ISRAEL-ROMANIA

Pagina 4 din 32 Înapoi  1, 2, 3, 4, 5 ... 18 ... 32  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 17.02.06 18:22

Rezumarea primului mesaj :

Joel Ripple concluzionează în verset  evreimea româna:

Noi romane

Totul a început în urmă cu aproximativ o sută douăzeci de ani,

Când un evreu Foksn în curs de desfășurare

Și marcarea lor - atunci Palestina,

În cazul în care au fondat memoria și Rosh Pina.



De atunci, ei au contribuit aici, pentru sigur,

Contribuție mare în orice domeniu, în orice domeniu.

Cred că ceea ce o fata trista

Au fost de stat - nu romane.



De exemplu - în domeniul culturii și teatru,

Ia întotdeauna primul loc în romanele:

Lia, Rosina, Moscova Alkalay

Tet Jana, India, Niko Nitai ...

Și cum putem uita silueta

Restul - Creșterea Jetta?

Ca cântăreț Matti Caspi, venerat,

În funcție de cunoștințele mele, a crescut Glatz.

Nancy Brandes - ca aici a lucrat în bine

În cazul în care doar întoarce câțiva ani în urmă,

Trebuie să ne amintim, așa cum am avut de cafea, "bucurie",

În loc de stand - up - a dansat Perry Nisa.

Și Shlomo Artzi, înainte de a primi un record de platină

Ar trebui sa castige rădăcini Bucovina.



Artă, în general, a fost rol decisiv în romane:

Doar nota Marcel Iancu, Reuven Katz juramantul.



În gastronomie - prima ligă română:

Toate Sabra've auzit mamaliga.

Vecinul meu și un indian din Bombay,

Vinde soția sa pentru două Mititei.

În sport, noi, românii

Noi, de obicei, pe primele locuri.

Fotbal: Menchel, Blnro, Moismko.

Baschet: Mickey Berkowitz și Doidsko.

Cu totii am auzit de tenis de masă

Mare vedeta Angelica Roseiano.

Pe scurt, orice zona românii au devenit superstaruri,

În afară de la o zonă: sistemul parlamentar.



Avem un membru al Knesset, secretar, sau director executiv al Consiliului,

Deși populația noastră de aproape o jumătate de milion.

Apropo, am făcut un cont și am ajuns la concluzia,

O jumătate de milion de români, aproape 20 de locuri!

Deși au existat mai multe încercări de la alegerile parlamentare:

A fost Yitzhak Artzi, Poraz și schimb,

A fost, de asemenea, de la Viet Escadrila

Dar astăzi domnilor, de asemenea, HEL - nr.

Și mă simt foarte stabilit,

Că în viitor nu vom avea reprezentare în Knesset.

Dar, în calitate de membri ai Knesset-ului de astăzi sunt,

Este o onoare pentru noi - românii lipsesc.



Reprezentarea noastră este, în practică,

De decontare, meșteșuguri, industrie.

Cu toate acestea, lucrează din greu și face o viață de,

Nu au timp pentru a trimite un reprezentant la Knesset.

Da, am uitat de aproape un alt loc, pustiu,

Unde românii nu au nici o reprezentare la toate.



Vezi acest miracol - iată și iată:

Nu sunt reprezentanți romane din închisori.

Și e uimitor - pe care l-am prins coada

Romney nu este doar un "Romney" - ". Romney hoț", dar

Dacă suntem hoți - Cum va cita minunea

Nu avem nici o reprezentare în închisoare!



Și cum se face că cele mai multe romane, la fel de mult a cunoscut mea,

Traiesc frugal modest

Și cum se face că economiile

Concepute pentru a studia copil de liceu?

Și modul în care incanta doar este bucuria ei

Atunci când familia se întâlnește pentru cină sâmbătă,

Apoi, atunci când toate stând împreună,

Nepotul spune - "Che Paci , bunico? "



Nu, domnilor, nu sunt hoți, deși hoții nu lipsesc.

Și dacă ei fura - a furat doar spectacolul de la ceilalți.

Pentru că ea este, ea însăși a dat seama - și că sionismul.

Românii nu au cerut favoruri - nu de guvern sau agenție

Ei sunt fericiți să trăiască aici în părinților

Fericit și de conținut - fără fișe exigente.

Deci , voi încheia prin a spune că -

Foarte mandri de a fi român.

 ==============================================================
rof. Moshe Idel

- Oamenii de știință israelieni proeminenți evaluat lumea, comitete
academice, președinte al Centrului de Muzicologie de la Universitatea
Ebraica, Centrul pentru Studiul a evreilor din România a Institutului
Zvi Ben și reviste membre din România implicate în studiul
iudaismului.



2 - Aharon Appelfeld

- Autor a servit ca un profesor in departamentul de literatura ebraică
la Universitatea Ben-Gurion și membru al Academiei de Limba ebraică.



3 - Profesor Joshua Blau

- Profesor emerit in cadrul Departamentului de arabă Limba și
literatura la Universitatea Ebraica din Ierusalim, al treilea
președinte al Academiei a limbii ebraice, care a devenit cunoscut
pentru cercetările sale în arabă Mijlociu și iudeo-arabă și
lingvistică semitice.



4 - profesorul Moshe Gil

- De la conducere oameni de știință din lume, cercetatorii de istorie
a lui Israel, în primul răspândirea Islamului

Și Premiul Rothschild în Studii Iudaice.



5 - Ozia rulou

-. Inginer, inventator, și un om de afaceri israelian, fondator al
"Elron" și Președinte al Consiliului de "Elbit" Are șase de instituții
de onoare ariene de conducere academice din lume.



6 - Prof. Itamar Willner

- Profesor de chimie de cercetare în domeniul electronicii moleculare
și Hbioalktronika i-au adus recunoasterea internationala.



7 - Miriam Zohar

- Actrita de teatru, Facultatea de Teatru Habima și în prezent joacă
la teatru, Chelsea House Estate.



8 - Dubi Zeltzer

- Compozitor și aranjor care a compus melodii pentru musicaluri și
multe filme israeliene au incorporat o varietate de stiluri muzicale
din compozițiile sale.



9 - Prof. Avraham Tal

- Profesor de lingvistică la Universitatea din Tel Aviv a cărei
principală contribuție a fost studiul tradițiilor samariteni și limbi
de traducere, lexicografia și lucrarea lui ca editor al Istoric
Dicționarul limbii ebraice.



10 - Aharon Yadlin

- Un tineri colectiv educator influent. MK, un fost ministru al
educației și activist comunitate.



11 - Profesorul Zvi Javits

- Un istoric specializat în istoria Romei antice, un fondator al
Facultății de Științe Umaniste de la Universitatea din Tel Aviv și
fondatorii Beit Berl College si Colegiul de Tel Hai.



12 - Prof. Miriam Iordania

- A fost prima femeie profesor la Universitatea din Haifa, fondator
Scoala de Istorie și investigarea devreme Europa modernă.



13 - Prof. Zvi Laron  - fondator și dezvoltatori profesioniști
endocrinologie (cercetare hormon) a copiilor lui Israel. Israel în
primul rând pentru a dezvolta un model cu bataie lunga care
tratamentul diabetului zaharat, și a stabilit cel mai mare centru
pentru tratamentul diabetului zaharat. Munca sa l-au câștigat
aprecierea și zeci de premii la nivel mondial.



14 - profesorul Reuven Feuerstein

- Profesor de psihologie educațională două universități - în Israel și
în străinătate și Fondator

Feuerstein Centrul pentru superioare de învățare.



15 - Profesor Schneier Feller

- Hebrew University profesor de drept specializat în drept penal. Unul
dintre experții Cel mai mare cod penal din Israel.



16 - profesorul Reuven Contact

- Profesor emerit de Literatură de la Universitatea din Tel Aviv. Cea
mai importantă și originală investigator poezie. Cercetător de frunte
în domeniul metrica poetic și fondator al abordării de cercetare
"Foaitika cognitive."



17 - Lea Koenig

- Actriță Teatrul numit "prima doamna a teatrului israelian."



18 - Profesorul Jacob Rand

- Profesor de Educație la Universitatea Bar Ilan, castigator al
premiului Lyman pentru Lifetime Achievement pentru copii cu Retard, și
tatăl actorului Shuli Rand.



19 - Yitzhak Ben-Aharon  (decedat)

- Cele mai importante liderii mișcării forței de muncă în țară și
gânditori sale, a servit ca un membru al Knesset, secretar și
secretar-general al lumii.



20 - Prof. Shlomo Bentin  (decedat)

- Laureat al Premiului Israel pentru Tsha "b psihologie



21 - Gary Bertini  (decedat)

- Dirijor și compozitor Israel, Kim Rint "Corul și Orchestra de Camera.



22 - Miriam Bernstein Cohen  (decedat)

- Director, scriitor, lector, poet, traducător și profesor de joc și
de direcție, fiica lui Iacov Bernstein Cohen, prima Tzavta jucat
Cameri Theater și a fost primul jucător profesionist în țară.



23 - Moshe Barash  (decedat)

- Istoric și fondator Haq domeniu R. Istoria Artei din Israel.







24 - Dora Gad  (decedat)

- Arhitect si designer de interior care a proiectat, printre altele,
clădirea Knesset, Muzeul Israel, Biblioteca Națională, lantului
hotelier Hilton, nave de ZIM și mai mult.



25 - Nahum Gutman  (decedat)

- Pictor, sculptor și scriitor Israel recunoscute pe plan
internațional astfel de drepturi de lucrări s sunt afișate în toate
muzeele sunt considerate mondial. Considerat un pionier în Fig cărți
pentru copii din țară.



26 - Rabinul Leib Hacohen Maimon  (decedat)

- Unul dintre fondatorii mișcării Mizrachi, semnează Declarația de
Independență și a servit ca ministru al Cultelor din statul Israel în
primul rând.



27 - Zeev Vilnai  (decedat)

- A fost un geograf și istoric, care a fost considerat unul dintre cei
mai mari savanți din Israel Societatea de explorare în generații
recente,  tatăl ministrului Matan Vilnai .



28 - Marcel Iancu  (decedat)

- Pictor israelian și arhitect, fondator al Artiști Village - Ein Hod.



29 - Folk israelian  (decedat)

- Fondator de afaceri și co-fondator Folgt Rule ".



30 - Profesorul Ezra Fleischer  (decedat)

- Poet și filolog, poezie cercetător și rugăciune.



31 - Reuven Rubin  (decedat)

- Un lider de artiști israelieni picturi și-a exprimat sentimentul de
lumină și spiritualitate a lui Israel.



32 - Mendi Rodan  (decedat)

- Vioară și mari dirijori din Israel. A devenit un profesor de dirijat
la Școala de Muzică de la Universitatea Tel Aviv și a condus Academia
de Muzică și Dans.



33 - Profesorul Marcus Rayner  (decedat)

- Fondatorii reologice studiu  cu contribuții suplimentare din studiul
științelor exacte.



34 - Prof. Chaim Sheba  (decedat)

- Profesor de medicina, director al spitalului Tel Hashomer, și
fondator al Medical Corps IDF.



35 - Moshe Schnitzer  ( decedat)

- Israel Industria diamant pionier, fondatorii Diamond Exchange și
președintele Israel. De asemenea, ales în funcția de președinte al
Federației Mondiale de Diamond bursele.


Ultima editare efectuata de catre Admin in 02.03.14 16:02, editata de 4 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos


Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 17.01.14 15:06

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 29.12.13 19:33

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 14.12.13 19:33

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 18.11.13 12:15

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 07.11.13 11:34

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 27.10.13 20:19

EVREII DIN ROMÂNIA
Pe 17 februarie 2013, la Centrul Comunitar Evreiesc din Bu­cu­rești s-a desfășurat simpozionul cu tema Evreii din România. Au fost invitați să vorbească Neagu Djuvara, Andrei Pleșu, Adrian Cio­roianu și Andrei Oișteanu, mo­derator

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 13.10.13 18:52

[*]Dilemele democrației israeliene [*]
“Dilemele democrației israeliene” este titlul conferinței care a avut loc între 2 și 3 octombrie a.c. la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, organizată de Centrul de Studii Israeliene (CSIs-SNSPA). (5-10-2013 – Societate civila)
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 29.08.13 10:39

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 08.08.13 9:04

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 06.08.13 12:55

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 02.07.13 8:19

Putina istorie a evreilor in Rominia
 



Cărțile de istorie susțin că în urma pogromurilor din Ucraina din secolul al 16-lea s-a așezat în România un val de evrei așkenazi, vorbitori de idiș. Deși în număr redus, în București se cunosc evreii de timpuriu (în sec 16 erau medici la curtea domnească), iar în jurul anilor 1550, este pomenită existența unui grup de evrei sefarzi (de origine spaniolă) condus de David Ibn Usa, probabil liderul religios al comunității; mai sunt pomeniți Isac Rufus și Habib Amato, care aveau prăvălii în București. Proveniența lor este de la sud de Dunăre, mai ales din Istanbul, se numeau Sefarzi deoarece erau de origine din Spania, fugiți datorită persecuțiilor religioase de acolo. Ei s-au așezat în mahalaua Jigniței, la sud de Sf. Gheorghe Vechi, nu departe de Curtea Domnească, în jurul străzilor Sf. Ioan-Nou și Negru Vodă , erau mai ales zarafi și creditori pe lângă Domnie sau marii boieri. Alții evrei veneau din Thessaloniki (Grecia).



În anul 1694, la București, sub Brâncoveanu, evreii au plătit impozite ca breaslă. Pe data de 28 ianuarie 1739 Constantin Mavrocordat l-a numit pe „Marco al lui Lazăr” să fie «staroste de evrei» la Bârlad . În anul 1740 existau comunități evreiești în orașele Roman, Bacău și Galați. Din a doua jumătate a sec. 18 și mai ales în prima parte a sec. 19, datorită înăspririi situației evreilor din Galiția, un nou val de evrei așkenazi se refugiază în Moldova și Transilvania, unde autoritățile erau mai tolerante.



Imigrația masivă către București s-a produs mai cu seamă după Unirea Principatelor. Noii veniți s-au așezat în majoritate în jurul zonei locuite de conaționalii de rit spaniol pe străzile Sf. Vineri, Văcărești, Mircea Vodă, Anton Pann, începutul Caii Dudești. Aceștia vorbeau limba germană și idiș. Apar cimitire și case de rugăciune separate. În Ardeal se construiesc sinagogi mici, numite shil, care serveau ca școli pentru evrei. Evreii polonezi apar masiv în București în sec 19, ei construiesc prima sinagogă ortodoxă în 1846 și mai târziu Templul Coral de la Sfânta Vineri. În strada Mămulari (numele vine din limba turcă însemnând comercianți de mărunțișuri) se ridică Templul Unirea Sfântă, Sinagoga Croitorilor și o baie tradițională (mikve).



O sinagogă mare se află în stradă Adamache. Între străzile Moșilor și Taica Lazăr (un evreu negustor de haine vechi) se aflau cele mai multe afaceri evreiești. Se găseau acolo cafenele, magazine, case de rugăciuni, prăvălii diverse care serveau o populație foarte densă de oameni săraci, proletari, mici meseriași. Evreii mai săraci aveau ca ocupație cu preponderență croitoria, tinichigeria, vopsitoria. Alții erau cizmari, curelari, tapițeri, geamgii, frizeri. Cartierul Văcărești era (în afară zonelor locuite de evreii sefarzi) unul din cele mai sărace, cunoscut mai ales prin negustorii de haine vechi și Târgul de vechituri, de o celebritate dubioasă în epocă. Celebra Hală de Vechituri a fost demolată în 1930.



Scriitorul Isac Peltz publică, în 1933, romanul său "Calea Văcărești" care descrie cu amănunte această comunitate colorată. În sec. XIX, apar meseriași ceva mai înstăriți care posedau case cu prăvălii la parter și locuințe plasate peste ele. Erau de predilecție blănari, pantofari, fierari, tinichigii de acoperișuri, dulgheri, câțiva erau negustori de instrumente muzicale.



Cu pricepere, stăruința și spiritul întreprinzător specifice, făcând orice fel de comerț, evreii au pătruns treptat pe Gabroveni și Lipscani, apoi și pe alte străzi din centrul comercial: Carol, Șelari, Smârdan, luând locul negustorilor bulgari, greci sau români, la început închiriind și apoi reușind să devină proprietari pe multe din spațiile comerciale.



Dar cartierul nu era un ghetou și limitele lui sunt greu de definit. Bucureștii devin un oraș cosmopolit semănând cu un covor format din petice, diversele sale comunități conviețuiau armonios împreună. La intersecția străzilor Călărași cu Văcărești exista un han evreiesc care a funcționat între secolul XVIII și XIX. Purimul, cea mai veselă sărbătoare evreiască, este sărbătorit primăvara. Scriitorul Brunea-Fox a scris despre Purim și împreună cu fotograful Isac Berman au luat la Hala Traian imagini remarcabile cu cei ce purtau măști tradiționale.



 
În secolul XIX, Calea Văcărești devine inima cartierul evreiesc. Evreii formau cea mai numeroasă comunitate minoritară din București - aproape 11% din populația orașului în perioada interbelică. Cartierul evreiesc alcătuia o zonă de locuire compactă pe malul stâng al Dâmboviței, având ca axă centrală Calea Văcărești și începutul Caii Dudești. În anii 30 funcționau în capitală cam 130 de sinagogi și shiluri. Caracteristice erau ceainăriile care după ora șase seara, indiferent de vremea de afară erau pline, se asculta la gramofon cântece religioase evreiești. Existau și multe lăptarii și măcelarii tradiționale (unde se vindea carne coșer).



Străzile locuite de evreii săraci aveau case lipite unele de altele, cu o populație numeroasă înghesuită în apartamente ieftine. Seara, o viață intensă domnea pe aceste străzi astfel pomenite: “Înghesuiți în case strâmte, trăiesc fără spațiu și fără aer, lucrând în jurul unei lămpi afumate, muncind cu stăruință și avizi de a-și câștiga puțină bunăstare. Seara, după închiderea birourilor și magazinelor unde marea lor majoritate sunt ocupați, cartierul lor devine foarte însuflețit, toată această populație se răspândește pe străzi, femei, copii și bătrâni(…) trăind unii cu alții, împărțind aceeași soartă, se cunosc între ei ceea ce dă caracterul special de intimitate (…). Cel al cărui drum se întâmplă să treacă seara mai târziu prin aceste cartiere este foarte surprins să vadă, la ora la care restul orașului este aproape ațipit, viața încă intensă din acest colț de oraș.”
Începutul secolului XX este marcat de dezvoltarea literaturii și a artelor. O serie de evrei bucureșteni devin celebri pentru aportul lor la cultură și avangardele care zdruncinau clasicismul. Trebuie pomenite câteva personaje devenite faimoase, provenite din cartierele evreiești.



[b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"]Moise Cilibi[/b][/b][/b][/b] Scwartz (1812-1970)
Negustor ambulant, primul scriitor evreu de limba română.
Originar din Focșani, scrie pilde și 14 broșuri de sfaturi practice care se vindeau în tiraje neobișnuit de mari. I. L. Caragiale l-a cunoscut și apreciat. În „Epoca literară” din 1896 își amintea de „pildele și apropourile” lui Cilibi ca de niște „buni prieteni” ai copilăriei sale: „Cărticelele acelea au făcut multă plăcere copilăriei mele; cu ele am petrecut multe seri într-adevăr încântătoare, pe atunci când începusem să știu a citi și poate nu puțină influență a avut acea citire asupra spiritului meu”. G. Călinescu îl consideră printre primii umoriști și îl vede ca pe un fel de Anton Pann evreu: „Geniu oral, fără știință de carte [...]. Maximele lui sunt pline de un sănătos umor bătrânesc”, criticul reținând, între alte cugetări, și pe aceasta: „Într-o zi Cilibi Moise a dat de o mare rușine: l-au călcat hoții noaptea și n-au găsit nimic.”
[b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"]Maria Ventura[/b][/b][/b][/b] (1886-1954 )
Actriță, debutează la Paris sub patronajul marei Sarah Bernhardt. Debutează în România la Teatrul Național în București în 1910. Apare la Paris, Monte Carlo, iar în război devine infirmieră și ajuta bolnavii de tifos. Se alătura rezistenței franceze în timpul celui de-al II-lea război mondial.
[b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"]Marcel Ianco[/b][/b][/b][/b] (1895-1984)
Pictor avangardist, fondator al dadaismului alături de evreul Tristan Tzara. Arhitect, grafician și gravor. A construit în Bucuresti clădiri după noi idei arhitecturale, cubiste. Scrie la revista Contimporanul alături de Voronca și Arghezi. A emigrat în Israel unde înființează o colonie a artiștilor la Ein Hod la sud de Haifa. Un muzeu permanent prezintă vasta operă a lui Ianco.
[b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"]Isac Peltz[/b][/b][/b][/b] (1899-1980)
Scriitor al "Căii Văcărești ". Cartea sa transformă o dramă personală într-un roman puternic plasat în mahalaua evreiască, carte la care a lucrat timp de 10 ani. Este o prețioasă mărturie al atmosferei și moravurilor cartierului în anii 20. Mai scrie și "Foc în Hanul cu Tei". Publicist și jurnalist apreciat.
[b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"]Nicolae Stroe[/b][/b][/b][/b] (1905-1990)
Actor de revistă și regizor la teatrele Majestic, Compania Cărăbuș, Teatrul Atlantic. A jucat în celebra companie Stroe și Vasilache prezentând șlagăre optimiste, pline de umor. La radio, avea un program umoristic săptămânal: "Aloo, aici e Stroe!"
[b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"]Mihai Sebastian[/b][/b][/b][/b] (Iosif Hecter 1907- 1945)
Jurnalist, dramaturg, romancier cu studii de drept și filosofie la București.
Scrie piese de teatru și un jurnal reeditat în 1995 în care face ample referințe la suferințele scriitorului incurabil bolnav, Max Blecher.
[b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"]Jules Perahim[/b][/b][/b][/b] (1914-2008)
Scenograf, pictor, grafician.
Activ de la 18 ani în grupul de avangardă. Prieten cu Gherasim Luca, Aurel Baranga, Victor Brauner, Sașa Pană. Antifascist, Perahim s-a refugiat în Uniunea Sovietică, apoi revine în România după război.
[b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"]Iosif Berman[/b][/b][/b][/b] (1890-1941)
Fotoreporter, corespondent și portretist pentru casa regală. A lucrat pentru NY Times, AP, National Geographic. Ziarist la Adevărul și Dimineața. Amic cu Brunea-Fox, realizează poze memorabile ale orașului.
Fox scrie despre Berman: "... În mâna lui Berman, ca la alții vioara, aparatul cu lentilă se umanizează".
[b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"]Iosif Iser[/b][/b][/b][/b] (1881-1958)
Pictor expresionist, folosea la început linii groase și un colorit închis, pământiu.
A lucrat pentru presa socialistă la ziarele Facla și Adevărul unde publică multe caricaturi. Desenele sale satirice abordau problemele societății românești, prin prisma conflictului dintre clase, și erau adresate în special monarhiei și burgheziei, subliniind, totodată, rolul mișcării muncitorești. După al Doilea Război Mondial, a pictat din nou teme socialiste, în special portrete de muncitori. În 1955 a fost ales membru al Academiei Române. A decedat în 1958, la București.



Alte străzi ale cartierului erau străzile Israelită și Spaniolă chiar pe locul unde este azi magazinul Unirea, cele locuite de evreii sefarzi, formau un cartier diferit; casele cu grădină și curte, fără magazine, formau “cartierul aristocrației israelite și spaniole, îmbogățita prin mici afaceri cinstite de bancă… și bursa” (H. Stahl) iar “câteva din zidirile lor sunt vestite prin stilul lor măreț” (I. Barasch). Prin bogăția și cultura superioară, evreii spanioli “au reprezentat întotdeauna elemente de cultură și rafinament în mijlocul conaționalilor lor” (C. Giurescu).



[b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"][b style="font-family: arial; color: black; font-size: 13.5pt; font-weight: bold"]Aspecte social - culturale[/b][/b][/b][/b]
O populație numeroasă avea nevoie de instituții sociale și culturale. În 1893, este fondată societatea Voința care stimula mersul la școală a copiilor nevoiași. Din 1897 datează "Amiciția" și în anul următor "Știința "societăți care își propuneau acțiuni culturale și de ajutor pentru elevii săraci. Un comerciant Bernard Cohen și un cafegiu Focsaner donează terenuri vaste aflate pe lângă șoseaua Giurgiului pentru a se înființa un cimitir evreiesc, cel de la Filantropia fiind suprasolicitat. 
 O familie numită Eckstein clădește o baie comunală și o cantină pentru copii. 200 de copii frecventau regulat aceste stabilimente.În Calea Moșilor, se deschid hanuri, un cinematograf, drogherii, berării și patiserii. Să nu uităm de spitalul Caritas al comunității evreiești din București.

Din anul 1940, politica antisemită a guvernului Goga - Cuza duce la pierderea cetățeniei pentru circa 200.000 de evrei. În august 1940, se legiferează legi inspirate de politica de la Nurenberg și se interzic căsătoriile mixte între evrei și ne-evrei . Evreii sunt excluși din asociații, școli, teatre. Apar rebeliuni legionare care au dus la incendierea Templului Spaniol din strada Negru Vodă, distrus apoi complet. Templul Coral (în stil maur după un model de sinagogă vieneză) a fost devastat în 1941. O revoltă contra generalului Antonescu se transforma în pogrom, Calea Văcărești fiind în centrul animozităților. După cel de-al Doilea Război Mondial, o mare parte din evrei plecă din România spre Israel și din cei 70.000 de evrei bucureșteni rămân pe loc circa 4.000.



O altă perioadă de declin se datorează vederilor urbanistice grandomane ale lui Ceaușescu, care decide să demoleze cartierul dar și alte zone ale orașului vizând proiecte megalomane de stil stalinist. O parte din evrei sunt deportați în Transnistria. Ceaușescu a demolat după 1980 multe sinagogi și biserici.
Sinagoga Malbim (construită în 1864), un adevărat centru spiritual al evreilor din România (cea mai mare sinagogă ortodoxă) se afla pe Strada Bravilor, nr. 4, lângă fosta Piața Cauzași. A fost demolată odată cu restul cartierului în anii ’80.



Locurile sunt de nerecunoscut, străzi întregi au dispărut iar altele sunt rămășițe cu nume schimbate. (Străzile Sf. Ioan Nou, Banu Mărăcine, Sf. Nicolae Jitnița, Adam Goldfaden nu mai există; fosta Stradă Macin se cheamă acum Negru Voda - iar fosta Stradă Negru Vodă, care era mai la sud nu mai există; actuala stradă Macin este o porțiune din fosta Labirint, iar vechea Cauzași nu mai există).
În anul 1987 Sinagoga Sefardă este dărâmată ca și o parte din cartier. Au rămas în funcțiune doar două sinagogi în tot orașul. Templul Coral și el vandalizat se afla azi în renovare.



Cartierul evreiesc este o umbră, farmecul orașului, diversitatea lui, țesătura urbană delicată și autentică au fost lichidate ireversibil.


 
 
 
De la: Ely Glikman
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 17.06.13 9:56

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 12.06.13 19:49

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 18.05.13 13:19

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 21.04.13 18:32

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 27.03.13 10:55


Povești de altădată * Județul Vaslui


„Templul cel Mare” - Sinagoga din Bârlad
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 06.03.13 10:38

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 06.03.13 9:43

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 26.02.13 17:45

O premieră universitară: studii israeliene la București de Liliana Popescu si Liviu Rotman
”S-a născut un bebeluș” s-a spus în deschiderea conferinței, cu referire la Centrul de Studii Israelien, care a fost lansat odată cu această conferință, organizată de SNSPA din București, intitulată ”Contemporary Issues in Israeli Politics and Society”.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 4 din 32 Înapoi  1, 2, 3, 4, 5 ... 18 ... 32  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum