Columb[v=]

Pagina 1 din 2 1, 2  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 24.11.15 13:25

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 20.08.15 14:09

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 15.03.15 17:40

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 31.01.15 13:07

A DESCOPERIT CRISTOFOR COLUMB AMERICA? Cu mult inainte ca America de Nord sa fie descoperita de Columb, aceasta emisfera pare a fi fost vizitata si de europeni, romani, chinezi si japonezi... poate chiar si de egiptenii antici! Cu totii stim prea bine ca cel care a descoperit America a fost Columb, asa am fost invatati la scoala, asa ne-au spus parintii si cercetatorii... Mai mult...
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 19.11.14 10:43

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 28.10.14 9:51

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 12.10.14 19:02

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 24.08.14 14:33

http://www.revistamagazin.ro/content/view/11187/20/
Una dintre povestile cu care am crescut, dincolo de cele ale fratilor Grimm, a fost cea care spunea ca in anul 1492 Cristofor Columb a traversat Atlanticul pentru a ajunge in Indii, dar a descoperit America. Acum se stie ca in aceasta cursa transoceanica vikingii sunt cei care l-au intrecut pe celebrul Columb si nu „la mustata”, ci cu 500 de ani inainte. Si s-ar putea sa mai fi fost si alti competitori, mult mai rapizi.
Siberienii, stramosii Americii
 Teorii stiintifice populare vorbesc despre posibilitatea ca primii colonisti americani sa fi venit din Asia de Est, mai exact din Siberia. Ar fi vorba despre oameni preistorici din aceasta zona, care ar fi migrat in nordul Americii de Nord, pentru ca apoi, treptat, sa fi proliferat pe intregul supercontinent. Se presupune ca aceasta migratie ar fi avut loc cam cu 11.000 de ani in urma, dar unele dovezi arheologice stabilesc ca ar fi vorba despre 20.000-30.000 de ani in urma.
 Se accepta ca posibil cel mai scurt traseu cu putinta: siberienii ar fi traversat inghetata stramtoare Bering, in epoca de gheata, desi ei ar fi putut sa o traverseze si cu ambarcatiuni mici si medii. Pana la urma, acesta este cel mai rapid mod de a ajunge in America, evitand pericolele unei lungi si complicate traversari transatlantice, cea aleasa de Columb. Oricum, el era pregatit pentru o calatorie spre Indii, nestiind nimic despre continentul care avea sa fie numit mai tarziu Lumea Noua, America.
 Teoria siberienilor care ar fi ajuns in America este sustinuta de o echipa de antropologi de la Universitatea din Pennsylvania, care intr-un studiu din 2012 demonstra ca exista asemanari genetice, o mutatie unica, intre oamenii de la sud de Altai, din Siberia, si nativii americani. Asa ca nu numai ca siberienii l-au batut pe Columb, dar tot ei sunt si primii oameni care au pus piciorul pe noul continent, putand fi considerati si descendentii nativilor americani de azi.
Anul 1421
 Intre 1368 si 1644, China a fost condusa de dinastia Ming, o perioada in care Europa domina transportul pe mare. In aceste conditii, China, prin conducatorii sai a incurajat la randul ei explorarea maritima si geografica, fiind foarte posibil ca in una dintre aceste expeditii geografice sa fi ajuns in America.
 Teoria, care a fost denumita „teoria anului 1421”, anul in care se presupune ca navigatorii chinezi au pus piciorul pe continentul american, a fost popularizata de istoricul amator britanic Gavin Menzies, care a observat asemanari intre cultura chineza si cea a nativilor americani. Menzies afirma ca inainte cu 70 de ani de sosirea lui Columb in Lumea Noua, chinezii conduceau cele mai importante triburi si ca in acest timp au avut vreme sa se incruciseze cu nativii. Problema ar fi ca exista prea multe presupuneri si prea putine dovezi pentru a sustine „teoria anului 1421”. Cateva artefacte chinezesti, imprastiate in nordul si sudul continentului american, se banuieste ca dateaza dinaintea sosirii lui Columb, dar cea mai puternica dovada in favoarea teoriei este o celebra harta chinezeasca desenata in 1408, care descrie intreaga lume, inclusiv supercontinentul Americii!
 Cu toate acestea, multi istorici au ajuns la concluzia ca harta respectiva este o copie a unei harti, fiind desenata de un calugar iezuit prin secolul al XVII-lea. Parerile sunt impartite, cam nimic nu poate confirma sau infirma teoria anului 1421, dar ea pare plauzibila, daca ne gandim ca vine din China, civilizatia care a inventat praful de pusca inaintea Europei, ca sa nu mai vorbim despre matase sau meridianele energetice si acupunctura, printre altele.
Fuga templierilor
 Ordinul Templierilor a fost distrus de Filip cel Frumos in 1308, capeteniile fiind arestate in ziua de vineri, 13 octombrie 1307 si apoi arse pe rug pentru erezie. Totusi, sute de templieri au reusit sa scape de persecutii si s-au refugiat in Scotia, unde au fost ajutati de Henry Sinclair, principe al insulelor Orkney.
 In 1398 el a organizat o expeditie spre Lumea Noua, urmand traseul vechilor vikingi. 12 vase i-au purtat pe Sinclair, si alte cateva sute de refugiati templieri, in Noua Scotie, Canada, unde se presupune ca templierii si-au ascuns bogatiile. Despre Sinclair se crede ca ar fi calatorit spre sud si ar fi ajuns pana in actualul stat Massachusetts, dar cert este ca atat el, cat si refugiatii templieri nu s-au mai intors in Scotia, asimilandu-se cu bastinasii.
Au traversat grecii si romanii oceanul?
 In 1933, arheologii au descoperit un cap roman realizat din ceramica, in timpul unor sapaturi in Toluca Valley, la 72 kilometri vest de orasul Mexico City. De ce si cum a ajuns acolo ramane un mister deocamdata nedezlegat, dar se pare ca obiectul a precedat sosirea oamenilor lui Cortes, eliminandu-se posibilitatea ca el sa fi fost adus de spanioli cu ocazia unei expeditii. Statueta, dupa datarile prin termoluminiscenta, este veche de 1.800 de ani si, dupa arheologul David Kelley de la Universitatea din Calgary (Canada), a ajuns pe „pamant american” cam prin anul 200 d.Hr.
 Una peste alta, inseamna ca romanii au fost primii care au ajuns in America! (Asta daca-i omitem pe siberieni.) Lucrurile par plauzibile, romanii erau buni navigatori, dar ei invatasera meserie de la grecii antici. Multe orase-stat, precum Atena, excelau in expeditiile navale, ca sa nu mai punem la socoteala ca ei stiau ca Pamantul este rotund. Asa ca si ei puteau sa fi ajuns in America inaintea lui Columb.
 Medicul italian Lucio Russo a sugerat ca o harta desenata de Ptolemeu includea insulele Antile, iar cercetatorul greco-canadian dr. Minas Tsikritsis sugereaza ca intr-un document al lui Plutarh este descrisa in detaliu o calatorie din Cartagina in Canada, din anul 86. Si nu ar fi fost doar una, dupa Tsikritsis: grecii (si cartaginezii) vizitau des Canada, ca parte a unui ritual de venerare a lui Kronos, dar si pentru a aduce cupru extras din zona Lacului Superior si a insulei Royale. Se presupune ca in jur de 50.000 de tone de cupru ar fi fost extrase din aceste locuri intre anii 2400 si 1200 i.Hr.
In loc de concluzie
 Oricum ar fi fost, este rational sa admiti ca au existat civilizatii care au gasit drumul spre America mult inaintea lui Columb, in 1492. Descoperirea lui are meritul de a fi declansat marea era a descoperirilor geografice din secolele al XV-lea si al XVI-lea, care a dus omenirea nu doar spre noi spatii geografice si culturale, ci si spre noi si inestimabile bogatii care au poposit destul de repede, prin crime si jaf, in visteriile marilor puteri navale ale acelor timpuri, ale Spaniei, in principal.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 03.08.14 23:20

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 14.05.14 12:17

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 22.03.14 23:31

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 21.01.14 23:09

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 27.10.13 18:12

http://www.revistamagazin.ro/content/view/10446/20/
Sunt multe lucruri pe care le învatam la scoala sau pe care le stim de la televizor, fapte certe, despre care suntem convinsi ca sunt adevarate. Când în realitate sunt eronate! Un lucru eronat repetat la infinit devine, într-un final, adevarat. Se pare ca singurul lucru cert pe care îl stim cu adevarat este ca nu stim nimic cu certitudine. Iata câteva exemple de fapte dovedite a fi eronate, alese dintre cele mai cunoscute.
Charles Lindbergh este primul care a traversat oceanul Atlantic cu avionul
 Pe oricine ai întreba despre aceasta performanta (zborul a durat 34 ore si a masurat 3.600 mile) îti va da acelasi raspuns: cu certitudine, Charles Lindbergh în 1927. În realitate, el n-a fost nicidecum primul om care a traversat oceanul cu avionul, mai degraba a fost al 85-lea! În realitate, prima traversare a Atlanticului a fost reusita de o pereche de aviatori britanici, John Alcock si Arthur Brown, cu opt ani înaintea lui „Lucky Lindy”, adica în iunie 1919. Cei doi au zburat la bordul unui bombardier Vimy plecând din Newfoundland, Canada, pentru a ateriza în Irlanda. Mai mult, în 1924, un întreg echipaj al zepelinului de constructie germana, USS Los Angeles a zburat spre America. Mai pot fi amintiti cei care au traversat, dar nu au supravietuit încercarii. E vorba despre pilotii francezi Charles Nungesser si Francois Coli care au facut încercarea cu trei saptamâni înainte de zborul lui Lindbergh, dar care au disparut undeva între Paris si New York (multi spun ca ei au reusit sa traverseze oceanul, dar s-au prabusit undeva lânga o padure din Newfoundland. Totusi, sa-i dam Cezarului, ce-i apartine: Lindbergh este primul care a traversat oceanul de unul singur. Fara copilot si fara autopilot, care nu exista pe atunci.
Columb, primul european care a descoperit America
 Toti istoricii considera acest fapt unul sacrosant, chiar daca alti cercetatori ofera alte date. Onoarea de a fi descoperit America îi revine unui viking pe nume Leif Erickson care ar fi plecat din Scandinavia pentru a ajunge în Newfoundland, aceasta calatorie petrecându-se cu cinci sute de ani înainte de nasterea lui Cristofor! De fapt, vikingii au ridicat sate în Greenland, pe coasta estica a Canadei, devenind astfel primii europeni care au colonizat Lumea Noua. Mai exista dovezi ca fenicienii, o civilizatie de estul Mediteranei care au trait între 1550 si 300 î.Ch., au reusit aceasta performanta cu secole bune înaintea vikingilor. Cristofor Columb a fost, asadar, primul european care a descoperit America în timpurile „moderne” si care a aratat ca mai exista un continent între Europa si Asia. Un alt fapt care trebuie revizuit este acela ca Cristofor Columb a vrut în calatoria sa, sa demonstreze ca Pamântul este rotund. În realitate, nimeni în 1492 nu credea ca Pamântul este plat! Singurul lucru pe care Columb a vrut sa-l demonstreze a fost ca este posibil sa ajungi din Europa în China navigând spre vest, nu spre est. A cautat o „scurtatura” si a descoperit un continent.
Fratii Wright sunt primii care au zburat cu un avion
 Lucrurile s-au petrecut în 1903, dar înainte de celebrii frati din Dayton, Ohio, altii, înaintea lor, au zburat cu un aparat mai greu decât aerul, cu motor. Nu-i socotim aici pe cei care cu câtiva ani înainte au zburat cu un fel de deltaplane, dar trebuie amintit imigrantul german Gustav Whitehead. El a reusit, la începutul anului 1901, doua zboruri la bordul unui mic monoplan echipat cu un mic motor, ambele proiectate de el însusi. Din pacate, Gustav s-a dovedit mai bun mecanic si pilot decât arhivar, fapt ce a facut ca el sa neglijeze necesitatea de a fotografia evenimentul, desi se pare ca a fost de fata un reporter de la un ziar local, alaturi de o mâna de curiosi care au fost martorii celui de-al doilea zbor din 1902. Daca ar fi înregistrat evenimentul, cu fotografii si articole în presa, el ar fi putut schimba istoria aviatiei în loc sa ramâna doar o nota de subsol. Dar Whitehead nu e singur în grupul celor care au zburat cu avionul înaintea fratilor Wright. Unii istorici afirma ca francezul Clement Ader a zburat în 1897 cu un aparat de zbor denumit Avion III, iar, chiar mai devreme, tot un francez Felix du Temple a reusit un zbor în 1874! Mai exista si un ofiter rus, Alexandr Mozaiski, care ar fi zburat la bordul unui avion propulsat de un motor cu aburi, în 1884. Când te gândesti ca lucrurile ar fi stat altfel daca acesti pionieri, premergatori ai fratilor Wright, ar fi chemat presa pentru a înregistra evenimentele!
Nu folosim decât 10 la suta din creier
 Acest fapt a fost de atâtea ori repetat, încât nimeni nu se mai îndoieste de veridicitatea afirmatiei. Si totusi, afirmatia este complet eronata! Creierul uman este probabil cea mai complexa si de nepatruns „masinarie” de care dispune organismul uman. Cel care controleaza absolut toate activitatile organismului, de la actiunea de a clipi, pâna la cea de a respira, de a-ti aminti unde sunt cheile de la masina sau de a apuca un obiect cu mâna. A folosi doar 10 la suta din el este un nonsens. Adevarul este ca folosim creierul 100 la suta, si asta tot timpul. Si asta pentru ca diferite parti ale organismului sunt controlate de diferite zone ale creierului. Pentru ca întreg ansamblu al corpului uman sa functioneze în orice moment al vietii este nevoie ca întreg creierul sa „conlucreze”. Este posibil ca numai 10 la suta din creier sa fie folosit pentru actiuni complexe, cum ar fi cele cognitive sau rationale, dar asta nu înseamna ca restul creierului se odihneste. Nici nu ar fi posibil pentru ca el este ocupat cu pastrarea noastra în viata, de la activitatea de pompare a inimii pâna la coordonarea miliardelor de biti de date care pleaca dinspre organe si milioanele de senzori din organismul nostru si care apoi se întorc pentru a determina reactiile organismului.
 În realitate, chiar daca unii cercetatori vor sa ne convinga cu teorii futuriste despre Big Bang sau gauri negre, stiinta este în faza de prima saptamâna de viata în privinta cunostintelor despre complexitatea abisala a creierului uman si capacitatea acestuia de a sustine viata în fiecare secunda a existentei. Creierul este cel mai mare mister al vietii pe Pamânt, alaturi de „constructia” perfectului mecanism care este organismul uman.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 26.10.13 19:03

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 02.08.13 9:25

Columb nu ar fi descoperit niciodata  America daca ar fi fost casatorit, din cauza urmatoarelor intrebari:
 
Unde te duci?
Cu cine?
De ce?
Cu ce?
Ca sa descoperi ce?
De ce tu?
Si eu ce fac daca tu pleci?
Pot sa vin cu tine?
Cand te intorci?
Ce imi aduci?
Se pare ca ai un adevarat plan, nu???
De ce? Nu ma minti! De ce iti faci asemenea planuri?
Vad ca sunt din ce in ce mai multe in ultimul timp. De ce?
Te parasesc. Si nu ma mai intorc niciodata. De ce nu ma opresti?
Nu inteleg de ce e atat de importanta chestia asta cu descoperirea. Si de ce nenorocita aia de regina iti da toate vasele alea pe gratis?
De ce? E mai frumoasa ca mine?
De ce te gandesti atat de mult si nu raspunzi?
Intotdeauna calatoresti si iar calatoresti...nu pot sa inteleg de ce naiba  ........
Ce vrei sa descoperi??

 
De la: Ely Glikman
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 15.06.12 10:15

Mitul canibalului sau monștrii descoperiți de Columb


Cele mai recente texte despre cucerirea Lumii Noi cuprind inevitabil reprezentãrile fanteziilor și fricilor europene, transferate populațiilor indigene, care vor forma un tablou inversat al valorilor Lumii Vechi, factor crucial în justificarea proiectului colonial.

Imaginar și alteritate

Columb sau Vespucci împãrtãșesc cititorilor preocupãrile exotice și erotice specifice și enciclopediștilor medievali, creând imaginea unei lumi populate de amazoane, sirene, sodomiți sau canibali. Interesante nu sunt neapãrat relatãrile senzaționaliste, ci mai degrabã modul în care tema canibalismului se îmbinã cu cele ale sexualitãții și monstruozitãții. Jocul alteritãților presupune o diferențiere între reprezentat și reprezentant care poate uneori sã degenereze într-un grad extrem de dialecticã, dupã cum aratã mitul canibalismului. Este un grad de alteritate extremã, tradusã în termeni alimentari și nu numai.

Canibalismul este asociat cu nuditatea, promiscuitatea, incestul și alte practici tabuizate de societatea europeanã. Pe de-o parte celãlalt este marginalizat, respins, dar pe de alta este într-un fel admirat în secret, pentru cã poartã fantasmele care permit trãirea mãcar în imaginar a unor experiențe refulate.

Imaginarul lucreazã constant în inventarul de diferențe, celãlalt având un rol de pretext pentru desfãșurarea acestui joc dual de animalizare și valorizare. Dupã cum a observant Claude Levi-Strauss, în gândirea sãlbaticã existã douã valori contradictorii: alteritate și universalitate. În afara tribului gãsim anormalitate, ceva dincolo de limitele umane, dar în același timp o fraternitate justificatã prin totem. Și societatea modernã se aflã în aceeași dualitate: între absolutizarea și aplatizarea diferențelor. Cert este cã în imaginar acestea sunt influente și creeazã mai mult decât universalitãțile.

Columb și monstrul

Demonizarea celuilalt prin acuzațiile de cele mai cumplite monstruozitãți precum canibalismul depinde atât de o conturare excesivã, cât și de o estompare a categoriilor sexuale. Și femeia, și bãrbatul devin prãdãtori vorace și sadici, monștrii deformați care nu meritã decât extincția sau înrobirea, o imagine care înainte sã devinã ilogicã, va marca mentalitatea europeanã secole întregi. Deși 1492 marcheazã în mod tradițional începutul modernitãții, Columb este un reper discutabil: familiaritatea sa cu lucrãrile medievale enciclopedice, geografice sau cartografice (Polo, Mandeville, d’Ailly) îl determinã sã se aștepte, printer multe alte exotisme, și la antropofagie. Înțelegerea deformatã a celuilalt apare încã din noiembrie 1492: “Înțeleg cã se spune cã existã corãbii mari și comerț în sud-est, și cã mai departe sunt oameni cu un singur ochi, și alții cu bot de câine care se hrãnesc cu carne umanã, când prind pe cineva îi taie gâtul, îi beau sângele și îi mutileazã pãrțile intime”.

Dificultatea de percepție rezidã nu doar în relatãrile exagerate ale compatrioților lui Columb, ci și într-o prãpastie lingvisticã imposibil de trecut. Bazându-se pe un limbaj al semnelor, pe descrierile monstruoase din epocã și pe fascinația fațã de mode culturale extreme, europeanul produce imaginea celuilalt în conformitate cu așteptãrile sale. Columb are însã, spre deosebire de camaradul sãu, dr. Diego Alvarez Chanca, rețineri, altfel ar fi considerat practici funerare precum plasarea capului mortului în-un coș în casã sau fixarea lui într-un țãruș drept dovadã clarã de canibalism. Existã mențiuni ale unui canibalism involuntar, ca de exemplu în 1553, când soldații înfometați de la Anzermo pare-se cã gãtesc bucãți consistente de carne despre care cred cã este de porc de Guineea înainte sã descopere cã este de fapt de om…Columb își menține scepticismul cam pânã pe 13 ianuarie 1492, când relateazã întâlnirea cu un emisar indigen fioros, gol, pictat cu carbine, cu pãrul lung și pene de papagal, pe care îl desemneazã drept un antropofag carib (de unde și denumirea de canibal).

Alteritatea radicalã

Totuși, o radicalizare a mitului canibalului se produce în cronica lui Guillermo Coma de Aragon, care descrie bestialitatea mâncãtorilor de oameni, asociind-o cu înfãțișarea lor detestabilã. Acest mit pare cã justificã o intervenție politicã și religioasã în Lumea Nouã. Începând cu 1503, edictul reginei Isabela autorizeazã o practicã durabilã: “Dacã astfel de canibali continuã sã opunã rezistențã, și nu doresc sã-i primeascã pe cãpitanii care cãlãtoresc din ordinul meu sau sã-i asculte în vederea adoptãrii sfintei credințe catolice și supunerii fațã de coroanã, pot fi capturați și transportați în regatul și domeniile mele spre a fi vânduți”. Cel mai probabil este vorba aici despre un grup etnic, dar interpretarea antropofagã nu este departe, tocmai pentru a arãta cã celãlalt este diferit și trebuie supus. Cum argumenteazã și papa Inocențiu al IV-lea în bula papalã din 1510 care sancționeazã intervenționismul în Lumea Nouã, legea divinã este încãlcatã nu doar de canibalism sau sacrificiul uman, ci și de sodomie sau idolatrie, furnizând o justificare moralã și spiritualã a atrocitãților comise de europeni. Mai mult, nou-descoperiților li se refuzã sfera umanului, dar și cea a masculinitãții.

Se poate spune cã în secolul al XV-XVI-lea non-europeanul ocupã aceeași sferã simbolicã ca și femeia: ambii sunt vãzuți ca parte din naturã, nu culturã, au nevoie de ghidare, sunt pasivi, simpli, fãrã capacitãți intelectuale, dar în același timp în afara societãții, periculoși, înșelãtori, inconstanți, sãlbatici, lascivi, malefici. În retorica protocolonialã America este femininã, alegorizatã deseori ca o figurã senzualã, dar posibilitãțile sale erotice sunt complicate de prezența unor arme sau capete umane. Sugestivã în acest sens este schița lui Jan van de Straet din 1575, foarte popularizatã de gravura lui Theodor Galle, care îl înfãțișeazã pe Amergio Vespucci întâlnind o figurã femininã indigenã, care îi îndreaptã atenția cãtre alte figuri nude ce gãtesc un picior de om. Poate fi o aluzie atât la practicile extreme ale celuilalt, cât și la postura sa de victimã a intențiilor prãdalnice ale invadatorilor. Alteritatea devine și o imagine a anxietãților cauzate de o vulnerabilitate masculinã, așa cum rezultã din povestea insulei populate cu femei vorace întâlnite în a treia cãlãtorie a lui Vespucci, când un tânãr este tranșat și mâncat.

Abisul cultural

Misionarul calvin Jean de Lery insistã asupra rolului important jucat de femei în prepararea victimelor, mai ales de femeile în vârstã, care simt nevoia sã-și compenseze carențele sexuale prin canibalismul practicat mai ales asupra organelor genitale. Se întrevede în aceste povești un motiv vechi, acela al temerii de castrare. La fel de veche este și legãtura dintre sodomie și canibalism, recurentã începând cu scrisoarea lui Hernan Cortes din 1519 și trecând prin relatãrile pline de dezgust ale lui Tomas Ortiz sau Fernando de Oviedo. Sodomia este interpretatã ca o boalã periculoasã, un atac la adresa corpului social patriarhal. Interpretãrile standard europene îl fac pe Vasco Nunez de Balboa sã vadã în bijuteriile și cosmeticele populației masculine din Panama o dovadã a efeminãrii. Neînțelegerea pasiunii europene pentru aur îi aruncã pe nativi mai adânc în prãpastia animalitãții.

Dezgustul pentru canibali și sodomiți exprimã tot soiul de temeri: de pasivitate, penetrare, contaminare, emasculare, de pierdere a controlului sau de a ceda pasiunilor. Dincolo de aceste anxietãți iraționale, canibalismul, la fel ca alte practici, servește drept o legitimare a colonialismului și infiltrãrii civilizației propovãduite de europeni. Canibalismul funcționeazã ca o metaforã a lipsei de culturã care duce la cucerire sau a abisului cultural. Este greu de diferențiat între pradã și prãdãtor. Spiritul intruziv European se manifestã și printr-o tentație a antropofagiei, cum se petrece de pildã în expediția lui Guttierez din Veragua în 1536, când spaniolii înfometați consumã un indian ucis.

De asemenea, când se întrevãd avantaje politice, se ignorã lipsa de moralitate a practicilor canibalice sau sacrificiale, cum face Cortes cu Montezuma. Uneori însã canibalismul comportã și o încãrcãturã divinã, ritualã, fiind asociat necunoscutului, temutului, non-umanului. Oricum, este dificil sã judecãm atitudinile nativilor fațã de astfel de mode culturale, pentru cã persistã în cronicile europene o dublã limitare: de limbã și de observație. Discursul centrului despre periferie presupune un transfer moral și conceptual care nu prezintã decât o realitate filtratã și instrumentalizatã.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 29.12.11 14:34

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Curiozitati din viata si calatoriile lui Cristofor Columb

Mesaj Scris de Admin la data de 28.09.11 15:40

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 11.05.11 11:53

Mitul canibalului sau moștrii descoperiți de Columb
Cele mai recente texte despre cucerirea Lumii Noi cuprind inevitabil reprezentãrile fanteziilor și fricilor europene, transferate populațiilor indigene, care vor forma un tablou inversat al valorilor Lumii Vechi, factor crucial în justificarea proiectului colonial.
Imaginar și alteritate
Columb sau Vespucci împãrtãșesc cititorilor preocupãrile exotice și erotice specifice și enciclopediștilor medievali, creând imaginea unei lumi populate de amazoane, sirene, sodomiți sau canibali. Interesante nu sunt neapãrat relatãrile senzaționaliste, ci mai degrabã modul în care tema canibalismului se îmbinã cu cele ale sexualitãții și monstruozitãții. Jocul alteritãților presupune o diferențiere între reprezentat și reprezentant care poate uneori sã degenereze într-un grad extrem de dialecticã, dupã cum aratã mitul canibalismului. Este un grad de alteritate extremã, tradusã în termeni alimentari și nu numai.
Canibalismul este asociat cu nuditatea, promiscuitatea, incestul și alte practici tabuizate de societatea europeanã. Pe de-o parte celãlalt este marginalizat, respins, dar pe de alta este într-un fel admirat în secret, pentru cã poartã fantasmele care permit trãirea mãcar în imaginar a unor experiențe refulate.
Imaginarul lucreazã constant în inventarul de diferențe, celãlalt având un rol de pretext pentru desfãșurarea acestui joc dual de animalizare și valorizare. Dupã cum a observant Claude Levi-Strauss, în gândirea sãlbaticã existã douã valori contradictorii: alteritate și universalitate. În afara tribului gãsim anormalitate, ceva dincolo de limitele umane, dar în același timp o fraternitate justificatã prin totem. Și societatea modernã se aflã în aceeași dualitate: între absolutizarea și aplatizarea diferențelor. Cert este cã în imaginar acestea sunt influente și creeazã mai mult decât universalitãțile.
Columb și monstrul
Demonizarea celuilalt prin acuzațiile de cele mai cumplite monstruozitãți precum canibalismul depinde atât de o conturare excesivã, cât și de o estompare a categoriilor sexuale. Și femeia, și bãrbatul devin prãdãtori vorace și sadici, monștrii deformați care nu meritã decât extincția sau înrobirea, o imagine care înainte sã devinã ilogicã, va marca mentalitatea europeanã secole întregi. Deși 1492 marcheazã în mod tradițional începutul modernitãții, Columb este un reper discutabil: familiaritatea sa cu lucrãrile medievale enciclopedice, geografice sau cartografice (Polo, Mandeville, d’Ailly) îl determinã sã se aștepte, printer multe alte exotisme, și la antropofagie. Înțelegerea deformatã a celuilalt apare încã din noiembrie 1492: “Înțeleg cã se spune cã existã corãbii mari și comerț în sud-est, și cã mai departe sunt oameni cu un singur ochi, și alții cu bot de câine care se hrãnesc cu carne umanã, când prind pe cineva îi taie gâtul, îi beau sângele și îi mutileazã pãrțile intime”.
Dificultatea de percepție rezidã nu doar în relatãrile exagerate ale compatrioților lui Columb, ci și într-o prãpastie lingvisticã imposibil de trecut. Bazându-se pe un limbaj al semnelor, pe descrierile monstruoase din epocã și pe fascinația fațã de mode culturale extreme, europeanul produce imaginea celuilalt în conformitate cu așteptãrile sale. Columb are însã, spre deosebire de camaradul sãu, dr. Diego Alvarez Chanca, rețineri, altfel ar fi considerat practici funerare precum plasarea capului mortului în-un coș în casã sau fixarea lui într-un țãruș drept dovadã clarã de canibalism. Existã mențiuni ale unui canibalism involuntar, ca de exemplu în 1553, când soldații înfometați de la Anzermo pare-se cã gãtesc bucãți consistente de carne despre care cred cã este de porc de Guineea înainte sã descopere cã este de fapt de om…Columb își menține scepticismul cam pânã pe 13 ianuarie 1492, când relateazã întâlnirea cu un emisar indigen fioros, gol, pictat cu carbine, cu pãrul lung și pene de papagal, pe care îl desemneazã drept un antropofag carib (de unde și denumirea de canibal).
Alteritatea radicalã
Totuși, o radicalizare a mitului canibalului se produce în cronica lui Guillermo Coma de Aragon, care descrie bestialitatea mâncãtorilor de oameni, asociind-o cu înfãțișarea lor detestabilã. Acest mit pare cã justificã o intervenție politicã și religioasã în Lumea Nouã. Începând cu 1503, edictul reginei Isabela autorizeazã o practicã durabilã: “Dacã astfel de canibali continuã sã opunã rezistențã, și nu doresc sã-i primeascã pe cãpitanii care cãlãtoresc din ordinul meu sau sã-i asculte în vederea adoptãrii sfintei credințe catolice și supunerii fațã de coroanã, pot fi capturați și transportați în regatul și domeniile mele spre a fi vânduți”. Cel mai probabil este vorba aici despre un grup etnic, dar interpretarea antropofagã nu este departe, tocmai pentru a arãta cã celãlalt este diferit și trebuie supus. Cum argumenteazã și papa Inocențiu al IV-lea în bula papalã din 1510 care sancționeazã intervenționismul în Lumea Nouã, legea divinã este încãlcatã nu doar de canibalism sau sacrificiul uman, ci și de sodomie sau idolatrie, furnizând o justificare moralã și spiritualã a atrocitãților comise de europeni. Mai mult, nou-descoperiților li se refuzã sfera umanului, dar și cea a masculinitãții.
Se poate spune cã în secolul al XV-XVI-lea non-europeanul ocupã aceeași sferã simbolicã ca și femeia: ambii sunt vãzuți ca parte din naturã, nu culturã, au nevoie de ghidare, sunt pasivi, simpli, fãrã capacitãți intelectuale, dar în același timp în afara societãții, periculoși, înșelãtori, inconstanți, sãlbatici, lascivi, malefici. În retorica protocolonialã America este femininã, alegorizatã deseori ca o figurã senzualã, dar posibilitãțile sale erotice sunt complicate de prezența unor arme sau capete umane. Sugestivã în acest sens este schița lui Jan van de Straet din 1575, foarte popularizatã de gravura lui Theodor Galle, care îl înfãțișeazã pe Amergio Vespucci întâlnind o figurã femininã indigenã, care îi îndreaptã atenția cãtre alte figuri nude ce gãtesc un picior de om. Poate fi o aluzie atât la practicile extreme ale celuilalt, cât și la postura sa de victimã a intențiilor prãdalnice ale invadatorilor. Alteritatea devine și o imagine a anxietãților cauzate de o vulnerabilitate masculinã, așa cum rezultã din povestea insulei populate cu femei vorace întâlnite în a treia cãlãtorie a lui Vespucci, când un tânãr este tranșat și mâncat.
Abisul cultural
Misionarul calvin Jean de Lery insistã asupra rolului important jucat de femei în prepararea victimelor, mai ales de femeile în vârstã, care simt nevoia sã-și compenseze carențele sexuale prin canibalismul practicat mai ales asupra organelor genitale. Se întrevede în aceste povești un motiv vechi, acela al temerii de castrare. La fel de veche este și legãtura dintre sodomie și canibalism, recurentã începând cu scrisoarea lui Hernan Cortes din 1519 și trecând prin relatãrile pline de dezgust ale lui Tomas Ortiz sau Fernando de Oviedo. Sodomia este interpretatã ca o boalã periculoasã, un atac la adresa corpului social patriarhal. Interpretãrile standard europene îl fac pe Vasco Nunez de Balboa sã vadã în bijuteriile și cosmeticele populației masculine din Panama o dovadã a efeminãrii. Neînțelegerea pasiunii europene pentru aur îi aruncã pe nativi mai adânc în prãpastia animalitãții.
Dezgustul pentru canibali și sodomiți exprimã tot soiul de temeri: de pasivitate, penetrare, contaminare, emasculare, de pierdere a controlului sau de a ceda pasiunilor. Dincolo de aceste anxietãți iraționale, canibalismul, la fel ca alte practici, servește drept o legitimare a colonialismului și infiltrãrii civilizației propovãduite de europeni. Canibalismul funcționeazã ca o metaforã a lipsei de culturã care duce la cucerire sau a abisului cultural. Este greu de diferențiat între pradã și prãdãtor. Spiritul intruziv European se manifestã și printr-o tentație a antropofagiei, cum se petrece de pildã în expediția lui Guttierez din Veragua în 1536, când spaniolii înfometați consumã un indian ucis.
De asemenea, când se întrevãd avantaje politice, se ignorã lipsa de moralitate a practicilor canibalice sau sacrificiale, cum face Cortes cu Montezuma. Uneori însã canibalismul comportã și o încãrcãturã divinã, ritualã, fiind asociat necunoscutului, temutului, non-umanului. Oricum, este dificil sã judecãm atitudinile nativilor fațã de astfel de mode culturale, pentru cã persistã în cronicile europene o dublã limitare: de limbã și de observație. Discursul centrului despre periferie presupune un transfer moral și conceptual care nu prezintã decât o realitate filtratã și instrumentalizatã.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 18.03.11 18:43


Exil pentru vlastarul regal Columb?

O carte recent aparuta, referitoare la viata descoperitorului Americii, Cristofor Columb, sugereaza ca acesta ar fi fost de fapt nu un umil fiu de genovez, ci un vlastar regal, trimis peste mari si tari pentru a proteja identitatea tatalui sau. Cel ce a emis fascinanta ipoteza este istoricul portughez Manuel Rosa, care-si bazeaza spusele pe studierea, timp de mai bine de douazeci de ani, a documentelor referitoare la viata faimosului explorator.


Fiul regelui Vladislav?

Originea omului care a descoperit Lumea Noua a fost dintotdeauna subiect de controverse, printre istorici. Relatarile contemporane afirma ca el s-ar fi nascut la Genova, in familia unui tesator, dar ulterior cercetatorii i-au conferit o multime de alte origini probabile, plasand locul nasterii lui fie in Spania, fie in Grecia, Franta, Portugalia si chiar Scotia! Unii au pretins ca insusi Columb si-ar fi ascuns deliberat radacinile, intrucat provenea dintr-o familie de evrei convertiti la catolicism sau ducea o viata dubla, ca agent secret al regelui Portugaliei, cu care aparent se certase, plecand la curtea Spaniei. Rosa este insa convins ca ilustrul navigator, care a intreprins, pana la moartea lui, survenita in 1506, patru calatorii spre ceea ce el considera a fi India, ar fi fost de fapt fiul regelui Poloniei si Ungariei, Vladislav III, ucis in batalia de la Varna, in 1444.
Istoricul iberic afirma ca de fapt suveranul ar fi supravietuit bataliei si s-ar fi refugiat in insula Madeira, unde s-a casatorit cu o nobila portugheza, fiind cunoscut ca „Henric Germanul”. Istoricul portughez considera ca a existat o conspiratie vizand ascunderea adevaratei origini a lui Columb, conspiratie menita sa-i protejeze tatal. „Curtile Europei au stiut cine este Columb, dar au avut motivele lor sa tina secret acest lucru. Convingerile istoricilor despre Columb s-au bazat pe informatii eronate si ei n-ar fi putut descifra misterul din simplul motiv ca vizau un alt om”, considera Rosa, cercetator la Universitatea Duke din Carolina de Nord.

Negustorii genovezi au falsificat testamentul lui Columb!

Originea regala a lui Columb ar putea explica de ce el s-a casatorit cu fiica unui nobil portughez cu 15 ani inainte de a porni in prima lui calatorie spre America – un asemenea mariaj i-ar fi fost interzis categoric unui fiu de tesator. In cartea lui, „Columb: povestea nespusa”, care a vazut lumina tiparului in Spania, Rosa sugereaza ca navigatorul n-a fost nici pe departe un autodidact, ci un om educat in geografie, astronomie, algebra, de dascali angajati de parintele sau de sange regal. Testamentul lui Columb, in care el specifica faptul ca s-ar fi nascut la Genova, ar fi fost, afirma Rosa, falsificat de negustori genovezi cu numele Columbo, care doreau sa pretinda mostenirea „Amiralului Marii Ocean”.
In sprijinul ipotezei sale, Rosa aduce atat blazonul lui Columb, foarte asemanator cu cel al regelui Vladislav III, cat si infatisarea fizica, apropiata de a suveranului. Urmatorul pas pe care cercetatorul portughez intentioneaza sa-l faca este sa compare ADN-ul prelevat din necropola regilor polonezi din Cracovia cu cel al lui Columb.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Cum a descoperit Columb America

Mesaj Scris de Admin la data de 20.06.10 19:44

Cum a descoperit Columb America

Cristofor Columb a fost navigator născut în 1451, la Genova. În 1478 s-a stabilit în Portugalia și s-a căsătorit cu Filipa Moniz Prestrello, cu care a avut un fiu, Diego. Între 1482-1484 a făcut mai multe călătorii pe coastele Guineei, aflându-se în serviciul Portugaliei.

Între timp căpăta contur planul său de călătorie care să-l conducă în Indii, navigând spre Vest, de-a lungul unei rute care trebuia să fie cea mai ­scurtă și convențională pentru trafic, bazându-se pe presupunerea că Pământul e rotund, dar și pe o eronată evaluare a întinderii continentului asiatic spre Est și a distanței dintre Europa și Indii.
Când proiectul său a fost respins, Columb s-a mutat în Spania pentru a încerca să obțină sprijinul suveranilor Isabela și Ferdinand. După câțiva ani de așteptare, grație unor trezorieri care au oferit Coroanei jumătate din banii necesari pentru a finanța acțiunea, suveranii spanioli s-au angajat ca în cazul succesului acțiunii să-i acorde lui Columb titlul de amiral și cel de vicerege al pământurilor cucerite pentru Spania, pe lângă o zecime din profiturile provenite din descoperiri.
Plecat cu trei nave mici, din portul Palos, la 3 august 1492, a atins pământul în octombrie 1492 la Guanahani, denumit de el San Salvador. Au urmat alte trei călătorii până în 1504, în timpul cărora Columb a explorat mai multe insule din Caraibe. În 1498, în timpul celei de-a treia expediții, Columb a atins pământul american.
Revoltele din colonii și presiunile dușmanilor săi de la Curte i-au convins pe Isabela și pe Ferdinand de necesitatea de a-i lua lui Columb dreptul de guvernare a insulelor și de a-l numi în locul său pe Ferdinand de Bobadilla, care a pus să fie arestat și apoi trimis în Spania. Cristofor Columb a murit în 1506, la Valladolidmai mult
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Cum și-a păcălit Cristofor Columb echipajul în descoperirea

Mesaj Scris de Admin la data de 06.01.10 16:02

Cum și-a păcălit Cristofor Columb echipajul în descoperirea Americii


Descoperirea Americii de către Columb n-a fost una lipsită de peripeții. Ciudat, în cadrul călătoriei epocale din 1492, Cristofor a încercat să-și păcălească echipajul. Pentru a le ridica moralul și întări curajul, Columb a ținut...
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Spania: Cristofor Columb vorbea catalană

Mesaj Scris de Admin la data de 13.10.09 14:46

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Cristofor Columb și-a luat numele după un pirat

Mesaj Scris de Admin la data de 12.10.09 11:17

Cristofor Columb și-a luat numele după un pirat Numele adevărat al navigatorului Cristofor Columb, ale cărui origini încă fac obiectul multor cercetări, a fost Pedro Scotto, iar acesta s-a născut în Genova, Italia, potrivit istoricului spaniol Alfonso Ensenat de Villalonga, informează AFP. O mare parte a specialiștilor spun că navigatorul...
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Columb[v=]

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 1 din 2 1, 2  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum