Gyárfás[v=]

In jos

Re: Gyárfás[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 22.04.15 21:31

http://adevarul.ro/news/eveniment/israelul-recunoaste-roman-salvat-timpul-razboiuluievrei-holocaust-cautam-martori-supravietuitori-1_54f42a7d448e03c0fd22c97b/index.html
Puțină lume știe, dar centrul Yad Vashem din Israel, care acordă titlul de „drept între popoare“, a admis recent că Elemér Gyárfás, senator al României în perioada interbelică, a ajutat activ populația evreiască din Ardealul de Nord, ocupat la acea vreme de horthyști, să supraviețuiască Holocaustului. Inițiatorul acestui demers, istoricul Andrea Varga, se află acum într-o cursă contracronometru pentru a strânge mărturiile necesare.
Conform procedurii, este necesară prezentarea unor mărturii detaliate despre ce s-a întâmplat la acea vreme, prin urmare câțiva oameni inimoși au început căutarea în toată lumea, până nu este prea târziu, a martorilor acelor fapte, a eventualilor supraviețuitori și a descendenților acestora. Cazul doctorului Elemér Gyárfás, complet necunoscut până în prezent, ar putea aduce o nouă lumină atât asupra relațiilor dintre români și maghiari de-a lungul acelor vremuri tulburi, cât și asupra atât de discutatului subiect, de multe ori cu intenții răuvoitoare, al „Holocaustului românesc“. Omenie în timpuri de beznă Ca de multe ori în istorie, totul a pornit de la o simplă întâmplare. Istoricul maghiar Andrea Varga, rezident însă de 20 de ani la București, a descoperit detaliile acestui caz cutremurător îngropate sub praful gros al arhivelor românești, pe care le studiază asiduu de multă vreme. În ce-l privește pe Elemér Gyárfás însă, Andrea Varga nu știa încă ce caută sau ce va descoperi. În calitate de avocat, ea fusese angajată de o descendentă a acestuia, nepoata Gyárfás Marianna, să-i reprezinte interesele în justiția română, aceasta considerând că fusese înșelată până atunci de un avocat al Baroului Mureș. Ceea ce Andrea Varga a descoperit, cu ochiul său de istoric format în atâția ani de studiu, mergând la arhive pentru documentele necesare, a depășit însă orice s-ar fi așteptat. Ceea ce a făcut doctorul Elemér Gyárfás în acei ani tulburi, de beznă și de anomie generalizate, întrece orice închipuire și arată că poți să rămâi Om chiar și în vremurile cel mai puțin propice pentru așa ceva. Nu vorbim aici despre un Oskar Schindler, industriaș german care angaja (se pare contra cost) evrei în fabrica sa pentru a-i sustrage astfel deportării în temutele lagăre – procedeu permis de autoritățile germane în teritoriile ocupate, inclusiv de regimul Antonescu –, sau de alte cazuri similare. Pentru a face ceea ce a făcut, Elemér Gyárfás a trebuit să-și folosească influența, punându-și astfel la bătaie prestigiul și libertatea, atât față de autoritățile antonesciene de la București cât și față de cele horthyste de la Budapesta, într-o vreme când însăși deplasarea între cele două părți ale Ardealului, despărțite de o graniță etanșă, era o adevărată aventură. „Holocaustul românesc“ nu a fost chiar românesc De naționalitate maghiară, Elemér Gyárfás s-a afirmat mai întâi în calitate de campion al bunelor relații dintre români și maghiari, pentru ca în anul 1944, la momentul deportării evreilor din Ardealul de Nord de către autoritățile maghiare, să inițieze proceduri de salvare a celor care erau îmbarcați în mod silnic în trenuri de vite cu destinația Auschwitz. După cum se știe, după Dictatul de la Viena, așa-numitul Ardeal de Nord a fost despărțit de trupul țării-mamă și a aparținut Budapestei până în anul 1944. Prin urmare, multă lume este scandalizată că uneori – confuzie sau rea-voință? – victimele deportărilor din Ardealul de Nord, executate de maghiari, sunt contabilizate la „Holocaustul românesc“. Iată însă că un cetățean român, etnic maghiar și senator al României în perioada interbelică, s-a împotrivit acestei stări de fapt și din proprie inițiativă, riscându-și viața și libertatea, a ajutat populația evreiască din ceea ce practic în acel moment era parte din altă țară.
Persecutat și de unii, și de alții Din păcate previzibil, dar cum credeți că a fost eventual răsplătit Elemér Gyárfás pentru comportamentul său exemplar din timpul războiului? Așa cum se întâmplă întotdeauna cu cei aflați la mijloc, bunul doctor a trebuit să suporte persecuțiile comuniștilor și naționaliștilor din ambele tabere, atât cea română cât și cea maghiară. Niciuna nu putea să-i ierte strânsele legături cu autoritățile din cealaltă parte, iar comuniștii își urmau ideea fixă că el colaborase cu autoritățile fasciste de la București și Budapesta. În mod incredibil, comuniștii maghiari, dar și adversarii politici din comunitatea maghiară, l-au acuzat chiar de trădare, pentru că ar fi „colaborat“ cu fasciștii români (încercând să negocieze cu mareșalul Antonescu) și cu cei italo-germani. La rândul lor, autoritățile române – atât cele de dreapta, cât și cele de extremă stângă, de după 1944 – l-au repudiat pe Gyárfás pe motiv că a cerut asistență Budapestei în procesul de protecție a minorității evreiești din Ardealul vremelnic divizat. După 70 de ani, Andrea Varga aduce la lumină viața și faptele „bunului doctor“ Presiunile la care a fost supus din toate părțile de-a lungul anului 1945 i-au grăbit sfârșitul prematur, la vârsta de doar 61 de ani, care a survenit în același an și care sigur l-a salvat de la închisoarea politică pe care altfel ar fi trebuit s-o suporte. Avuția celui care fusese lider al maghiarimii din Ardeal – iar în timpul războiului președintele comunității maghiare din Transilvania de Sud, cea rămasă în granițele statului român – a fost confiscată de către stat, iar descendenții săi au trebuit ori să se exileze, ori să se integreze ca cetățeni obedienți în societatea uniformizatoare construită sârguincios de regimurile comuniste de dincoace și de dincolo de Tisa. Imediat peste Elemér Gyárfás și peste faptele sale, ca și peste luminoasa sa personalitate, s-a așternut colbul uitării, până când Andrea Varga, ajunsă la numele său printr-un accident, avea să-și propună scoaterea sa la lumină și readucerea sa în conștiința publică. Un prim pas a fost, anul trecut, trimiterea aplicației spre centrul israelian Yad Vashem, cel care acordă titlul de „drept între popoare“ persoanelor care au salvat evrei în timpul Holocaustului nazist, de la care s-a primit un răspuns favorabil. Urmează însă strângerea mărturiilor detaliate asupra acelor fapte de la eventualii martori, supraviețuitori sau descendenți ai acestora, ceea ce, ținând cont de cei 70 de ani scurși de atunci, va fi un lucru mai dificil. Tot în acest an, Andrea Varga își dorește să realizeze o expoziție dedicată lui Elemér Gyárfás în incinta Senatului României, instituție al cărei membru de cinste acesta a fost în perioada interbelică, precum și un film documentar despre faptele sale, bazat pe interviurile cu supraviețuitorii acelei perioade și cu descendenții lor. Date despre cei salvați și istoria salvărilor Prezentăm mai jos câteva din cazurile pe care Andrea Varga le-a supus atenției celor de la Yad Vashem și care constituie baza pe care, după găsirea acestor oameni sau a supraviețuitorilor lor (sau a oricărui martor direct al acestor fapte), i se va acorda lui Elemér Gyárfás titlul de „drept între popoare“. Dr. Alexandru Lakatos – evreu, avocat din Târgu Mureș, prieten din tinerețe cu Gyárfás Elemér, a fost internat în iunie 1944 în lagăr de guvernul maghiar Sztójay; i-a cerut ajutorul lui Gyárfás Elemér și acesta a reușit să obțină prin intervenții personale la Ministerul Afacerilor Interne din Ungaria scutirea de la aplicarea legilor antievreiești și eliberarea lui din lagăr la sfârșitul lunii iulie 1944, cu doar o zi înainte ca deținuții să fie transportați la Auschwitz, deci l-a salvat practic de la o moarte sigură. Declarația scrisă și semnată a lui Alexandru Lakatos, dată la Târgu Mureș la 27 aprilie 1946, atestă faptul că Dr. Gyárfás Elemér a mai obținut atunci scutirea de la aplicarea legislației antievreiești maghiare pentru încă 4 persoane. Dr. Farkas Ernest – evreu, avocat din Cluj, internat fiind în lagăr, a fost salvat de la deportare de Gyárfás Elemér, care, alertat de tatăl victimei, Dr. Farkas Béla, evreu și avocat din Diciosânmartin, cu domiciliul în Târnăveni, s-a dus direct la Budapesta și a obținut pentru fiul prietenului și consăteanului său eliberarea din lagăr și practic salvarea de la moarte. S-a atașat declarația scrisă și semnată a Dr. Farkas Béla, tatăl potențialei victime, datată 8 mai 1946, Diciosânmartin. Iosif Bekesi – evreu, administrator la Societatea „Distribuția de Petrol“ din Cluj, cu domiciliul în Cluj, Calea Horea nr.10, căruia Gyárfás Elemér îi fusese șef la Banca Economică din Târnăveni timp de 14 ani (până în 1934), fiind în pericol de deportare împreună cu întreaga sa familie (mărturia olografă a supraviețuitorului evreu nu specifică exact din câți membri era formată), a fost salvat cu toată familia sa prin intervenția personală la Budapesta a Dr. Gyárfás Elemér, care a reușit să le obțină tuturor membrilor familiei un act de exceptare militară și astfel întregii familii i s-a permis să rămână provizoriu la domiciliu, scăpând toți în acest mod de la pieire. În aceeași mărturie scrisă din 4 mai 1946, dată în fața Tribunalului Poporului, sunt amintite și alte intervenții anterioare ale Dr. Gyárfás Elemér în apărarea unor evrei, precum atitudinea față de funcționarii evrei ai Băncii Economice din Târnăveni, în special față de aceia care erau credincioși mozaici precum domnul Ernest Löb și domnișoara Elisabeta Goldstein, cărora li s-au respectat mereu convingerile religioase, având permisiunea de a lipsi sâmbăta de la serviciu, și o cuvântare de la tribuna Senatului în favoarea unei văduve evreice care era amenințată cu ridicarea brevetului, precizându-se că intervenția a avut loc cândva între anii 1930 și 1932, cazul fiind pe larg prezentat de presa vremii. De asemenea, se menționează atitudinea binevoitoare, amabilă și prietenoasă constantă și total dezinteresată a Dr. Gyárfás Elemér nu doar față de evrei, ci și față de români, pe care-i trata mereu, ca pe toți oamenii de altfel, pe picior de egalitate cu maghiarii, acordându-le același respect și egală stimă și atenție (fapt confirmat și de declarația țăranului român Pătru Trifon din Târnăveni din data de 8 mai 1946, atașată și aceasta în copie). Toate documentele la care am făcut referire mai sus demonstrează foarte clar că Dr. Gyárfás Elemér nu numai că nu era antisemit, nici iredentist sau antiromân, ci, dimpotrivă, că a respectat întotdeauna în mod egal și fără discriminări etnice, lingvistice, religioase, social-politice sau rasiale pe toți consătenii, concitadinii și concetățenii săi, și că a salvat mai mulți evrei și familiile lor de la deportare și moarte. Aceste acte oficiale au făcut parte din dosarul nr. 77/1945, pe care l-a deschis contra sa regimul comunist din România la Tribunalul Poporului din Cluj, și care s-a prelungit cu anchetele și după moartea acuzatului, fiind clasat abia la 28 iunie 1946 prin ordonanța acuzatorului public Paul Andrei, negăsindu-se absolut nimic doveditor ca să poată fi condamnat în baza Legii nr. 312/1945 pentru urmărirea și sancționarea celor vinovați de dezastrul țării sau de crime de război. Acest lucru rezultă și din scrisoarea din data de 9 mai 1946 a Dr. Fekete Andor, avocat din Târgu Mureș, fost cumnat al salvatorului (prima lui soție, care l-a lăsat văduv, fusese sora soției Dr. Gyárfás Elemér), către procurorul poporului din Cluj, Dr. Paul Endre, căruia i-a relatat cu indignare situația materială și morală gravă în care se aflau soția și urmașii Dr. Gyárfás Elemér, subliniind nedreptatea imensă care i se făcea atât amintirii personalității lui Gyárfás Elemér, cât și în mod direct familiei sale, prin acest proces care avea ca unic scop real spolierea averii familiei, respectiv a celor 50 de hectare moștenite. În aceeași epistolă, expeditorul enumeră calitățile sufletești și morale ale regretatului Gyárfás Elemér, insistând asupra faptului că acesta nu a fost niciodată antisemit, nu a scris sau rostit declarații antisemite, ci dimpotrivă a făcut demersuri la Budapesta, pe lângă autoritățile statului maghiar, în interesul unor evrei pe care îi cunoștea personal, adăugând că acești oameni evrei pot depune personal mărturie în acest sens. Respectivele documente au fost păstrate în Arhiva Securității, fiind transferate abia în 2013 la CNSAS, unde numai de curând pot fi studiate, așa cum a făcut-o Andrea Tünde Varga obținând la data de 28 august 2013 copii certificate de pe actele originale păstrate acum în Arhiva CNSAS. Citește și:
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Gyárfás[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 22.04.15 21:29

Elemér

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum