Freud[v=]

Pagina 1 din 3 1, 2, 3  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 04.10.15 13:57

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 24.09.15 14:47

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 21.09.15 18:19

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 19.09.15 14:30

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 03.09.15 9:44

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 31.07.15 19:47

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 01.07.15 20:01

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 31.05.15 14:49

Trist si brutal. O amintire cu Freud - de OANA PUGHINEANU
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 18.04.15 16:52

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 31.01.15 21:49

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 01.12.14 9:41

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 30.08.14 9:45

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 21.08.14 18:20

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 06.05.14 17:14

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 20.02.14 19:50

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 24.12.13 21:10

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 01.09.12 12:32

Viciul lui Freud


Dacă ne uităm la fotografiile lui Freud, care ne-au mai rămas, îl vedem în general cu un trabuc în mână. Părea să fie un fumător înrăit. Alcool nu bea mai deloc și nici gurmand nu era, ci doar dependent de țigări. Freud avea mereu un stoc de havane de calitate și se spune că fuma câte douăzeci pe zi. A început să fumeze la vârsta de douăzeci și patru da ani, dar mai târziu a încercat să se lase, timp de un an, din cauza unei boli de inimă. Dar, declarând că „Dacă mă opresc din acest minunat obicei care este fumatul, capacitățile mele intelectuale scad. N-o să mă las niciodată de fumat doar ca să trăiesc mai mulți ani”, a început din nou să fumeze.

Fumatul este probabil motivul pentru care a făcut cancer la vârsta de șaizeci și șase de ani. În cei șaptesprezece ani rămași până la moarte, a trecut prin mai mult de treizeci de operații dar, ignorând durerea, nu s-a oprit niciodată din fumat.

Odată, fiind întrebat despre motivul pentru care ura alcoolul, dar iubea trabucurile, Freud a replicat „Alcoolul întunecă judecata, pe când trabucurile ajută la concentrare”!
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 16.07.12 13:15

http://www.revistamagazin.ro/content/view/9563/7/

In mai 2008, la casa de licitatie Christie's, tabloul intitulat "Benefits Supervisor Sleeping" a fost achizitionat pentru suma de 33,6 milioane de dolari! Retineti: este recordul absolut in materie de pret pentru o lucrare a unui artist in viata. Precedentul record apartinea sculpturii "Hanging Heart" (23,5 milioane dolari, autor Jeff Koon). Cine este fericitul detinator al recordului si de ce a starnit atata rumoare acea opera a sa?

Lucian Freud (nascut in 1922, a murit anul trecut) este nepotul marelui Sigmund Freud (fiul lui Ernst Freud, fiul cel mai mic al savantului) si este artistul care uluieste prin maiestria cu care zamisleste "nudul realitatii de zi cu zi", chiar daca atitudinea sa este un amestec cetos de ironie si compatimire pentru imperfectiunile corpului uman. Doamna obeza si complet dezbracata din tabloul record este Sue Tilley, cantareste 127 de kilograme si este patroana firmei Job Center. Unii comentatori s-au intrebat cum de a cumparat cineva o asemenea reprezentare a femeii in toata dizgratia sa. Venind in sprijinul afirmatiei ca acea "femeie morbida iti intoarce stomacul pe dos", unii au comparat nudul cu femeia plinuta a lui Rubens - de exemplu cu acei colacei de grasime din jurul soldurilor lui "Venus in oglinda" -, subliniind ca Rubens este senzual si nu antisenzual. Eu personal mi-as permite sa spun ca "patroana muza" ma duce cu gandul la supraponderalele columbianului Fernando Botero, numai ca pe acest artist nu-l intereseaza imperfectiunile si detaliile anatomice, fiind un figurativ notoriu.
Am cautat in presa reactiile doamnei Tilley (muza lui Lucian Freud), dar nu le-am gasit. Nu stim daca este mandra de faptul ca toata lumea stie cine este personajul tip Gargantua sau daca se faleste cu suma de achizitie. Nu incercam ironii fortate la adresa acestui tablou de exceptie (artistul are toata libertatea de creatie), dar invit cititorul sa caute si lucrarea "Evening in the Studio" (tot de L. Freud), in care acelasi nud de femeie "supraincarcata" este intr-o pozitie sexy care n-o avantajeaza deloc.
Lucian Freud s-a nascut la Berlin si a emigrat cu familia in 1933, in Anglia, din cauza nazismului. A devenit cetatean britanic in 1939. El a absolvit mai multe scoli prestigioase de arta. A debutat ca ilustrator de carte, apoi s-a dedicat realismului, suprarealismului si expresionismului, lucrand cu maiestrie atat cu penelul, cat si cu penita. El spunea ca in lucrarile sale urmareste aproape exclusiv omul, cu defectele si sentimentele sale. Lucreaza din memorie si toate personajele sale au corespondent in realitate (prieteni, rude etc.). Inteligenta sa creatoare (este considerat la vremea sa unul dintre cei mai valorosi artisti in viata) il impingea de multe ori sa socheze. Astfel, portretul facut reginei (in 2001) a fost considerat de unii ca fiind al unui "travestit" (conform cu tabloidul "The Sun"). Cea mai ampla expozitie recenta a sa a fost cea de la galeria Tate Britain, in 2002. Lucian Freud este, in mod ciudat, mai putin accesibil in Anglia decat in alte tari.
Barbat puternic si chipes, Lucian Freud nu a fost un misogin. El a avut mai mult de zece copii cu mai multe doamne, toate frumuseti ale epocii lor. Printre muzele sale s-a aflat si Henrietta Moraes, o celebra mondena a faimosului cartier Soho din Londra (industria sexului). Oricum, isi permite aceste idile fertile, avand in vedere ca o alta achizitie de marca a fost tabloul "After Cézanne" (2000), pe care National Gallery of Australia a dat 7,4 milioane de dolari.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 12.07.12 18:54

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 06.05.12 8:26

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 17.04.12 22:52

Horia PĂTRAȘCU - Excluderea lui Sigmund Freud din Partidul Comunist Francez

Michel Onfray este un autor deja cunoscut cititorului român, traduceri ale cărților sale fiind publicate pînă acum la alte două edituri: Nemira (Pîntecele filozofilor. Critica rațiunii dietetice și Rațiunea gurmandă. Filozofia gustului, ambele publicate în același an: 2000) și Polirom (cu o monumentală Contra-istorie a filozofiei în șase volume, 2008-2011). Asumîndu-și rolul unui gînditor nonconformist și incomod, Michel Onfray își propune să ia în răspăr tot ceea ce a fost consacrat prin girul tradiției, al culturii și al educației oficiale. Mulți ani profesor în învățămîntul secundar, opinia lui Michel Onfray referitoare la învățămîntul universitar (fieful culturii oficiale, canonice) decurge dintr-o luciditate imediat învecinată fierii, victimă directă a conformismului, anchilozei și lenei intelectuale de care sînt cuprinși deseori universitarii*, Onfray nu ezită să sesizeze și să condamne suficiența cu care aceștia impun programele, listele de autori, criteriile de evaluare, subiectele de examene în conformitate cu un întreg sistem de idei primite de-a gata.


Unul dintre autorii canonici impuși de Universitate via Ministerul Educației ca obiect de studiu la disciplina filozofie este nimeni altul decît... Sigmund Freud. Ideile de-a gata („cărțile poștale“) livrate la pachet odată cu acest nume nu sînt multe, dar sînt fixe. Onfray amintește zece dintre ele, nu înainte de a ne avertiza că ar putea alcătui o listă mai lungă. Cele mai iritante clișee se referă la calitatea de om de știință a lui Freud și la statutul de teorie științifică atribuit teoriei psihanalitice, la eficiența curei psihanalitice, la universalitatea complexului lui Oedip, la psihanaliză ca disciplină emancipatoare. Împotriva acestor teze, Onfray propune o listă de „contra-cărți poștale“: Freud nu e om de știință, iar teoria psihanalitică derivă din filozofie, nu din știință, psihanaliza nu vindecă pe nimeni (cazurile raportate ca reușite sînt simple mistificări), complexul lui Oedip există... numai în mintea lui Freud, singurul om atins vreodată de complexul lui Oedip, psih­analiza este ceea ce se numea în Epoca Luminilor antifilozofie...

Adversar al suspansului, Onfray începe direct cu concluziile, iar cele 463 de pagini ale cărții se străduiesc să îl facă pe Sigmund Freud să nu le dezmintă. Prin fața noastră va defila deci un Freud complet neștiințific, obsedat sexual, cocainoman, șarlatan, mincinos, avar și arivist, egoist, vanitos și nerecunoscător cu binefăcătorii săi, incestuos, plagiator și lipsit de orice talent. „Geniul“ lui Freud este emergent defectelor și incapacităților sale. El „descoperă“ psihanaliza ca alternativă la eșecurile succesive din viața sa: este incapabil să hipnotizeze, să practice medicina, să fie un filozof veritabil, să dezvolte o teorie coerentă, să fie om de știință, să-și atragă clienți. Aflăm că, în cabinetul său din Viena, Freud mai mult șoma, iar cazuistica îi era asigurată de propria imaginație descătușată de o doză serioasă de cocaină. Cocaina este și instrumentul... crimei pentru că – ați ghicit! – lista tuturor relelor ar fi fost incompletă fără răul suprem, crima! Freud, acest detracat travestit în haine de doctor, și-a ucis un prieten căruia i-a indicat să-și injecteze subcutanat cocaină în cadrul unui experiment destinat dovedirii calităților acestui drog, al cărui adept fervent era în acea perioadă. Nu vă grăbiți să trageți linie: Freud este un asasin în serie! Din cauza administrării greșite a unui medicament, provoacă moartea unei tinere femei, Mathilde, apoi, din cauza unei erori de diagnostic (Freud confundă durerile abdominale provocate de o tumoră abdominală cu o simptomatologie isterică), „ucide“ o fată de 14 ani. Iar dacă mai există ceva dea­supra răului suprem, un rău supra-suprem, ei bine, Freud l-a comis și pe acela: a fost antisemit! Pentru acei cititori cărora le sună foarte rău oximoronul „evreu antisemit“, Onfray scoate asul din mînecă: ultra-cunoscuta și ultra-contestata teorie a urii de sine evreiești elaborată de Theodor Lessing acum aproape un veac.



Tomul lui Onfray, o adevărată antimonografie Freud, își propune, cum însuși titlul cărții anunță, să demitizeze un idol al culturii europene moderne – psihanaliza. Tirul demitologizant este îndreptat însă exclusiv spre fondatorul psihanalizei dintr-un motiv foarte simplu: psihanaliza este o teorie care i se potrivește lui Freud și numai lui Freud. Teoria lui Onfray potrivit căreia o teorie (în cazul de față teoria psihanalitică) se aplică numai în cazul celui care o propune (aici Sigmund Freud) este un paradox jucăuș din specia „cretanului mincinos“. Căci dacă „teoria” lui Onfray ar fi adevărată, ar însemna că Onfray nu ne spune nimic adevărat despre Freud, ci doar despre el însuși. Las la o parte inconsecvența demersului însuși: pentru a ne convinge că teoria psihanalitică este falsă, Onfray aduce o imensă cantitate de dovezi, adunate din scrierile și biografia lui Freud. Demonstrația lui dovedește contrariul: psihanaliza este adevărată sau funcțională. A dovedi că psihanaliza funcționează în cazul lui Freud (ceea ce nici măcar Freud nu ar nega) nu înseamnă a dovedi că e funcțională numai în cazul lui Freud, ceea ce Onfray totuși susține, ignorînd deosebirea între o judecată particulară și o judecată universală.
Metoda terapeutică freudiană (prin care nu doar că nu-și însănătoșește pacienții, dar mai rău îi îmbolnăvește sau chiar îi bagă în mormînt) este, conform lui Onfray, cît se poate de simplă: Freud își proiectează propriile dorințe incestuoase și paricide asupra pacienților săi, elaborînd o teorie care, generalizînd răul particular de care suferă el însuși, îi ușurează acestuia suferința. Ca să devină normal în propriii ochi, Freud are nevoie de o teorie care să certifice că toți sînt la fel de anormali ca și el, iar pentru ca teoria să nu rămînă simplă teorie, mai e necesară doar... confirmarea adusă de anumite cazuri concrete.


Onfray ignoră două întrebări pe care ipoteza lui le ridică imediat. Prima: cum e posibil să explici boala unui bolnav psihic (Freud, în opinia lui Onfray) prin teoria acestuia despre boală; dacă Freud este într-adevăr bolnav, nu este și teoria lui „bolnavă“, un simplu delir ideatic imposibil de luat în calcul altfel decît ca simptom descifrabil printr-un alt model explicativ decît cel pus la îndemînă de bolnavul însuși?! Căci tocmai așa procedează Onfray: îl explică pe Freud prin freudism și aplică modelul psihanalitic explicării nevrozei de care suferea Freud, recurgînd la concepte psihanalitice precum sublimare, reprimare, refulare, ambivalență etc. Cea de-a doua întrebare se referă la contradicția implicită în această aserțiune: cum putem înțelege ceva ce îl privește exclusiv pe un singur om?

Dacă afirmațiile lui Freud se referă doar la suferința lui, neîmpărtășită de nimeni alt­cineva, cum se face că Onfray însuși le poate înțelege, discuta, analiza fără să privească nedumerit la ele ca la niște simple glosolalii ininteligibile? Onfray este însă atît de hotărît să-l „apună“ pe Freud încît nu mai ține seamă deloc de contradicții. Cum ar fi aceea că deși freudismul se aplică exclusiv lui Freud, totuși nu Freud a inventat psihanaliza. Fiind incapabil să inventeze ceva, inclusiv ceea ce i se aplică numai lui, Freud a furat, a plagiat, a măsluit în așa fel încît să pară că psihanaliza este creația lui, cînd de fapt este creația lui Josef Breuer, a lui Pierre Janet, a lui Nietzsche, a creștinismului (spovedania este o tehnică psihanalitică avant la lettre), a lui Gorgias, în sfîrșit... a lui Antiphon din Atena, adevăratul întemeietor al psihanalizei (p. 330).



Capitolul final al cărții, intitulat „Bibliografie“, ne lasă să aflăm că ideile enunțate de Onfray pe parcursul cărții sale au mai fost susținute de un număr destul de mare de autori, care purtau însă cu toții după ei tinichelele asocierii cu dreapta și cu extrema-dreaptă. Onfray nu este de dreapta, este de stînga, așadar contestarea lui Freud se face din interior, din partea unui fost și sincer adept idolatru al freudismului, cum mărturisește că a fost. Miza scrierii unei asemenea cărți de către un stîngist este dublă: pe de o parte, în virtutea „corectitudinii politice“, autorul poate pretinde și obiectivitatea... științifică a abordării sale, pe de altă parte, autorul poate conta și pe succesul de public, nici­odată dezmințit, al unei răfuieli în familie.

Detronarea lui Freud, imposibil de realizat de către marea armată ideologică de dreapta deoarece atacurile ei erau imediat asociate unor interese meschine, devine mult mai fezabilă ca țintă a unei mișcări interne. O revoluție este întotdeauna mai credibilă și mai eficientă decît... un război de cucerire.

Cu toate astea, o lectură de la stînga la dreapta nu este mai puțin ideologică decît o lectură de la dreapta la stînga. Procesul pe care Onfray i-l intentează lui Freud este un proces de de-mascare, de excludere din... partidul comunist. Capetele de acuzare se succed unul după altul: Freud a fost un burghez, dornic de îmbogățire rapidă (psihanaliza este o metodă de extorcare a pacienților bogați), lipsit de orice fel de compasiune și înțelegere pentru săraci (se opune acordării de îngrijiri psihanalitice gratuite), teoretician al elitismului (există și vor exista mereu clase superioare și clase inferioare), critic acerb al bolșevismului, dar orb în privința nazismului și fascismului (dedicația de pe o carte îl trădează ca fiind un admirator al lui Mussolini), este un conservator retrograd și – păcat suprem! – nu este optimist ca orice marxist veritabil, ci pesimist, iar pesimismul constituie „o ontologie a gîndirii reacționare“ (sic!) care îl așază pe Freud în rîndul unor gînditori reacționari precum Machiavelli, Joseph de Maistre și... Cioran (p. 364).

Vina pentru care Freud merită să fie executat este că la o lectură serioasă se dovedește a nu fi deloc un bun marxist, ci dimpotrivă, un „element dușmănos“, un intrus care urăște de fapt clasa muncitoare și, în definitiv, unul care urăște omul în esența lui – o esență rea, sortită pe bună dreptate unui permanent „disconfort“ și disoluției în anorganic spre care, de altfel, aspiră printr-o „pulsiune de moarte“. Numai o iluzie inexplicabilă a făcut ca Freud să fie considerat unul dintre patronii ideologici ai marxismului european. Sentința tribunalului revoluționar convocat de Onfray este definitivă: lui Freud i se retrag, odată cu carnetul de membru, toate celelalte calități, diplome, premii și distincții obținute pe durata ocupării funcției de idol... ideologic. Degradarea lui Freud este totală: nu doar că nu este un om luminat, dar abia de îl duce mintea (a terminat medicina în 8 ani în loc de 4), nu numai că greșește în teoriile sale, dar și minte cu bună-știință, nu doar că nu este om de știință, dar nu se ridică nici măcar la nivelul de om pur și simplu, fiind un fel de aberație a naturii... Din nou indiferent la contradicții, Onfray se proclamă în cele din urmă adept al freudo-marxismului.



În sfîrșit, putem să ne întrebăm acum și de ce Editura Humanitas publică traducerea acestei cărți a lui Onfray? Este implauzibil ca linia politică de dreapta a Editurii Humanitas să se fi schimbat între timp sau ca rechizitoriul tipic pentru excluderile din partidul comunist să-i fi convins pe editori. Mult mai probabil este că aceștia au contat pe faptul că substratul politic al cărții nu este străveziu și că cititorul o poate lua drept o monografie autentică. În acest caz, imaginea „demitizată“ a lui Freud (adică a unui Freud din care nu a mai rămas nimic) cade perfect peste o îndelungată tradiție nicasian-păltinișeană a respingerii psihologiei și în special a psihanalizei, a „sufletului“ în favoarea „spiritului“. Tradiție care, alături de sistarea oricărui dialog între filozofie și psihologie, constituie o practică perdantă și generatoare de tot felul de obscurantisme.
_____________

* Onfray se referă, desigur, la universitarii francezi.





Michel Onfray
Freud. Amurgul unui idol. Afabulația freudiană
Traducere de Emanoil Marcu și Vlad Russo
Editura Humanitas, 2011, 464 p.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 30.07.11 18:10

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 08.03.11 6:05

Sir Clement Raphael Freud (4/douăzeci și patru/1924-4/cincisprezece/2009) [1] [2] [3] a fost un englez radiodifuzor, scriitor, politician și bucătar-șef.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Freud[v=]

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 1 din 3 1, 2, 3  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum