceasta nu numai īn timpul carnavalurilor, ce durau 6 luni. Existau 14 teatre. Prostituatele erau sprijinite de stat si se bucurau de prestigiu social. Jocul de noroc a luat o asemenea amploare, īncīt, īn 1774, a trebuit īnchis Ridotto, tripoul orasului. Casanova īncepe sa-si scrie memoriile la Dux. Batrīna republica Venetia nu se poate opune noii epoci a statelor nationale, iar Casanova face remarci sarcastice despre sfīrsitul celeilalte epoci. Īn rest, cele 12 volume nu contin observatii referitoare la evenimentele politico-istorice ale timpului. Istoria statelor si a raboaielor trece īn plan secundar. Īn prim-plan se afla aventurile eroului, si nu destinul regatelor sau starea sociala. Vorbeste de cetateni de rīnd, de meseriasi, de saraci numai daca apeleaza la serviciile lor sau daca īi stau oarecum īn cale. Lumea lui o constituie palatele aristocratilor - a caror casta numara, la vremea respectiva, circa 3.500 de membri -, desi Casanova nu facea parte din ea. Parintii sai au fost actori: Gaetano Giusepe Casanova si Zanetta, fiica unui pantofar. Giocomo s-a nascut pe 2 aprilie 1725, la 13 luni de la nunta. La putina vreme, Zanetta a plecat cu sotul ei la Londra, unde aveau un angajament. Giacomo a fost lasat īn grija bunicii, Marzia. Īn 1727, la Londra, s-a nascut primul frate, Francesco, care ar fi fost rodul unei legaturi a Zanettei cu printul de Walles. La scurta vreme dupa revenirea la Venetia s-a nascut cel de-al treilea fiu, Giovanni. Giacomo Casanova a ramas cea mai mare parte a vremii la bunica, el s-a simtit abandonat de parinti: "Parintii mei nu au vorbit niciodata cu mine". O amintire din copilarie care īl va urmari toata viata, dupa cum aflam din memorii: "Sa revenim la īnceputurile existentei mele de fiinta gīnditoare. Primele amintiri dateaza de la īnceputul lunii august 1733. Aveam 8 ani si 4 luni. Nu stiu nimic din cele petrecute anterior. Stateam īntr-un colt al camerei mele, aplecat spre perete, cu capul sprijinit: ma uitam la sīngele ce īmi curgea din nas. Marzia, bunica mea, al carei preferat am fost, īmi stergea fata cu o cīrpa muiata īn apa rece si, fara sa stie cineva, m-a urcat īntr-o gondola si m-a dus la Murano, o insula foarte populata, la o jumatate de ora departare de Venetia. Dupa ce am coborīt, am mers īntr-o cocioaba, unde o femeie batrīna statea pe pat cu o pisica neagra īn brate. Īn jurul ei mai misunau vreo 5-6 mīte. Era o vrajitoare. Batrīnele au vorbit mult despre mine. Convorbirea s-a facut īntr-un alt dialect (cel din Friuli), dupa aceea bunica i-a dat vrajitoarei un ducat de argint. Ea a deschis o comoda, m-a ridicat si m-a asezat īnauntru, a īnchis usa si mi-a spus sa nu ma tem. Mi-ar fi fost frica daca as fi fost constient, dar eu eram curios. Am fost linistit, mi-am īndesat īn nas batista, deoarece tot mai sīngeram, nu am dat atentie galagiei ce se auzea de afara. Auzeam alternativ rīsete si plīnsete, apoi tipete, cīntece si lovituri īn comoda. Totul īmi era indiferent. Īn sfīrsit am fost scos. Sīngerarea a īncetat. Apoi strania femeie m-a alintat. Dupa aceea m-a dezbracat, m-a īntins pe pat si a aprins mai multe feluri de tamīie. A īnvelit totul īntr-un cearsaf, pe urma si pe mine īn el. A spus cīteva formule magice, dupa care m-a dezvelit si mi-a dat niste bomboane aromate. Apoi mi-a uns tīmplele si spatele cu o alifie frumos mirositoare si m-a īmbracat. Mi-a spus ca voi sīngera tot mai putin, cu conditia sa nu povestesc nimanui ce a facut ea pentru īnsanatosirea mea. M-a amenintat chiar ca īmi voi pierde tot sīngele si voi muri daca voi trada secretul ei. Dupa ce m-a speriat, m-a anuntat ca īn noaptea urmatoare voi fi vizitat de o femeie de care va depinde norocul meu pe viitor daca voi avea puterea sa pastrez si acest secret. Ne-am īntors acasa, unde eu am adormit aproape imediat, fara sa ma mai gīndesc la frumoasa vizitatoare. Deodata m-am trezit si am vazut sau am crezut ca vad o femeie diafana care venea pe cos. Era īmbracata īntr-o rochie din stofa fina, pe cap avea o coroana cu multe pietre scumpe, care straluceau. S-a apropiat maiestuos si s-a asezat pe patul meu. A scos din buzunar cīteva cutiute mici, mi-a vorbit mult, fara sa īnteleg nimic si a plecat cum a venit. Eu am readormit". Mai trebuie mentionata o īntīmplare deosebita din copilarie. Tatal, care era si regizor de teatru, se īngrijea si de tehnica iluminarii, si de aparatura optica (de la el a mostenit interesul pentru tehnica). Īntr-una din zile, tatal a slefuit un cristal mare, care l-a fascinat īn mod deosebit pe Giacomo. L-a pus īn buzunar. Cīnd tatal a cautat cristalul si i-a īntrebat pe copii unde este, Giacomo l-a strecurat īn buzunarul lui Francesco. Dupa ce l-a gasit, baiatul a primit o mama de bataie! Giacomo nu s-a simtit vinovat de fapta sa si acest sentiment l-a caracterizat toata viata. Nu īi pasa ce urmari pot avea glumele si nazdravaniile sale. Filosoful si cercetatorul Thomas Schäfer, specialist īn biografia lui Casanova, opineaza: "Aceasta incapacitate de compasiune, care, cīteodata, pare a fi chiar cinica, se explica din punct de vedere psihologic numai prin durerea īnabusita a unui copil parasit, condus involuntar dupa deviza «mai bine sa fiu superficial, decīt sa ma las antrenat īn sentimente profunde». Pentru Casanova un sentiment mai puternic īnsemna a-si reaminti suferintele copilariei". S-ar putea ca dorinta lui mereu vie de a avea legaturi cu femei sa se explice nu numai prin excese sexuale, ci si ca respingere a unei legaturi mai strīnse cu oamenii, respectiv suferinta copilului din cauza lipsei mamei. Casanova a reluat cu fiecare femeie acest sentiment legat de absenta mamei. Nu se poate sti daca aceste interpretari psihologice - sau mai bine zis speculatii - au o baza reala. Mai interesant este de observat fenomenul Casanova, posibil numai īn acea epoca
Casanova - magicianul placerilor (II)
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Casanova- magicianul placerilor

Mesaj Scris de Admin la data de 07.10.06 14:04

Casanova- magicianul placerilor [I]

Sīntem īn noiembrie 1792. Iarna s-a instalat devreme īn Boemia. Parcul castelului contelui Waldstein, situat īn localitatea Dux (Duchcov, īn limba ceha), este acoperit de zapada. Bibliotecarul contelui este Giacomo Casanova. Īndeplineste aceasta functie de 7 ani. Pe birou are īntinse īnsemnarile sale. Are o memorie buna, uneori o īmbogateste dīnd frīu liber fanteziei. Desi este īnvelit īntr-un pled, īi este frig. Īsi scrie memoriile, care vor deveni cel mai pregnant tablou al vietii politice si sociale a acelui secol, la finalul caruia a izbucnit Revolutia franceza.
A gasit la castelul din Dux ultimul refugiu, dupa ce a colindat īntreaga Europa. Este marcat de desele boli venerice de care a suferit. Ochii continua sa fie foarte vioi si sa ateste conceptia lui despre viata: un filosof, care nu a esuat īn nici o placere, chiar daca ea a presupus si suferinta ulterioara, si care a stiut sa nascoceasca mereu noi placeri. Casanova a fost un maestru īn domeniu. Cel mai mult a urīt trīndaveala. Dorinta de a avea o placere nu se explica numai prin numeroasele sale aventuri amoroase, ci si prin spiritul lui inventiv. Intensitatea cu care a trait īn epoca a fost unica; tocmai de aceea a putut sa o istoriseasca mai expresiv ca nimeni altul. Histoire de ma vie (Istoria vietii mele) l-a facut sa intre īn literatura universala. Opera a fost publicata integral abia la 162 de ani de la moartea lui si aceasta a īnsemnat ca s-a pus capat mentionarii exclusive a aventurilor lui erotice, care nu reprezinta nici macar un sfert din īntreg textul. Casanova a īncercat mereu sa imprime o directie unei existente sporadice si nesigure, caracterizata prin succese si caderi spectaculoase. A urmat teologia, a devenit abate, apoi a fost uns preot. Īn secolul al XVIII-lea, meseria de preot era ca oricare alta. Pentru Casanova ea nu a avut nici o legatura cu dreapta credinta. Numarul mare al clerului era caracteristic societatii de atunci. Numai īn regatul Neapole, cu 4 milioane de locuitori, erau peste o suta de mii de preoti. Deseori, politicienii, poetii sau oamenii de stiinta īsi īncepeau cariera ca fete bisericesti. Casanova a avut 17 ani cīnd a esuat la prima predica: "Tīnar si sigur de mine, am crezut ca nu e mare lucru sa īnveti o predica pe de rost". Dupa primele propozitii, nu a mai stiut ce urmeaza. Asistenta l-a ironizat, preotimea prezenta a fost indignata. Casanova s-a rusinat si a lesinat: "As fi vrut sa mor". Dupa acest dezastru, si-a reluat studiile de Drept la Padova. Si-a dat doctoratul īn anul 1742, la 18 ani. Dupa 3 ani devenise secretarul cardinalului Troyano Francisco Aquaviva d'Aragona. Nu a durat mult si s-a saturat. A plecat la Venetia, unde a intrat violonist īn orchestra teatrului. Peste ani, cīnd īsi va scrie memoriile, subtitlul capitolului al VII-lea din volumul al II-lea este Devin un pierde-vara. A fost īntr-adevar astfel, deoarece, īmpreuna cu altii ca el, a pungasit niste prostituate, a dezlegat gondole si a participat la un viol: "Seful nostru trebuia sa deschida dansul. Īnvingea prin curtoazie orice rezistenta initiala a victimei, īn fond fireasca. Pentru ea sacrificiul a meritat, deoarece atunci cīnd eu, ca un bun sacrificat, m-am oferit pentru a doua oara, ea a acceptat cu un fel de recunostinta gestul; de altfel, nici nu si-a ascuns bucuria cīnd a constatat ca ne poate face fericiti pe toti". Īn loc ca siluitorii sa ajunga īn dosul gratiilor, īntreaga Venetie a rīs de incident si, cel mai mut, de bietul īnselat, adica de sotul victimei. Venetia secolului al XVIII-lea nu cunostea notiunea de abuz sexual, desi asemenea practici erau la ordinea zilei. Pornirea spre asemenea acte era considerata o urmare a instinctului natural, caruia trebuia sa i se dea curs. Iar nobilii erau extrem de rar acuzati de asa ceva. Astazi au mai ramas doar culisele acelei Venetii, care faceau ca orasul sa fie un fel de miraj al frumusetii si placerilor. "Venetia īnsemna o frumusete duplicitara a aventurii, care se īnfiripa toata viata asemeni unei flori rupte din mare. Ea a ramas si continua sa fie orasul clasic al aventurii prin sensibilizarea ultimului destin al imaginii de ansamblu, anume ca sufletul nostru nu poate gasi un lacas, ci doar o aventura... Toti oamenii din Venetia se misca de parca ar fi pe scena: la slujba, unde nu realizeaza nimic sau visīnd mereu si aparīnd dupa un colt pentru a disparea imediat dupa celalalt: parca ar fi niste actori, care nu īnseamna nimic īn afara scenei, spectacolul trebuie sa existe fara a lasa vreo urma pentru posteritate". Este o descriere facuta de istoricul de arta Georg Simmel īn 1922. Īn secolul al XVIII-lea, Venetia, etichetata drept o ruina care si-a pierdut importanta politica, a fost nevoita mereu sa inventeze ceva care sa ateste stralucirea si continuitatea orasului. Regizarea nemuririi era atotprezenta si era īncununata de spectacole marete ce atrageau oameni de pretutindeni: regate pe Canal Grande, curse de tauri si piramide umane īn piete, iluminarea bisericii San Marco, focuri de artificii si carnavaluri. Toate defineau ritmul scurgerii timpului si faceau sa dispara limita dintre aparenta si realitate, dintre zi si noapte. Liberalismul sexual era o componenta fireasca a spectacolului si a acestei lumi fascinante si bizare. Casanova a fost ferm convins ca omul este condus de 3 instincte: de foame, de sexualitate si de ura. Se deosebeste de animal numai prin īnclinarea spre placere. "Sigur omul este capabil de adevarata placere, deoarece este dotat cu facultatea de a gīndi. El asteapta placerea, o cauta, o creeaza si si-o aminteste, daca a gustat-o. Care e situatia? Omul se afla pe aceeasi treapta cu animalul daca se lasa prada celor 3 instincte fara sa gīndeasca. Cīnd intervine gīndirea noastra, cele 3 instincte devin o placere, o placere si īnca o data o placere. Este un sentiment inexplicabil care ne face sa gustam asa-numita fericire, pe care nu o putem numi, ci numai simti". Pe primul plan, placerea, sexualitatea si satisfactia, ca fiind ceva firesc si de la sine īnteles. Stiau sa evadeze din casnicie, ce nu era decīt o alianta de interes. Este remarcabila spontaneitatea relatiilor erotice. [Va urma]
Casanova- magicianul placerilor (I)
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Casanova, victima femeilor:

Mesaj Scris de Admin la data de 14.09.06 17:22

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Casanova[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 29.05.06 10:48

GIACOMO  CASANOVA-
3]Caracterul este alcatuit din minte si din suflet. Asa se intampla ca el depinde de educatie si, prin urmare, poate fi indreptat sau imbunatatit.
2]Plictiseala e acel infern pe care Dante a uitat sć-l descrie.
1]Ferice de popoarele care pot spune ŗi scrie tot ce poftesc!


Ultima editare efectuata de catre Admin in 10.07.15 21:18, editata de 16 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Casanova[v=]

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 2 din 2 Īnapoi  1, 2

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum