Brasov

Pagina 4 din 4 Înapoi  1, 2, 3, 4

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Brasov

Mesaj Scris de Admin la data de 01.03.06 20:21

Rezumarea primului mesaj :



Ultima editare efectuata de catre Admin in 16.07.15 17:31, editata de 10 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos


Zona Brasovului, o impletitura de vestigii stravechi

Mesaj Scris de Admin la data de 01.11.06 14:22


Zona Brasovului, o impletitura de vestigii stravechi
Poiana Brasov se afla la 13 kilometri de orasul Brasov si este asezata la poalele Postavarului. Poiana Brasov se afla in centrul tarii, in mijlocul Carpatilor si este inconjurata de paduri frumoase. Statiunea se afla la o altitudine de 1.030 metri, iar cel mai inalt varf de munte este la altitudinea de 1.799 metri, ceea ce inseamna o diferenta de altitudine de aproape 800 metri. Partiile de schi au o lungime intre 1.100 metri si 1.700 metri. Temperatura medie este vara de 20º C si iarna de -3º C. Zapada exista incepand cu jumatatea lunii decembrie si pana la sfarsitul lui martie: grosimea stratului de zapada este in medie de 50-60 centrimetri.
In Brasov are loc un spectacol unic in toata Europa. Ursii salbatici vin pana la marginea orasului (Racadau) pentru a cauta de mancare. Cu alte cuvinte aici exista posibilitatea unica de a observa ursi salbatici dintr-o apropiere de cativa metri. Poiana Brasov este, de asemenea, renumita ca statiune turistica si pe timpul verii. Este apreciata mai ales pentru faptul ca este situata intre munti. Vara se pot face excursii foarte interesante prin padurile si muntii din imprejurimi.
In 1904 a fost construita prima cabana si in 1909 au avut loc primele competitii de schi. Astfel, Poiana Brasov a devenit cea mai indragita statiune de schi din Romania. De altfel, Poiana Brasov ofera cele mai variate modalitati de distractie: terenuri de tenis, de fotbal, de baschet, de minigolf, bazin de inot cu sauna, patinoar etc. Seara va puteti petrece timpul intr-un mod placut, fie la complexul Favorit, fie in discotecile si cluburile de noapte care va stau la dispozitie in Poiana Brasov. Pentru cei carora oferta de seara nu le este de ajuns, pot gasi in Brasov tot ceea ce poate oferi un oras de talie europeana in acest sens. Amenajat pe un platou in apropierea intrarii restaurantului Sura Dacilor, este locul unde locuitorii artizani din zona Brasovului comercializeaza diverse produse, de regula din categoria artizanat. Aproape ca nu este turist care sa nu-si fi cumparat de aici o mica amintire. Climatul montan, bogat in ozon, tonifiant si stimulator este indicat in tratarea nevrozelor, depresiilor, rahitism si tulburari de crestere la copii.
Clima de munte (cu aer bogat in ozon), lacul artificial (ce ofera numeroase posibilitati de agrement), potecile marcate (ce conduc pe amatorii de drumetii la diverse cabane, oferind peisaje uimitoare), unitatile de cazare confortabile justifica pe deplin renumele international al acestei statiuni. Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf si particule care provoaca alergii, presiunea atmosferica relativ scazuta si ionizarea intensa sunt factorii naturali care recomanda statiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine (hipertiroidie benigna), pentru boli ale aparatului respirator (sechele ale pleureziei sau sechele virale sau ale pneumoniei bacteriene, pentru anumite forme de astm bronsic si de bronsita astmatiforma cronica).
Accesul se face dinspre Brasov sau Rasnov. Centrul de echitatie va ofera in orice sezon posibilitatea practicarii calariei prin: cursuri de initiere, plimbari, excursii calare, plimbari cu trasura, caruta sau sania. Centrul dispune de cai din rasele gidan, hutul si lipitan. Se ofera si spatii de cazare: 45 de locuri in vile de doua stele, cu bucatarii moderne, sufragerii, TV color, cablu.
Poiana Brasov este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din Romania si totodata un important centru turistic international. Ea dispune de 12 partii de schi, cu grade diferite de dificultate (o partie olimpica, trei partii pentru coborare si slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline.
Cazarea este asigurata in buna parte in hoteluri de lux sau de categoria A, in vile sau cabane. Plecand din statiunea Poiana Brasov se poate ajunge la cabanele de pe Postavarul (1.602 metri) si Cristianu Mare (1.704 metri), precum si la cetatea taraneasca a Rasnovului (secolele XIV-XVII), aflata la 14 kilometri distanta: pot fi organizate excursii la monumente istorice si de arta din orasul Brasov.
Vestigii istorice: Cetatea Brasovului - Brasov, constructia ei a inceput in 1395 la indemnul regelui Sigismund de Luxemburg. La acea vreme a fost cea mai puternica cetate din Transilvania. Cetatea Fagarasului - Fagaras, pe ruinele unei vechi cetati de lemn (secolul al XV-lea) a cunoscut o mare stralucire servind in repetate randuri ca resedinta princiara.
(N. CARBUNEANU)
Zona Brasovului, o impletitura de vestigii stravechi
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Spitalele brașovene, între prăbușire și închidere

Mesaj Scris de Admin la data de 27.10.06 10:09

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Austriecii construiesc locuinte pentru brasoveni

Mesaj Scris de Admin la data de 25.10.06 11:42

Austriecii construiesc locuinte pentru brasoveni Parcul de locuinte Fontana - Brasov va fi amplasat pe Tampa, in cartierul Racadau.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

ABANDONUL SCOLAR IN BRASOV ESTE DE 0,87%

Mesaj Scris de Admin la data de 21.10.06 13:11

ABANDONUL SCOLAR IN BRASOV ESTE DE 0,87%.Abandonul scolar reprezinta o problema cu care invatamantul se confrunta an de an. Daca in anii precedenti principalele cauze ale abandonului scolar erau saracia sau distantele mari dintre scoala si localitatea de domiciliu, acum, pe primul loc a trecut munca in strai-na-tate. „Este vorba de acei copii care au unul sau chiar ambii parinti plecati la munca in strainatate si isi lasa odraslele in...
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Brasovul fara tramvaie

Mesaj Scris de Admin la data de 18.10.06 12:30



Inainte sa ajunga la brasoveni, troleibuzele au fost folosite de elvetieni
Brasovul fara tramvaie
Autoritatile locale au achizitionat 15 troleibuze second-hand
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

100 de ani de la descalecarea lui Buffalo Bill la Brasov.

Mesaj Scris de Admin la data de 06.07.06 21:15

100 de ani de la descalecarea lui Buffalo Bill la Brasov.

Acum 100 de ani, pe data de 15 iulie 1906, in Cetatea Brasovului poposea un personaj de legenda, celebrul cercetas si vinator de bizoni col. Wiliam Frederick Cody, nimeni altul decit Buffalo Bill, "salvatorul pieilor rosii". Putini isi mai amintesc acum de evenimentul care a infierbintat orasul la inceput de secol. Scopul acestei vizite inedite era, ca in cadrul unor reprezentatii, sa fie "relatata" istoria Vestului salbatic american, fiind reconstituite scene de vinatoare a bizonilor, atacul unei diligente, impuscaturi sau aspecte din viata indienilor.
Spectacolul cowboy-lor a cuprins atunci si numere de divertisment: aruncatul lassoului, trageri la tinta din fuga calului sau urmarirea si prinderea vacilor.
Multa vreme de la plecarea exoticului Buffalo Bill tinerii brasoveni incercau sa-i imite cascadoriile si isi lasau mustata si barbison ca sa arate ca el.
Vestul salbatic din Brasov

Biografia acestui cowboy legendar, foarte iubit in Statele Unite, este fabuloasa. S-a nascut in 1846 la Iowa. In tinerete a fost soldat in Razboiul Civil si a primit Medalia de Onoare pentru vitejia lui.
A fost ranit doar o singura data si se considera foarte norocos ca a scapat "doar cu scalpul luat". Dupa razboi a luptat pentru libertatea indienilor si drepturile femeilor.
Pentru orasul lui a facut numeroase donatii, a ajutat la continuarea caii ferate si a construit un mare hotel al carui manager a fost mai multi ani. in 1872 a aparut pentru prima oara pe scena, jucind in "Cercetasii preeriei". Spectacolul "Wilde West" a fost inaugurat in 1883, in Omaha, unde Buffalo a folosit indieni veritabili si cowboy adunati din Vestul salbatic. intre timp, acestia au devenit artisti. 30 de ani au facut turnee prin toata lumea. Numai in Europa au petrecut zece ani. La sfirsitul secolului al XIX-lea americanul se numara printre cei mai faimosi oameni ai planetei. in vara lui 1906 trupa lui a ajuns si pe meleagurile noastre.
Traseul caravanei, menita sa popularizeze spiritul american in Europa, a cuprins atunci si citeva orase romגnesti: Sibiu, Alba Iulia, Brasov, Sighisoara, Cluj, Tirgu-Mures, Oradea si Cernauti. Presa vremii anunta sucesele pe care trupa lui Buffalo Bill le avea in fiecare localitate. "Putini isi mai aduc aminte azi de Buffalo Bill si spectacolele lui de la Brasov, spune prof. Miron Zecheru, fost primar al Branului.
“Am auzit si eu ca vorbeau batrinii despre el, dar eram copil. A fost un eveniment deosebit, pomenit multa vreme. Poate numai in gazetele din acele timpuri putem sa mai gasim date. Stiu ca, ulterior, au urmat filme de mare succes la cinema."

Nimerea la tinta din goana calului

in urma cu un veac americanii aveau un sistem impecabil de a-si face publicitate si a organiza turnee-gigant. Ca si in ziua de azi, ei se pregateau minutios, atenti la fiecare detaliu. inainte cu citeva zile de spectacol, un agent de presa, special angajat de Buffalo, alegea terenul unde va descaleca tabara "artistilor", discuta cu autoritatile locale si ziaristii vremii, incercind sa stringa cit mai multi oameni la manifestare.
In acest periplu, cowboy-ul a fost insotit de peste 800 de oameni si 500 de cai. Pentru transportul lor, dar si al materialelor auxiliare, au fost necesare 50 de vagoane de tren. Timp de doua saptamini, intre 28 iunie si 11 iulie 1906, spectacolul lui Buffalo Bill a fost anuntat in "Gazeta Transilvaniei", iar dupa succesul rasunator pe care trupa americana il avusese la Sibiu, unde participasera peste 9000 de spectatori, mii de brasoveni si locuitori ai imprejurimilor au cumparat bilete la show-ul care a avut loc pe 14-15 iulie. Cortul lui Buffalo Bill si al trupei sale din Vestul Salbatic a fost instalat in piata de vite din Bartolomeu, Brasov. Acolo urma sa aiba loc evenimentul. Spectacolul era unul autobiografic, actorii jucau scene din viata furtunoasa a cowboy-ului. Carismatic, zimbind si rasucindu-si intre degetele galbene de tutun mustata, calarea toata ziua, purtind mindru o palarie cu boruri mari, care ii acoperea pletele. Era imbracat intr-o haina de piele cu franjuri, iar la briu avea tintuite de cureaua lata, doua pistoale si un cutit. Purta cizme inalte, impodobite cu pinteni care zornaiau la fiecare miscare. Cind au vazut ce sarituri periculoase face Buffalo pe cal si cum minuieste pistoalele, au aplaudat brasovenii pina le-au amortit palmele. Un mare succes l-au avut, insa, indienii veritabili, veniti la Brasov imbracati sumar si calarind cu maiestrie caii puternici, adusi tocmai din Vestul Salbatic. Spectacolul a impresionat puternic pe toata lumea. In notele sale memorialistice, Sextil Puscariu scria: "Circul lui Buffalo Bill a produs o vilva mare. Cortul lui urias in care incapeau o mie de spectatori a fost compus americaneste, in citeva ceasuri si descompus imediat dupa ultimul numar din program. Buffalo Bill avea barbisonul alb si era batrin, dar calarea inca frumos si nimerea din goana calului porumbeii lasati sa zboare deasupra arenei.


Dana Fodor,Razvan Mateescu.
http://www.7plus.ro/?arhiva=06/07/2006&id=1508
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Aniversare - Epistola lui Neacsu Lupu

Mesaj Scris de Admin la data de 02.07.06 9:43

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Ciuma cea cu folos

Mesaj Scris de Admin la data de 26.06.06 21:07

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Tunel secret la Brasov

Mesaj Scris de Admin la data de 14.06.06 10:06

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Emblematica Biserica Neagra

Mesaj Scris de Admin la data de 11.06.06 14:39

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Cele mai brașovenești mîncăruri

Mesaj Scris de Admin la data de 31.05.06 14:26

]

Cele mai brașovenești mîncăruri
Bucătăria brașoveanului

Pe gustul oaspeților

* În gastronomia tradițională, există cîteva rețete care își au originea în zona Brașovului

Dacă credeți că nu v-ați uimit oaspeții de Revelion, puteți să le cîștigați admirația la următoarea petrecere, poate chiar de Sfîntul Ion, cu un meniu cu totul original, alegînd să gătiți numai feluri de mîncare specifice Țării Bîrsei. Monitorul Expres a găsit printre miile de preparate tradiționale cîteva rețete apreciate de toată lumea și care au fost prima oară pregătite și degustate la Brașov.

Clătite brașovene

Gustoase, nu îngrașă, bucură și ochiul, clătitele brașovene sînt în mare vogă în meniul restaurantelor simandicoase.
Ingredinte: Pentru clătite: 3 ouă, 1/2 l lapte, 2 linguri de făină, un praf sare. Pentru umplutură: 300 g ficăței, o ceapă medie, 200 g ciuperci (o conservă), 2 ouă, o lingură făină, pătrunjel, mărar, cimbru (după gust). Pentru coajă: 2 ouă, pesmet, făină.
Mod de preparare: Se fac niște clătite mari și rumene care, deși fac cu ochiul, nu trebuie mîncate. Ceapa se toacă mărunt și se rumenește în ulei încins. Apoi se pun ficățeii și ciupercile mărunțite. Cele două ouă pentru umplutură se bat bine cu făină. Totul se amestecă bine cu verdeață tocată și cu sare după gust. Se umplu clătitele și se împachetează plic. Apoi se fac pane, adică se dau prin făină, ouă și pesmet și se rumenesc în ulei încins. Se servesc calde, cu smîntînă și mărar tocat.

Tochitură brașoveană

O găsiți și prin restaurante, dar mai bună e cea de acasă.
Ingrediente: 500 g carne vițel mai gras, 200 g ficat, 200 g plămîn, 200 g inimă, rinichi și alte măruntaie, 3-4 cepe mari, verdeață, 1 ceașcă bulion de roșii, supă de oase, 2 linguri untură, un pahar mic de vin.
Mod de preparare: Carnea se prăjește în 2 linguri untură, apoi se stinge cu supă și puțin vin. Se lasă să fiarbă înăbușit. Între timp, măruntaiele se frig pe jăratec, se taie bucățele și se amestecă în cratiță cu restul de carne. Se pun apoi bulionul, sarea, verdeața. Se lasă să mai clocotească preț de cîteva minute împreună, pînă ce grăsimea iese deasupra. Se poate pune și ceva usturoi tăiat mărunt. Se servește fierbinte, cu mămăliguță.

Papanași ca în Poiană

Se zice că papanași ca în Poiana Brașov nu se mănîncă nicăieri. Iată care e secretul celebrului desert:
Ingrediente: 300 g brînză vacă, 2 ouă, 2 plicuri zahăr vanilat, un vîrf de cuțit de bicarbonat, 4 linguri cu vîrf de făină, sare.
Mod de preparare: Se amestecă cu entuziasm, într-un castron, brînza, ouăle, zahărul, bicarbonatul stins cu lămîie, praful de sare, cele 4 linguri de făină. Se poate amesteca și cu o lingură de lemn, nu trebuie mixer. Se pune făină pe mîini, și, din compoziție, se iau bucăți de aluat din care se fac gogoșele. Se presează ca să arate ca niște mici lipii. Cu degetul se face un gol în mijloc. Se dau prin făină și se pun într-un tuci sau ceaun (nu în tigaie), în ulei încins, se prăjesc (nu mult) pe ambele părți, să devină maronii-aurii, se scot pe un șervețel ca să se scurgă, se pudrează cu zahăr. Cel mai bine merg cu smîntînă sau o dulceață mai acrișoară (măceșe, afine, vișine, prune).

Salată brașovenească

Pentru doamnele care nu renunță la cura de slăbire este recomandată o salată. Ingrediente: 200 g salam, 150 g cașcaval, 300 g morcovi, 500 g mazăre (conservă), 150 g gogoșari în oțet, 500 g maioneză dietetică (sau nu), muștar.
Mod de preparare: Salamul, cașcavalul și gogoșarii în oțet se taie cuburi. Mazărea se scurge de zeamă și se trece printr-un jet sănătos de apă rece. Morcovii se fierb și se taie cubulețe. Se amestecă vîrtos toate componentele, se adaugă maioneza amestecată cu muștarul, se aranjează salata pe un platou sau castron și se decorează cu fire de pătrunjel sau mărar.

Bulz de la Moeciu

La puține petreceri onomastice gazdele te tentează cu mămăliguță. Dar bulzul de Moeciu e ceva cu totul special. Este un bulz ciobănesc, perpelit pe jăratic, încropit din mămăligă fierbinte și brînză în coajă de brad. Se pot folosi diferite sortimente de brînză: caș, urdă, telemea, brînză frămîntată.
Mod de preparare: Se face mămăliga, se ia brînza de burduf de la mama ei, din vîrf de munte. Se întinde o bucată de mămăligă pe ceva curat și se presară brînză cît încape. Se împachetează frumos, apoi se pune la prăjit pe plita încinsă, sau, ca în varianta originală, în vatra focului, pînă se prăjește bine de tot. Se îndepărtează crusta arsă, dacă e scrum, și se servește fierbinte, eventual cu o cană de lapte de oaie proaspăt muls și strecurat.

Scrumbie a la Brădet

Deși nu vă așteptați să existe rețete de pește specifice zonei de munte, se pare că brașovenii au inventat cel puțin una.
Ingrediente: 300 g scrumbie (două exemplare mai voinice), 2 roșii, un morcov, o legătură de ceapă verde, suc de roșii, ardei gras, mărar, ulei, vin demidulce, sare, piper măcinat.
Mod de preparare: Spălați peștele cu simț de răspundere și curățați-l în modul cel mai nemilos. Tocați legumele, apoi așezați respectuos scrumbiile în tava unsă cu ulei, împreună cu legumele tăiate cubulețe. Dați la cuptor o jumătate de oră. Se servește cu mămăliguță.

Trigoane de la Rîșnov

Este o prăjitură care se poate umple cu mere, brînză de vaci cu stafide, cremă de vanilie (specialitatea unui cofetar din Rîșnov). Toată filosofia este triunghiul. Pentru a obține forma de trigon se procedează astfel: o foaie unsă bine cu unt topit se îndoaie pe lungime, în 3 părți egale. La un capăt, pe partea din mijloc, se pune o lingură de umplutură apoi se adună părțile laterale peste ea. Rezultă un dreptunghi lung, bombat la un capăt pe o parte. Se-ndoaie în formă de triunghi pe lungimea porțiunii umplute, apoi îndoim mai departe triunghiul, cu umplutură în straturi succesive de aluat. Marginea finală se îndoaie spre interior. Trigonul va sta pe muchie în tava unsă cu unt. Se unge pe deasupra cu unt. Se coace și apoi se însiropează.

Covrigei din Piața Sfatului

Rețeta covrigilor adevărați se pare ca e ținută în mare secret. Turiștii care trec prin Brașov spun că nicăieri nu se găsesc covrigi ca-n centrul orașului. Nici măcar în Bavaria, zona de origine a covrigilor Brezeln. Rețeta din Brașov are ingrediente secrete.
Făina cu drojdia, zahărul, un pic de lapte călduț se amestecă bine, apoi se acoperă și se lasă 20 minute să crească. Se adaugă apoi restul de lapte, sare și se frămîntă bine, obținîndu-se un aluat fest fără bule.
Din aluat se fac cîrnăciori de grosimea unui creion și cam de 30 cm lungime. Se rulează și se formează covrigi. Se lasă apoi într-o tavă de cuptor 15 minute să crească, acoperiți, și la loc cald. 2 litri de apă se dau în clocot. Cu o lingură de spumă se bagă covrigii în apa care fierbe. Imediat ce apar din nou la suprafață se scot și se așează într-o tavă tapetată cu făină. Se presară cu sare gronjoasă, mac, susan. Se bagă la cuptor, preîncălzit la 220oC timp de 15-20 minute. Și gata covrigii de Brașov.

„Taci și înghite“ ca la Făgăraș

Radu Anton Roman, făgărășean de origine, recomanda acest fel de mîncare, însoțit, desigur, de anecdote și povești legate de preparatul a cărui denumire îmboldește imperativ să fie mîncat.
Ingrediente: mălai cît cuprinde, 400 g brînză de burduf, 200 g smîntînă, 400 g slănină afumată sau kaizer, 100 g unt, un litru și jumătate lapte, 4-5 ouă, sare. Mod de preparare: Se face o mămăligă din lapte cu sare în loc de apă, potrivindu -se astfel încît să nu fie prea tare, dar nici terci. Se unge o cratiță cu unt (și pe margini) și se așează: un strat de mămăligă (cam de 1 cm), un strat brînză de burduf, o lingură de smîntînă, bucăți de slăninuță (kaizer) tocate mărunt, bucățele de unt, tot cam 1 cm. Se completează alternînd cu mămăligă pînă la umplerea cratiței cu un strat mai gros de mămăligă. Se iau ouăle și se presează pe stratul de mămăligă formîndu-se niste adîncituri în care se îndeasă niște bucățele de unt. În aceste găoace se sparg ouăle, se presară sare și se dă la cuptorul bine încins pînă se va coagula albușul.

Meniuri de altădată

În „Brașovul de altădată“, Sextil Pușcariu pomenește de „Stomacul și gîtlejul Brașovului“. „Pentru vremea despre care vorbim în această carte, mîncarea forma una din cele mai importante preocupări“, nota marele cărturar brașovean. Iată ce feluri de mîncare erau specifice Țării Bîrsei la începutul secolului trecut:
- „Cu jumări se făceau niște plăcintuțe gustoase, bine pipărate, ca să nu ți se aplece. Acestea (Grammelpogatschen), ca și gogoșile, pe la Brașov se numeau crapfane“.
- „Laptele gros de la Bran se potrivea atît de bine la cîrnați“.
- „Din căpățînile de varză se făceau sarmalele, multe și mici, ca la Săcele, patria acestei mîncări delicioase. Varza se mînca și pregătită altfel, de exemplu cu borș, sau varză creață, care se numea la Brașov chil“.
- „Din prăjiturile indigene amintesc numai două: calaia cea galbenă făcută cu smîntînă, brînză, mărar și ou, în tave mari, și bomul cilindric și înalt ca un turn, gol pe dinăuntru, din aluat de cozonac înfășurat în jurul unui sul gros de lemn și uns pe deasupra cu un sirop de zahăr. Bomul l-am învățat de la sași, de la care am luat și numele“.
- „Nouă, copiilor, ne plăcea cu deosebire ștrudelul cu mere sau cu brînză de vacă, plăcintă cu mere și cea cu cremă galbenă de ou și cu aluatul în foi, pe care nemții din Brașov o numeau Krempitta. Dar preferința noastră era pentru găluștele cu prune, tăvălite în mult pesmet și zahăr, din care mîncam pe întrecute cîte douăzeci și mai multe, căci aluatul în jurul prunei era subțire“.
- „Anumite bucate erau mai bune la birt decît acasă. La Gambrinus erau vestite cotletele de porc sau de vacă, servite pe farfurii de lemn. Specialitatea Brașovului erau flechii. Cei mai buni erau la Gaura Dulce. Cu cît flechii erau mai grași și mai mustoși, cu atît erau mai buni. Pe cînd se frigeau pe cărbuni, pica de pe ei grăsimea pe jar, răspîndind o aromă care-ți excita apetitul. Carnea friptă era adusă pe un fund mare de lemn pe care chelnerița o tăia cu un cuțit lung, cu o dibăcie extraordinară și cu iuțeală mare ca să nu se răcească, în formă de tăiței“.

de: » Camelia ONCIU
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=


Ultima editare efectuata de catre in 23.06.07 14:30, editata de 1 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Brașovenii din 2025

Mesaj Scris de Admin la data de 31.05.06 14:20

Brașovenii din 2025

* România va intra în rîndul țărilor UE purtată de un val de emigranți
* Statisticienii anticipează că, peste 20 de ani, în Brașov vor fi mai puțini elevi și studenți, dar mai mulți octogenari decît în prezent

Nu mai sîntem cîți eram și nici nu mai sîntem cum eram. Populația Brașovului a suferit modificări în structură și mărime, din 1989 încoace. Mulți au plecat definitiv în străinătate, din ce în ce mai puține femei nasc copii. Intrarea în UE ne va împuțina și mai mult. Opinia publică și politicienii se tem că, în condițiile liberei circulații prin Europa, din ce în ce mai mulți români vor prefera standardele de viață ale Occidentului și țara va rămîne goală. Optimiștii cred că, dimpotrivă, din 2007 o vom duce mai bine și nu vor mai fi motive de emigrare. Dar emigrarea nu e totul. Nu UE va fi de vină pentru împuținarea românilor, ci politica noastră socială. Specialiștii de la Direcția Județeană de Statistică au anticipat ce se va întîmpla cu populația Brașovului peste 20 de ani. Ei prevăd că, în 2025, vor fi mai mulți bătrîni, mai puțini tineri, mai multe femei și bătrîni mult mai longevivi decît în prezent.

Trei variante proaste

Studiul DJS Brașov, realizat de către sociologul Anca Dogaru și economiștii Mihaela Pîtea și Ion Popescu, pornește de la realitatea anului 2003 caracterizată prin nivel scăzut al fertilității (sub media pe țară) o creștere ușoară a speranței de viață (peste media națională) și numărul mare de emigrări. Acești factori au dus la scăderea populației județului. Cercetătorii au mai constatat un proces lent, dar continuu de îmbătrînire demografică. Ce se va întîmpla în viitor cu populația Brașovului? Specialiștii sînt de părere că, în 2025, județul nostru, deși își va păstra locul printre fruntașii României, ca număr de persoane, va ajunge printre județele cu cei mai mulți pensionari, iar copiii și tinerii încadrați într-o formă de învățămînt vor fi din ce în ce mai scumpi la vedere. Studiul DJS oferă o variantă optimistă, una medie și una pesimistă. „Toate trei sînt situații nefericite. Să sperăm că greșim noi și lucrurile se vor schimba în bine“, spune Ion Popescu, directorul Direcției de Statistică.

În dependență de doi adulți

Datele statisticienilor spun că, „la 01.07.2003 populația județului Brașov, era de 595.777 persoane (290.413 bărbați și 305.364 femei). Dintre aceștia, 15,4% aveau vîrste cuprinse între 0-14 ani, 72,6% aveau între 15-64 ani și 12,0%, peste 65 ani“. Azi, copiii sînt mai puțini cu un procent, adulții și bătrînii mai mulți cu un procent. „Dezechilibrul între generații este evidențiat și de îmbătrînire (raportul între populația vîrstnică și cea tînără sub 15 ani)“. Specialiștii au mai calculat și raportul de dependență, adică numărul de persoane care nu muncesc (copii plus vîrstnici) la numărul persoanelor adulte. Imediat după 1989, existau 32 de tineri și 12 vîrstnici la 100 de adulți. În prezent, 20 de tineri și 17 bătrîni depind de 100 de adulți care muncesc. Raportul va continua să crească. În 2025, specialiștii anticipează că vor fi 17 copii și 26 de bătrîni la 100 de adulți, în Brașov. Cu aproximație, doi adulți vor avea în grijă un tînăr sau bătrîn. „Într-un fel, trebuie să vedem și pozitiv acest rezultat: copiii și bătrînii, categorii care necesită o atenție specială, vor avea parte de mai multă protecție și siguranță materială și socială“, crede Popescu.

Cu 42% mai mulți bătrîni

Pe baza acestor date, specialiștii au făcut niște scenarii privind viitorul populației județului. În toate variantele de proiectare, populația se va reduce cu 22.000 de persoane (varianta optimistă) și 52.000 de persoane (varianta pesimistă). Din 1990 încoace, brașovenii sînt mai puțini cu 100.000 de persoane. „Scăderea populației va fi mai moderată pînă în 2015 și mai accentuată spre sfîrșitul orizontului de proiectare, principalul factor al acestor evoluții fiind scăderea naturală“, este concluzia cercetării. Scăderea numerică cea mai semnificativă se va înregistra în grupa de vîrstă 0-14 ani, în timp ce populația vîrstnică de peste 65 de ani va crește cu 42,1% pînă în anul 2025. Aceasta s-ar datora „unei rate mici a mortalității înregistrate în județul Brașov comparativ cu restul țării, determinat de gradul mare de urbanizare a județului și de dezvoltarea sa economică“. De fapt, vom fi în 2025 printre județele cu cea mai mare pondere a populației vîrstnice. Mai mare decît cea a României. „Dacă pe adulții de acum, numeroși în Brașov, nu-i înlocuiește o generație tînără numeroasă, numărul bătrînilor va fi neașteptat de mare“, apreciază statisticianul.

Mai puține femei fertile

Pînă în anul 2025 diferența pe sexe se va adînci. Deși numeric va fi în continuă scădere, în 2025 populația feminină va reprezenta 52,2% din populația județului, cu un procent mai mult decît în prezent. Cu toate acestea, nu prea multe femei din Brașov vor trece pe la maternitate. „Potențialul reproductiv este direct influențat de mărimea efectivului de femei de vîrstă fertilă (15-49 ani)“, precizează cercetătorii. La nivelul țării, numărul femeilor de vîrstă fertilă va fi în 2025 mai mic cu un milion. „Scăderea se va datora în mare parte intrării în acest contingent a generațiilor născute după anul 1990, generațiile cele mai scăzute numeric din ultimii 40 ani“, se explică în studiu. „Numai o politică socială pozitivă poate determina creșterea demografică. S-a văzut că în 2005, natalitatea a sporit. Cele opt milioane de lei pentru mămici au fost stimulatoare“, observă Popescu. În următorii 20 ani, se va reduce cu 23.000 numărul tinerelor între 20-29 de ani, adică cele mai apte să aducă pe lume copii. Sporul demografic se va baza pe contribuția a doar 136.000 de brașovence. Cu aproape 30.000 mai puține ca acum.

Școli și facultăți goale

De la Revoluție încoace, a scăzut aproape la jumătate fertilitatea brașovencelor. Cu tot mai puțini nou-născuți, peste 20 de ani, ponderea populației tinere în totalul populației va fi de doar 12,0% comparativ cu 22,7%, în 1990. Aproape la jumătate. Sistemul de învățămînt se va confrunta cu o scădere continuă a numărului copiilor de 3-6 ani. Creșele și grădinițele vor avea din ce în ce mai puțini copii. Pînă în 2025 vor fi cu 5.700 copii mai puțini decît în 2005, numărul lor ajungînd la 15.900. Nici la școlari previziunile nu sînt mai optimiste. În următorii 20 de ani, populația de vîrstă corespunzătoare învățămîntului obligatoriu (7-14 ani) va cunoaște o reducere de 8,7%, ajungînd la mai puțin de 40.000 de elevi. Aceeași tendință este anticipată și pentru cei de 15-24 ani. Vom avea mai puțin cu peste 39.000 de liceeni, elevi de școli profesionale, colegii și studenți. În 2025, doar 59.000 de brașoveni vor mai frecventa instituțiile de învățămînt ulterioare gimnaziului. Există și o parte bună în această tristă veste: fiind mai puține clase, probabil numărul cadrelor didactice va fi suficient.

Îmbătrînesc bătrînii

Populația de vîrstă aptă de muncă din județul Brașov a crescut în ultimii 15 ani cu 3,8% (de la 69,5% în 1990 la 73,3% în 2005). Se estimează o scădere a acestui segment de populație cu 52.000 de persoane față de anul 2005. Situația va fi similară și în alte județe, populația adultă din București, Prahova și Hunedoara va înregistra cele mai mari scăderi, în timp ce în Moldova va crește uluitor, pentru că vor ajunge mari copiii de azi. Situația este surprinzătoare mai ales în segmentul de vîrstă de peste 65 de ani. „Populația vîrstnică a crescut continuu în ultima jumătate de secol, atît numeric, cît și procentual. Dar și în țările occidentale populațiile sînt îmbătrînite“, spune Popescu. De la 7,8% în 1990, acum avem 12,5% bătrîni în Brașov. Ponderea lor va crește la 18,4%. Dublu ca acum 16 de ani. În România, vor fi cu două milioane mai mulți bătrîni și vor reprezenta 17,4% din totalul românilor. Dintre aceștia, mulți vor atinge suta de ani. „Va crește într-un ritm foarte intens populația de peste 80 ani“. În 2025, în Brașov, 20,7% dintre bătrîni vor fi octogenari, față de 13,9%, în 2003.

Griji pentru bătrîni

În 2025, vor fi cu 35.000 mai mulți bătrîni. Adică, vom avea cam 100.000 de brașoveni de peste 65 de ani. „Populația de vîrsta a treia, în continuă creștere numerică, este o categorie socială vulnerabilă, cu probleme specifice față de alte segmente sociale. Una din principalele probleme căreia trebuie să i se acorde toată atenția în viitor va fi aceea a garantării unei calități a îngrijirii și a serviciilor asigurate vîrstnicilor care solicită ajutor, pe fondul declinului resurselor financiare și umane, publice și private“, atenționează autorii cercetării. Bătrînii n-ar trebui uitați. Politicile sociale vor fi nevoite să includă măsuri speciale pentru aceștia. Altfel, ne vom trezi în Brașov cu tot mai mulți bătrîni bolnavi, săraci, abandonați. „Acestea sînt probleme complexe pe care le ridică îngrijirea populației vîrstnice și care, fără unele abordări concrete și soluționări eficiente, vor genera consecințe nefavorabile în viitor“. Pe cînd o „indemnizație de bunici“ de 8 milioane de lei?

Moldova va avea cei mai mulți tineri

• În prezent, județele cu ponderea cea mai mare a tinerilor în totalul populației sînt în Moldova (Suceava, Vaslui, Botoșani, Iași, Bacău), unde e și o fertilitate mai ridicată. Aceste județe se vor menține în topul cu cei mai mulți tineri și în 2025. Vor avea și cel mai mare număr de adulți din România. La polul opus, cu cei mai puțini tineri, se află București, Brașov, Cluj, Brăila, Prahova, Teleorman unde se înregistrează și un nivel scăzut de natalitate. În prezent, cei mai puțini adulți sînt în Giurgiu, Botoșani, Teleorman, Vaslui, fiindcă au migrat către locurile de muncă din București, Brașov, Constanța. Cînd aceștia vor îmbătrîni, aceleași județe care azi au cele mai multe brațe de muncă vor înregistra creșteri masive ale bătrînilor, în următorii 20 de ani. În schimb, vor fi mai puțini vîrstnici în Dolj, Giurgiu și Teleorman, județe care au astăzi cele mai mari ponderi ale celor de peste 65 de ani în totalul populației. În prezent, județele cu cei mai puțini bătrîni raportați la totalul populației sînt Constanța, Maramureș și Satu Mare, la polul opus sînt Teleorman și Giurgiu.

Vom emigra masiv în următorii 10 ani

• Statisticile arată că românii preferă să plece în străinătate pe termen scurt, cel mult o lună de zile. Dar tot noi sîntem cei mai mulți din fostele țări comuniste care căutăm contracte de muncă pe termen de cîțiva ani. Intenția de a emigra pe termen lung pe baze permanente este cea mai ridicată în România în comparație cu celelalte țări din Europa de Est. Dintre țările UE, potențialii migranți români ar prefera Germania și Italia (peste 20% pentru fiecare), urmate de Spania, Franța și Austria. Cei mai predispuși la migrație sînt tinerii. Mai mult de o treime din emigranții români nu au nici 25 de ani. Ca studii, ponderea celor care au absolvit liceul și universitatea depășește media națională. Jumătate din cei emigrați deja au absolvit o facultate. Specialiștii apreciază că emigrația în țările UE va atinge aproape 3-4% din populația României în primii 10 ani după introducerea liberei circulații pentru cetățenii români. După care, procesul migrației va încetini simțitor. Aceste ipoteze au fost concepute după modelul fenomenului emigrării celorlalte state, urmărit în perioada post-aderare.

de: » Camelia ONCIU

http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=tematic&s_id=26018
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

BRAȘOVUL SUB ASEDIU?

Mesaj Scris de Admin la data de 17.05.06 11:21

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Brasovul - cel mai vizitat oras al Romaniei

Mesaj Scris de Admin la data de 14.05.06 18:56

Promenada. Plimbarea e principala activitate a turistilor in capitala
medievala a Tarii Barsei

Brasovul - cel mai vizitat oras al Romaniei

-- Situat in inima tarii, la rascrucea tuturor drumurilor, Brasovul
este orasul care atrage anual cei mai multi turisti. Fie ca sunt
grupuri organizate, cazate la marile hoteluri din oras si la cele din
Poiana Brasov, turisti aflati in tranzit, care cauta pensiunile mici
si cochete din centrul istoric, fie ca sunt romani veniti pentru
cateva zile la rudele din Brasov ori vizitatori din strainatate adusi
cu autocarele pentru un tur de o zi, turistii asediaza acest frumos
oras batran, pe tot parcursul anului. Aici, viata este curata, plina
de culoare, gust si aroma, relaxarea este maxima si multumirea
deplina. Ai tot ce ti-ai putea dori: puritatea aerului si racoarea
muntilor, frumusetea cladirilor si monumentelor medievale bine
intretinute, confortul spatiilor de cazare, ospitalitatea
restaurantelor cu specific, varietatea si abundenta locurilor pentru
cumparaturi...
Strazile vechi ale Brasovului sunt un loc ideal pentru
promenada.

Nu exista, la aceasta ora, date statistice care sa ateste oficial
faptul ca Brasovul a primit, anul acesta, cel mai mare numar de
turisti, dar este suficient sa vizitezi acest oras pentru cateva
zile, pentru a te lamuri. Indiferent ca este zi de week-end sau din
timpul saptamanii, vara sau iarna, soare sau ploaie, turistii sunt ca
un furnicar pe strazile si in pietele din centrul vechi. Potrivit
Centrului de Informare Turistica din Brasov, numarul locurilor de
cazare (oficiale) creste aproape in fiecare zi, mereu deschizandu-si
portile inca o pensiune, un mini-hotel sau o vila turistica.
Concurenta e buna si in acest domeniu, fireste, astfel incat turistii
au la dispozitie camere cu tarife cuprinse (in functie de confort si
utilitati) intre 10 si 120 de euro pe noapte.

Zilnic patrund in Brasov intre cinci si zece mii de vizitatori
(conform estimarilor primariei) care se adauga celor aflati deja in
sejur. Totul este vizibil mai ales seara, in centru, atunci cand
strazile pietonale arata ca pasajele de la metrou, in orele de varf!

Brasovul are sezon turistic tot anul si este unul din putinele locuri
din Romania in care te bucuri ca esti in vacanta, indiferent de
vreme. Orasul este la fel de frumos si cand straluceste soarele, si
cand tuna si fulgera, si cand ninge, si este atragator si ziua, si
noaptea.

Brasovul a avut, din pacate, o perioada deosebit de nefasta, in
momentul prabusirii intreprinderilor-gigant care fabricau
autocamioane, tractoare, radiatoare, elicoptere sau alte "chestii
grele". Localnicii s-au vazut peste noapte falimentari si numai
vointa vecina cu disperarea i-a facut sa iasa din aceasta pasa
proasta. Astazi, micile intreprinderi, afacerile legate de turism si
divertisment, cele imobiliare si cele comerciale au scos din foame
acest mare oras, si acest lucru se vede pe chipurile brasovenilor.

Brasovul sarbatoreste anul acesta 770 de ani de atestare documentara.
Initial a fost mentionat sub numele de Corona si a devenit rapid
(datorita situarii si bunelor legaturi cu Valahia si Moldova) unul
dintre cele mai importante centre urbane economice si culturale ale
Transilvaniei. De-a lungul anilor s-au ridicat nenumarate constructii
care au devenit, in timp, monumente si puncte de atractie turistica.


Marea masa a turistilor straini e formata din englezi, germani,
italieni si evrei.


Biserica Neagra este poate cea mai vestita si mai fotografiata
cladire din Brasov, cel mai mare edificiu in stil gotic din sud-estul
Europei si cel mai reprezentativ monument de arhitectura gotica din
Romania, datand din secolul XIV. In interiorul sau incap circa 5.000
de persoane, biserica adapostind de asemenea cel mai mare clopot (6
tone) din spatiul romanesc si cea mai mare orga (4.000 de tuburi) din
sud-estul Europei.

Construita initial ca turn de veghe, cladirea cunoscuta astazi
drept "Casa Sfatului" (unul dintre simbolurile orasului) a fost
transformata in primarie pe masura ce orasul s-a dezvoltat. Astazi,
edificiul gazduieste doua obiective de mare importanta: Muzeul
Judetean de Istorie (1950) si Centrul de Informare turistica (2005).
Bastionul Tesatorilor este unul dintre cele sapte turnuri construite
in jurul Brasovului, fortificand centura de ziduri a cetatii. Este de
asemenea unul dintre cele mai bine intretinute, in zilele noastre
gazduind, prin grija Muzeului de Istorie si a altor organisme
specializate, concerte si spectacole medievale.


Centrul de Informare Turistica functioneaza chiar in vechea Casa a
Sfatului.


In 1292 a fost atestata documentar existenta, in Scheii Brasovului, a
unei biserici ortodoxe ridicata cu sprijinul provinciilor vecine
romanesti. Ulterior, in 1495, localnicii au ridicat, cu ajutorul
domnitorului Tarii Romanesti Neagoe Basarab, biserica din piatra
cunoscuta astazi sub numele de Catedrala Sfantul Nicolae, care domina
imprejurimile prin dimensiunile sale impresionante. In proximitatea
sa a fost construita Prima Scoala Romaneasca, atestata tot in 1495,
dar despre care documente mai vechi sustin ca ar fi functionat inca
din secolul XII.

Sunt doar cateva din multele destinatii turistice ale zonei. Brasovul
este depozitarul unei foarte bogate colectii de monumente, iar acesta
este unul dintre motivele pentru care turistul nu se satura niciodata
de acest oras. Un sejur petrecut in capitala Tarii Barsei nu
epuizeaza toate obiectivele, mereu ramanand unele nevazute
(www.brasov.ro ). Nici macar localnicii nu se pot mandri ca au
vizitat toate locurile si ca au cunoscut toate legendele - lucru care
face din acest oras o destinatie mereu atragatoare si interesanta.

Numai lautarii batrani stiu "sa zica" de inima albastra.
Restaurantele traditionale - mancare buna si bauturi de casa in mediu
placut

O mare dezvoltare au cunoscut, in Brasov si in apropierea acestuia,
restaurantele cu specific. Nu numai cu specific romanesc - pentru ca
Brasovul este un oras cosmopolit inca de la asezarea pietrei de
temelie! Astazi gasesti bucate si ambiente traditionale romanesti,
unguresti, sasesti, dar si grecesti, turcesti, italienesti ori...
irlandeze si chinezesti. Vestitele pivnite si beciuri din centrul
vechi al orasului au fost transformate in carciumi, crame si berarii,
iar arhitecti cu scoala temeinica s-au intrecut in decorarea
spatiilor. In Bucuresti sau pe litoral mai toate restaurantele
rustice arata la fel, in schimb, la Brasov, nici o carciuma nu
seamana cu alta, chiar daca au acelasi specific - aici patronii nu au
considerat suficient sa arunce niste blanuri de oaie pe banci si sa
agate de pereti blide de lut si linguri de lemn. Apoi, mancarurile
sunt senzationale, incepand cu romaneasca iahnie de fasole cu ciolan,
continuand cu gulasul lui Gyuri si terminand cu nemtescul muschi de
vita in sos de bere neagra. Meniurile sunt bogate, astfel incat ai
intotdeauna de unde alege, portiile sunt indestulatoare, iar
serviciul este, de cele mai multe ori, surprinzator de prompt si de
amabil. De langa bucatele traditionale nu lipseste niciodata tuica
ori palinca, iar vinul rece, din vestite podgorii romanesti, servit
din cana de lut, din carafa, ori din "sticla infundata" ii face pe
turisti (mai ales pe cei straini) sa uite de trecerea ceasurilor si
sa piarda trenul spre casa...

Salbatici, flamanzi, dar inofensivi.
Ursii tomberonezi sunt mare atractie turistica

In pofida pericolului existent, sute de turisti merg seara la
marginea cartierului brasovean Racadau (in spatele Tampei), pentru
spectacolul oferit de ursii gunoieri. Foamea ii face pe acestia sa
coboare de pe munte, pentru a scormoni prin tomberoane dupa resturi
de hrana. Localnicii s-au obisnuit de mult, iar eforturile
municipalitatii de a-i tine pe ursi departe de zonele locuite au
fost, pana acum, zadarnice. Ursii s-au aratat nepasatori pana si fata
de gardurile electrificate montate in jurul ghenelor si si-au adaptat
programul de masa dupa programul gunoierilor. Daca pubelele erau
golite inainte de ora 20:00, pentru a nu-i mai atrage noaptea pe
ursi, acestia au invatat imediat ca, daca vin mai devreme, au sanse
sa gaseasca inca gunoiul neridicat...

Oricum, ecologistii si in general iubitorii animalelor se opun
oricaror masuri care i-ar face sa sufere pe (pana acum) inofensivii
ursi. Turismul are de castigat, ce sa mai vorbim de taximetristi,
care primesc, seara de seara, comenzi spre Racadau. Mai ales strainii
cer sa vada ursii salbatici, care s-au obisnuit deja si cu multimea
de spectatori, si cu flashurile aparatelor de fotografiat. Mai mult
decat atat, turistii aduc cu ei hrana pentru animale, astfel incat
chiar daca gunoaiele ar disparea din zona ursii vor continua sa vina
in mod regulat, si se vor lasa pozati in schimbul cinei "in oras".

Seara de seara, Brasovul prinde viata.
Viata nocturna, nebuna - nebuna

Brasovul este de ani de zile cunoscut drept unul dintre cele mai tari
orase in ce priveste viata de noapte: bogata, variata si ...nebuna!

In Piata Sfatului si pe strada Republicii, terasele si restaurantele
se inghesuie amical una in alta si sunt pline toate, si ziua, si
noaptea. Ziua, turistii se adapostesc de soare ori de ploaie sub
umbrelute, comanda o cafea, un suc sau o bere, si se pun pe
fotografiat tot ce vad imprejur.

Dar seara centrul istoric prinde cu adevarat viata! Deopotriva
vizitatori si localnici iau cu asalt terasele si restaurantele;
strazile, pietele si aleile sunt frumos pavate, luminate si curate;
sunt banci si flori decorative peste tot.

Cluburile de noapte au program tot timpul saptamanii, si fiecare isi
poate gasi unul pe gustul sau: sunt cluburi de jazz, de rock,
discoteci adaptate (ca aparatura si ca program muzical) ultimelor
tendinte, cluburi retro si de folk, locante cu muzica lautareasca
veche, localuri de strip-tease. Mai ales acestea din urma sunt foarte
cautate de turistii din strainatate, care gasesc in Brasov distractii
maxime la preturi accesibile.

Pe de alta parte, in Brasov nu trece o saptamana fara un eveniment
major care se prelungeste peste noapte: concerte cu trupe mari
romanesti si straine, spectacole, targuri, festivaluri, aniversari,
concursuri internationale. Concertele se tin cu precadere in aer
liber, si de cele mai multe ori intrarea este libera, astfel incat si
brasovenii, si turistii se ingramadesc lalolalta la spectacol,
indiferent de cine canta... Dupa fiecare astfel de eveniment,
spectatorii umplu terasele.
Pietrele lui Solomon.
Brasovul ca punct de plecare

Cei mai multi dintre oaspetii Brasovului isi fac program sa viziteze
si imprejurimile orasului, foarte bogate in obiective istorice,
religioase, culturale si naturale. Poiana Brasov face parte practic
din oras, iar vara nu este decat o destinatie de week-end ori pentru
turismul de conferinta. Predealul, de asemenea, este cautat in
special de iubitorii sporturilor de iarna. Insa celelalte localitati
din Tara Barsei constituie, fiecare, cate un punct de atractie
turistica.

In special cetatile medievale, sasesti ori romanesti, castelele
nobiliare si bisericile vechi, fortificate, atrag turistii si ii fac
sa-si epuizeze filmele si memoriile aparatelor de fotografiat.

Castelul Bran (impreuna cu legendarul Dracula) constituie prima
destinatie in afara Brasovului. Dar cel putin la fel de pretioase
sunt cetatile de secol XIII-XIV, atribuite cavalerilor teutoni.
Cetatea Rasnov impresioneaza prin forta si masivitatea sa, pe cand
cea de la Feldioara emotioneaza prin incapatanarea cu care se tine,
inca, in picioare.
Biserica fortificata din Prejmer.
La Harman, Prejmer, Ghimbav, Sanpetru, Codlea, Cristian, Felmer,
Viscri, Rotbav, Roades, precum si in alte sate din Tara Barsei
dainuie si astazi, bine conservate, biserici fortificate din secolele
XIII-XV, cele mai multe fiind monumente ale arhitecturii romanice si
gotice timpurii.

In toate aceste sate s-a dezvoltat agroturismul, oaspetii fiind
primiti in pensiuni curate, confortabile si omeniti cu bucate
traditionale romanesti, secuiesti si sasesti. Bineinteles, nu lipsesc
tuica, palinca si vinul de casa.

http://www.averea.ro/display.php?data=2005-08-22&id=6227
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Industria Aeronauticã Românã - IAR Bra

Mesaj Scris de Admin la data de 06.05.06 20:58

Industria Aeronauticã Românã - IAR Brasov
http://www.daciajurnal.ro/model.php?index=264&limba=ro
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Statiuni brasovene in pericol de declasare

Mesaj Scris de Admin la data de 27.04.06 11:19

Statiuni brasovene in pericol de declasare
http://www.evz.ro/article.php?artid=257401
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Brașov - orașul Coroanei

Mesaj Scris de Admin la data de 19.04.06 9:44

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Centrul istoric al Brașovului în pericol

Mesaj Scris de Admin la data de 12.04.06 7:55

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

„Succesele se compun din esecuri“ declar

Mesaj Scris de Admin la data de 28.03.06 12:22

„Succesele se compun din esecuri“ declara Tiberiu Roth, proprietarul primului magazin particular deschis in Brasov dupa 1989
http://www.daciajurnal.ro/model.php?index=46&limba=ro
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Urmari ale revoltei muncitoresti de la

Mesaj Scris de Admin la data de 26.03.06 18:48

Urmari ale revoltei muncitoresti de la Brasov din noiembrie 1987
http://www.comunism.ro/fisiere/cercetatori/oanaionel/oanaionel.htm
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Brasov

Mesaj Scris de Admin la data de 01.03.06 20:21



Ultima editare efectuata de catre Admin in 16.07.15 17:31, editata de 10 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Brasov

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 4 din 4 Înapoi  1, 2, 3, 4

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum