ISRAEL-ROMANIA

Pagina 30 din 32 Înapoi  1 ... 16 ... 29, 30, 31, 32  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 17.02.06 18:22

Rezumarea primului mesaj :

Joel Ripple concluzionează în verset  evreimea româna:

Noi romane

Totul a început în urmă cu aproximativ o sută douăzeci de ani,

Când un evreu Foksn în curs de desfășurare

Și marcarea lor - atunci Palestina,

În cazul în care au fondat memoria și Rosh Pina.



De atunci, ei au contribuit aici, pentru sigur,

Contribuție mare în orice domeniu, în orice domeniu.

Cred că ceea ce o fata trista

Au fost de stat - nu romane.



De exemplu - în domeniul culturii și teatru,

Ia întotdeauna primul loc în romanele:

Lia, Rosina, Moscova Alkalay

Tet Jana, India, Niko Nitai ...

Și cum putem uita silueta

Restul - Creșterea Jetta?

Ca cântăreț Matti Caspi, venerat,

În funcție de cunoștințele mele, a crescut Glatz.

Nancy Brandes - ca aici a lucrat în bine

În cazul în care doar întoarce câțiva ani în urmă,

Trebuie să ne amintim, așa cum am avut de cafea, "bucurie",

În loc de stand - up - a dansat Perry Nisa.

Și Shlomo Artzi, înainte de a primi un record de platină

Ar trebui sa castige rădăcini Bucovina.



Artă, în general, a fost rol decisiv în romane:

Doar nota Marcel Iancu, Reuven Katz juramantul.



În gastronomie - prima ligă română:

Toate Sabra've auzit mamaliga.

Vecinul meu și un indian din Bombay,

Vinde soția sa pentru două Mititei.

În sport, noi, românii

Noi, de obicei, pe primele locuri.

Fotbal: Menchel, Blnro, Moismko.

Baschet: Mickey Berkowitz și Doidsko.

Cu totii am auzit de tenis de masă

Mare vedeta Angelica Roseiano.

Pe scurt, orice zona românii au devenit superstaruri,

În afară de la o zonă: sistemul parlamentar.



Avem un membru al Knesset, secretar, sau director executiv al Consiliului,

Deși populația noastră de aproape o jumătate de milion.

Apropo, am făcut un cont și am ajuns la concluzia,

O jumătate de milion de români, aproape 20 de locuri!

Deși au existat mai multe încercări de la alegerile parlamentare:

A fost Yitzhak Artzi, Poraz și schimb,

A fost, de asemenea, de la Viet Escadrila

Dar astăzi domnilor, de asemenea, HEL - nr.

Și mă simt foarte stabilit,

Că în viitor nu vom avea reprezentare în Knesset.

Dar, în calitate de membri ai Knesset-ului de astăzi sunt,

Este o onoare pentru noi - românii lipsesc.



Reprezentarea noastră este, în practică,

De decontare, meșteșuguri, industrie.

Cu toate acestea, lucrează din greu și face o viață de,

Nu au timp pentru a trimite un reprezentant la Knesset.

Da, am uitat de aproape un alt loc, pustiu,

Unde românii nu au nici o reprezentare la toate.



Vezi acest miracol - iată și iată:

Nu sunt reprezentanți romane din închisori.

Și e uimitor - pe care l-am prins coada

Romney nu este doar un "Romney" - ". Romney hoț", dar

Dacă suntem hoți - Cum va cita minunea

Nu avem nici o reprezentare în închisoare!



Și cum se face că cele mai multe romane, la fel de mult a cunoscut mea,

Traiesc frugal modest

Și cum se face că economiile

Concepute pentru a studia copil de liceu?

Și modul în care incanta doar este bucuria ei

Atunci când familia se întâlnește pentru cină sâmbătă,

Apoi, atunci când toate stând împreună,

Nepotul spune - "Che Paci , bunico? "



Nu, domnilor, nu sunt hoți, deși hoții nu lipsesc.

Și dacă ei fura - a furat doar spectacolul de la ceilalți.

Pentru că ea este, ea însăși a dat seama - și că sionismul.

Românii nu au cerut favoruri - nu de guvern sau agenție

Ei sunt fericiți să trăiască aici în părinților

Fericit și de conținut - fără fișe exigente.

Deci , voi încheia prin a spune că -

Foarte mandri de a fi român.

 ==============================================================
rof. Moshe Idel

- Oamenii de știință israelieni proeminenți evaluat lumea, comitete
academice, președinte al Centrului de Muzicologie de la Universitatea
Ebraica, Centrul pentru Studiul a evreilor din România a Institutului
Zvi Ben și reviste membre din România implicate în studiul
iudaismului.



2 - Aharon Appelfeld

- Autor a servit ca un profesor in departamentul de literatura ebraică
la Universitatea Ben-Gurion și membru al Academiei de Limba ebraică.



3 - Profesor Joshua Blau

- Profesor emerit in cadrul Departamentului de arabă Limba și
literatura la Universitatea Ebraica din Ierusalim, al treilea
președinte al Academiei a limbii ebraice, care a devenit cunoscut
pentru cercetările sale în arabă Mijlociu și iudeo-arabă și
lingvistică semitice.



4 - profesorul Moshe Gil

- De la conducere oameni de știință din lume, cercetatorii de istorie
a lui Israel, în primul răspândirea Islamului

Și Premiul Rothschild în Studii Iudaice.



5 - Ozia rulou

-. Inginer, inventator, și un om de afaceri israelian, fondator al
"Elron" și Președinte al Consiliului de "Elbit" Are șase de instituții
de onoare ariene de conducere academice din lume.



6 - Prof. Itamar Willner

- Profesor de chimie de cercetare în domeniul electronicii moleculare
și Hbioalktronika i-au adus recunoasterea internationala.



7 - Miriam Zohar

- Actrita de teatru, Facultatea de Teatru Habima și în prezent joacă
la teatru, Chelsea House Estate.



8 - Dubi Zeltzer

- Compozitor și aranjor care a compus melodii pentru musicaluri și
multe filme israeliene au incorporat o varietate de stiluri muzicale
din compozițiile sale.



9 - Prof. Avraham Tal

- Profesor de lingvistică la Universitatea din Tel Aviv a cărei
principală contribuție a fost studiul tradițiilor samariteni și limbi
de traducere, lexicografia și lucrarea lui ca editor al Istoric
Dicționarul limbii ebraice.



10 - Aharon Yadlin

- Un tineri colectiv educator influent. MK, un fost ministru al
educației și activist comunitate.



11 - Profesorul Zvi Javits

- Un istoric specializat în istoria Romei antice, un fondator al
Facultății de Științe Umaniste de la Universitatea din Tel Aviv și
fondatorii Beit Berl College si Colegiul de Tel Hai.



12 - Prof. Miriam Iordania

- A fost prima femeie profesor la Universitatea din Haifa, fondator
Scoala de Istorie și investigarea devreme Europa modernă.



13 - Prof. Zvi Laron  - fondator și dezvoltatori profesioniști
endocrinologie (cercetare hormon) a copiilor lui Israel. Israel în
primul rând pentru a dezvolta un model cu bataie lunga care
tratamentul diabetului zaharat, și a stabilit cel mai mare centru
pentru tratamentul diabetului zaharat. Munca sa l-au câștigat
aprecierea și zeci de premii la nivel mondial.



14 - profesorul Reuven Feuerstein

- Profesor de psihologie educațională două universități - în Israel și
în străinătate și Fondator

Feuerstein Centrul pentru superioare de învățare.



15 - Profesor Schneier Feller

- Hebrew University profesor de drept specializat în drept penal. Unul
dintre experții Cel mai mare cod penal din Israel.



16 - profesorul Reuven Contact

- Profesor emerit de Literatură de la Universitatea din Tel Aviv. Cea
mai importantă și originală investigator poezie. Cercetător de frunte
în domeniul metrica poetic și fondator al abordării de cercetare
"Foaitika cognitive."



17 - Lea Koenig

- Actriță Teatrul numit "prima doamna a teatrului israelian."



18 - Profesorul Jacob Rand

- Profesor de Educație la Universitatea Bar Ilan, castigator al
premiului Lyman pentru Lifetime Achievement pentru copii cu Retard, și
tatăl actorului Shuli Rand.



19 - Yitzhak Ben-Aharon  (decedat)

- Cele mai importante liderii mișcării forței de muncă în țară și
gânditori sale, a servit ca un membru al Knesset, secretar și
secretar-general al lumii.



20 - Prof. Shlomo Bentin  (decedat)

- Laureat al Premiului Israel pentru Tsha "b psihologie



21 - Gary Bertini  (decedat)

- Dirijor și compozitor Israel, Kim Rint "Corul și Orchestra de Camera.



22 - Miriam Bernstein Cohen  (decedat)

- Director, scriitor, lector, poet, traducător și profesor de joc și
de direcție, fiica lui Iacov Bernstein Cohen, prima Tzavta jucat
Cameri Theater și a fost primul jucător profesionist în țară.



23 - Moshe Barash  (decedat)

- Istoric și fondator Haq domeniu R. Istoria Artei din Israel.







24 - Dora Gad  (decedat)

- Arhitect si designer de interior care a proiectat, printre altele,
clădirea Knesset, Muzeul Israel, Biblioteca Națională, lantului
hotelier Hilton, nave de ZIM și mai mult.



25 - Nahum Gutman  (decedat)

- Pictor, sculptor și scriitor Israel recunoscute pe plan
internațional astfel de drepturi de lucrări s sunt afișate în toate
muzeele sunt considerate mondial. Considerat un pionier în Fig cărți
pentru copii din țară.



26 - Rabinul Leib Hacohen Maimon  (decedat)

- Unul dintre fondatorii mișcării Mizrachi, semnează Declarația de
Independență și a servit ca ministru al Cultelor din statul Israel în
primul rând.



27 - Zeev Vilnai  (decedat)

- A fost un geograf și istoric, care a fost considerat unul dintre cei
mai mari savanți din Israel Societatea de explorare în generații
recente,  tatăl ministrului Matan Vilnai .



28 - Marcel Iancu  (decedat)

- Pictor israelian și arhitect, fondator al Artiști Village - Ein Hod.



29 - Folk israelian  (decedat)

- Fondator de afaceri și co-fondator Folgt Rule ".



30 - Profesorul Ezra Fleischer  (decedat)

- Poet și filolog, poezie cercetător și rugăciune.



31 - Reuven Rubin  (decedat)

- Un lider de artiști israelieni picturi și-a exprimat sentimentul de
lumină și spiritualitate a lui Israel.



32 - Mendi Rodan  (decedat)

- Vioară și mari dirijori din Israel. A devenit un profesor de dirijat
la Școala de Muzică de la Universitatea Tel Aviv și a condus Academia
de Muzică și Dans.



33 - Profesorul Marcus Rayner  (decedat)

- Fondatorii reologice studiu  cu contribuții suplimentare din studiul
științelor exacte.



34 - Prof. Chaim Sheba  (decedat)

- Profesor de medicina, director al spitalului Tel Hashomer, și
fondator al Medical Corps IDF.



35 - Moshe Schnitzer  ( decedat)

- Israel Industria diamant pionier, fondatorii Diamond Exchange și
președintele Israel. De asemenea, ales în funcția de președinte al
Federației Mondiale de Diamond bursele.


Ultima editare efectuata de catre Admin in 02.03.14 16:02, editata de 4 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos


*Institutul de iudaistică și istorie evreiască

Mesaj Scris de Admin la data de 23.08.06 17:48

Institutul de iudaistică și istorie evreiască
"Dr. Moshe Carmilly"
Director: Prof. univ. dr. Ladislau Gyemant
Secretar șiințific: Lect. univ. dr. Claudia Ursuțiu, Lector Maria
Radosav
Membrii institutului: dr. Anton Dörner, David Bar-Ad, drd.Grigore
Buda
Obiective generale ale activității șiințifice:
Renșterea și dezvoltarea studiilor iudaice în lumea academică și
reevaluarea bogatelor tradiții istorice și culturale ale evreilor din
România, în special ale celor din Transilvania. Programele de
cercetare ale institutului au drept scop aducerea la lumină a tuturor
acelor elemente indispensabile pentru a face cunoscută importanța
comunității evreiești în evoluția istorică și culturală a României,
subliniind specificul tradiției culturale evreiești precum și
interdependența acesteia atât cu spiritualitatea română, maghiară și
germană, cât și cu cea aparținând spațiului central-est european.

Teme de cercetare:
Istoria evreilor din Transilvania în secolul al XVIII-lea
Cercetarea în arhive și biblioteci a materalului documentar evreiesc
și de referință evreiască
Studii de genealogie evreiască
Inventarierea cimitirelor evreiești din România
Presa evreiască din Transilvania și imaginea evreilor în presa locală
Problema evreiască în Parlamentul României (1919-1929)
Prezența evreilor în recensămintele din Moldiva în prima jumătate a
secolului al XIX-lea
Rezistența evreilor împotriva regimului totalitar și în timpul
Holocaustului
Predarea holocaustului în învățământul secundar din România
Participarea evreilor la economia nord-vestului Transilvaniei în
perioada interbelică

Publicații:
a. Periodice: Studia Judaica, nr. I/1991 - nr. XI-XII/2004
b. Volume
Ladislau Gyemant, Evreii din Transilvania în epoca emancipării,
București, 2000.
Ladislau Gyemant, Evreii din Transilvania, București, Centrul de
Studii Transilvane, Institutul Cultural Român, 2004
A. Dörner, Documente privind evreii din comitatul Satu Mare în
secolul al XVIII-lea, vol I, Cluj-Napoca, Presa Universitară
Clujeană, 1998; vol II Cluj-Napoca, ed. Efes, 2000.
L.Gyemant, A. Dörner, Izvoare și mărturii referitoare la evreii din
România, Cluj-Napoca, 1998.
Maria Radosav, Gramatica limbii ebraice, București 2000.
Maria Radosav, Introducere în gramatica limbii ebraice moderne, Cluj-
Napoca, Ed. All, 2000, 100p

Manifestări științifice:
"Methodological Approaches and Sources of Jewish Historiography", 28-
30 octombrie 1997
"Fifty years of Jewish Scholarship in Israel (1948-1998)", 20-22
octombrie 1998
"Rezistența evreilor impotriva totalitarismului și în timpul
Holocaustului", 31 octombrie - 2 noiembrie 2000
"Participation of the Jews in Sience, Literature, Education and Art
in Nineteenth and Twentieth Century Transylvania", 16-18 octombrie
2001
"The Task of Philosophy in the 21st Century", 8-10 octombrie 2002
"The Contribution of Jewsh writers to world literature in prose and
poetry", 28-30 octombrie 2003
"Literatura evreiasca din Transilvania și Europa Centrala", octombrie
2005


"Antisemitism și antiiudaism în Europa Centrala și Occidentală", 6-7
decembrie 2004, în colaborare cu Centrul de studii Transilvane

Adresa:
Institutul de Iudaistică și istorie evreiască "Dr. Moshe Carmilly"
Cluj-Napoca, str. Universității nr. 7-9
etaj II, camera 61
Tel/fax 0264-597811




aprilie 2005
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Prin inaugurarea Centrului de Studii Ebraice, la Iasi se inc

Mesaj Scris de Admin la data de 23.08.06 17:24

Prin inaugurarea Centrului de Studii Ebraice, la Iasi se incheie un
ciclu istoric"


Pe 9 octombrie, cu ocazia Zilei Nationale de Comemorare a
Holocaustului in Romania, la Iasi a fost inaugurat Centrul de Studii
Ebraice din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza". La
evenimentul care a avut loc in Sala Senatului a Universitatii iesene
au participat Mihai-Razvan Ungureanu, ministrul de Externe al
Romaniei, Avner Shalev, directorul Memorialului Yad Vashem de la
Ierusalim, Rabinul Andrew Baker din SUA, Paul Shapiro si Radu Ioanid,
de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, precum si
ambasadorul Israelului in Romania, Rodica Gordon-Radian. Centrul de
Studii Ebraice va functiona in cadrul Facultatii de Istorie, va
organiza cursuri si va dispune de o biblioteca de profil.

Paul Shapiro a precizat in discursul sau ca tocmai Universitatea in
care s-a inaugurat Centrul a reprezentat si locul in care a studiat
Corneliu Zelea Codreanu si s-a nascut miscarea
legionara. „Inaugurarea Centrului de Studii Ebraice este o mare
victorie pentru cei care au asteptat sa se intimple, pentru cei care
au suferit, dar si pentru cei care vor intelege. Se incheie un ciclu
istoric, de fapt. De aici a pornit raul, de aici porneste binele", a
afirmat Mihai-Razvan Ungureanu, care a prezidat masa rotunda pe
tema „Holocaustul din Romania. Memorie, istorie, receptare".

Manifestarile dedicate Zilei Nationale de Comemorare a Holocaustului
au inceput la Iasi cu o depunere de coroane de flori la monumentul
ridicat in memoria victimelor pogromului de la Iasi din 28-29 iunie
1941. Apoi, delegatia s-a oprit la Cimitirul Evreiesc, la gropile
comune in care se afla victimele din 1941, pentru un moment de
reculegere.

Mihai-Razvan Ungureanu: „Nu vorbim de un gest de complezenta, ci de o
necesitate istoriografica"

Interviu de Nicoleta Amoisoaei

Domnule ministru, Iasul este unul dintre orasele care a avut cea mai
mare pondere a populatiei evreiesti din Romania. Totusi, Iasul este
ultimul oras universitar unde se deschide un Centru de Istorie a
Evreilor si Ebraistica, dupa Bucuresti, Cluj si Craiova. Cum
explicati acest lucru?

In primul rind, nu mai avem o comunitate atit de consistenta de evrei
in Romania, incit sa mai putem face astazi comparatii. Romania si-a
pierdut treptat comunitatile minoritare. Familiile care traisera aici
sute de ani au plecat in patru vinturi, cum se spune, iar la Iasi au
mai ramas doar citiva, care sint marcati de virsta si de amintiri. De
ce este o comunitate atit de mica? – e o alta intrebare. Cert este ca
astazi, in Romania, cu greu putem sa mai adunam 5-6.000 de evrei si
doar dupa unele calcule, cele mai optimiste, ar putea sa fie 10.000
de evrei, dar eu unul ma indoiesc. In schimb, multi revin la vatra
pentru a-si cauta radacinile si se intilnesc cu o Romanie care nu a
uitat chiar tot sau care, incetul cu incetul, isi redescopera
istoria, asa cum a fost ea, in orase precum Iasi, Tirgu-Frumos sau
Podu Iloaiei, unde comunitatile evreiesti au fost recunoscute si dupa
marime, si dupa calitatea cu totul deosebita a vietii religioase.

Un Centru la Iasi era necesar din mai multe motive. In primul rind,
pentru ca exista o asemenea referinta culturala, iar interesul pentru
studiile ebraice trebuie avantajat, trebuie sa i se dea substanta
printr-un proces educativ postuniversitar. Centrul de la Iasi este
unul care ofera diplome de master. In al doilea rind, pentru ca la
Iasi exista inca din 1993, dupa revenirea mea de la Oxford, un
interes marcant fata de studiile ebraice. Poate ca am fost primul,
dar nu am fost singurul, citusi de putin. Si inaintea mea, studiile
istoriografice, studiile de istorie pe aceasta tema au vizat
incidental istoria evreilor. De data aceasta, din '93-'94, mai mult
prin intermediul studentilor care au lucrat impreuna cu mine, temele
au inceput sa fie mai numeroase si interesul sa creasca.

Astazi, cu o conducere proaspata la Facultatea de Istorie si cu un
Senat cit se poate de bine ancorat in modernitatea academica, s-a
putut gindi la infiintarea unui Centru de Studii Ebraice. Nu va mai
spun ca a existat si o rezistenta la o asemenea initiativa, care nu
dateaza de ieri, de astazi, este mult mai veche, vine din mijlocul
anilor '90, iar reticentele de atunci au fost cele care au intirziat
pentru o perioada relativ lunga de timp infiintarea Centrului.

Prima experienta reusita de gen a fost la Cluj, unde Centrul de
Studii Ebraice, condus in acea perioada, la inceputul anilor '90, de
profesorul Ladislau Gyemant, astazi decan al Facultatii de Studii
Europene de acolo, a oferit si linii de abilitate lingvistica unde se
putea invata idis, si istorie evreiasca, mai ales in arealul
transilvan. Apoi au aparut Centrul de la Bucuresti, care este extrem
de vivace si foarte bine articulat pe proiecte de studiu si
educative, un centru la Craiova si, in fine, astazi, un centru la
Iasi. Sigur ca trebuie inteles nu doar ca initiativa academica, dar
si in sensul reparatoriu, moral, pe care un asemenea Centru il are.
Bucuria mea cea mare este ca la functiunile lui contribuie toti
colegii mei de generatie, toti oamenii la care tin, fie ca ocupa sau
nu demnitati in mediul academic, fie ca au avut sau nu, in mod
direct, interese istoriografice legate de istoria comunitatilor
evreiesti de aici. Noi nu vorbim despre un gest de complezenta, si as
vrea sa fie clar lucrul acesta, vorbim despre o necesitate
istoriografica, pe care recunosc ca o intelegem si sub speta morala.

Istoria evreilor este un domeniu pe care l-ati studiat intens,
inclusiv pentru teza de doctorat. Cum s-a nascut initiativa crearii
Centrului de Studii Ebraice din Iasi?

Modelul din 1993 reproducea, la scara mai mica, Centrul de Studii
Ebraice de la Universitatea din Oxford de la Yarton Manor, afiliat
Colegiului St. Cross, unde am si lucrat. E motivul pentru care,
incepind cu 1995, am si adus la Universitatea din Iasi profesori
invitati. Am fost printre primii dintre tinerele cadre academice de
la Facultatea de Istorie care au initiat serii lungi de conferinte
sustinute de oaspeti straini sub o conducere decanala inteleapta, in
acele vremuri, profesori care, venind aici, incercau prin conferinte
tinute cit se poate de atragator, cu texte pline de miez, sa genereze
interes in jurul unor teme mai largi, nu doar istorie, ci si cultura
ebraica, filosofie, mistica s.a.m.d. Si, intre timp, s-au perindat
nume celebre, de la J. Shonfield, care este una dintre stelele
mediului academic britanic, pina la profesorul Moshe Idel, care este
unul dintre continuatorii celebrului Gerhardt Scholem, cel mai mare
teoretician al misticii iudaice.

Se crea un fel de traditie, dar asta din 1993, incepind cu sincopele
datorate plecarilor dese pe care le-am avut apoi in timp. La un
moment dat insa, in 2002-2003, am repus pe tapet acest plan, acest
reflex de activitate academica, bazindu-ne pe decanul de astazi,
Alexandru-Florin Platon, un exceptional cercetator si teoretician al
istoriei mentalitatilor, pe un staff financiar confortabil, care a
dat prilejul Centrului sa se plaseze imediat intre celelalte centre
de gen din Romania, ca o stea in ascensiune. Evident, Ministerul
Educatiei, caruia trebuie sa ii multumesc, a fost generos cu noi. Ma
bucur ca Centrul se pastreaza in cadrul Facultatii de Istorie, dind
astfel o sansa suplimentara si facultatii, si locului de unde provin
eu. Iar astazi functioneaza foarte bine cu Lucian Leustean, colegul
meu secretar de stat la Externe, inca director executiv, cu Petronel
Zahariuc, factotumul revistei de istorie sociala si al Centrului,
tinind friiele acestei intreprinderi academice, cu Florin Platon, cit
se poate de binevoitor si acomodant fata de interesele unui nou
institut, practic cu prezente admirabile in rindul tinerei generatii,
generatia dumneavoastra mai ales, cu oameni cum este Adrian
Cioflanca, care au o istorie ce a trecut prin Comisia Wiesel.

Centrul functioneaza in prezent in cadrul Facultatii de Istorie a
Universitatii „Al.I. Cuza", o facultate care s-a reformat foarte
putin dupa 1990, in ceea ce priveste actualizarea tematicii de studiu
si de cercetare la tendintele europene. Credeti, in consecinta, ca
exista infrastructura si specialistii de inalt nivel care sa faca
intr-adevar eficienta activitatea Centrului?

Specialisti exista. Si acolo unde nu exista, chiar si ceea ce putem
prezenta in momentul de fata poate onorabil suplini nevoia de
cunoastere. Specialistii vor aparea in timp, pentru ca e un proces
cel pe care l-am declansat, nu este un miracol care trebuie sa se
intimple peste noapte. Si ne bazam, bineinteles, pe absolventi care,
dornici sa-si continue studiile, ar reveni, s-ar intoarce in cadrul
Centrului in calitate de cadre didactice. In ceea ce priveste
programa Facultatii de Istorie, dati-mi voie sa nu ma pronunt, pentru
ca fac o distinctie clara in momentul acesta, fie si metodologic
numai, intre ceea ce poate sa faca un Centru de Excelenta, cum va fi
Centrul de Studii Ebraice, cu propria programa, altoita pe cele mai
bune programe de gen, foarte moderna si care nu se concentreaza
exclusiv pe oferta academica ieseana, ci si pe cea clujeana,
bucuresteana sau straina si programa propriu-zisa a Facultatii de
Istorie, unde se pot intotdeauna imagina si alte lucruri. Prospetimea
este intotdeauna necesara, mai ales intr-o facultate cu pretentiile
celei de la Iasi. Eu sint convins ca bunii mei colegi, mai ales cei
care sint in aceeasi generatie cu mine si organic, dar si moral, stiu
foarte bine ce inseamna sa deschizi o fereastra catre aerul proaspat
al Occidentului, si, incetul cu incetul, acesta incepe sa vina si la
Facultatea din Iasi; eu sint convins ca vremurile grele au trecut si
ca astazi exista si resursa de interes, si foarte multa bunavointa.

Ne puteti spune mai multe despre specialistii care vor colabora cu
Centrul? Cine sint? De la ce institutii? Spre ce directii de
cercetare se va orienta Centrul, pe ce va pune accentul programa de
studii si de cercetare?

Am sa va spun in putine cuvinte, pentru ca sint foarte multi. Colegii
mei, impreuna cu mine, am definitivat, bineinteles, sub
consimtamintul decanului facultatii, programa de studiu. Va spuneam,
nu ne bazam exclusiv pe oferta academica ieseana. Vor fi specialisti
de la Centrul de Studii Ebraice din Bucuresti sau cercetatori care
sint in momentul de fata la Bucuresti; vor fi din Cluj; Liviu Rotman,
de exemplu, este in Bucuresti in momentul de fata si este un cunoscut
cercetator al evolutiei culturale a comunitatii evreiesti in perioada
moderna, spre sfirsitul secolului al XIX-lea, astazi se preocupa mai
mult de evrei in perioada comunista, Michael Shafir, care este astazi
profesor la Universitatea din Cluj, se ocupa de Holocaust, de
studiile despre Holocaust in general, si, sigur, vine Moshe Idel din
Israel, apoi Leon Volovici, celebrul culturolog, care se va referi
mai ales la calitatea intelectualitatii de origine evreiasca din
Romania interbelica, teritoriu de referinta pentru domnia sa,
bibliografia ce-i poarta numele. Nu sintem restrinsi la geografia
simpla a orasului Iasi. Intentia mea e sa aduc un complement la
cursurile obisnuite, cit mai multi conferentiari straini, speculind
la maximum prieteniile pe care le intretin de ani de zile cu
cercetatori renumiti din Marea Britanie, din Germania, din Statele
Unite, din Israel sau Franta. Si veti vedea ca un asemenea Centru,
desi are limba de predare limba romana, devine poliglot prin natura
lui, pentru ca e generos cu oaspetii si cu propriii studenti, cu toti
cei care ii calca pragul.

Cum vedeti, pe termen lung, efectele activitatii Centrului de
Ebraistica din Iasi? Ma refer atit la efectele in planul activitatii
stiintifice, cit si la impactul asupra mentalitatilor.

Impactul cultural nu poate fi masurat decit in timp, cum bine
spuneti. Si atunci asteptam sa vedem ca tocmai continuitatea de
activitate a Centrului va si schimba cit de cit stereotipurile. Noi
nu incercam sa facem minuni si nu incercam sa reconstruim adevaruri
sau istorii. Dimpotriva, tot ceea ce vrem noi sa facem e sa oferim,
sa realipim istoriei nationale romanesti acele parti care i-au lipsit
din pricina constringerilor ideologice din perioada comunista sau din
pricina costului reflex de reticenta pe care l-au avut guvernantii de
dupa 1990.

Nu este o revolutie ceea ce se produce aici, ci este, mai curind, o
restituire si in sens academic, dar si o buna si cuvenita doza de
moralitate. Nu va fi un Centru care sa se refere exclusiv la temele
Holocaustului, pentru ca, si din ratiuni tehnice – arhivele
principale sint la Bucuresti –, dar si din ratiuni de administrare a
temei, deschidem un Institut de Istorie a Holocaustului la Bucuresti.
Ceea ce se va putea face la Iasi va privi in mod preferential
situatia comunitatilor evreiesti din Bucovina, din Basarabia, din
Transnistria si din zona Moldovei, din Iasi, fara indoiala. Dar ne
vom axa totodata, coborind in timp, pe studiile de secol XVIII, de
secol XIX si de secol XX, incercind sa distingem cit mai multe dintre
caracteristicile vietii comunitare evreiesti, din calitatea
relatiilor pe care comunitatile evreiesti le-au avut cu autoritatile
locale. Sondam, de fapt, intr-un trecut despre care astazi numai
arhivele mai pot sa dea seama, necum documente foarte citite, aflate
la indemina oricui, si pentru valorificarea carora este nevoie de
timp, de profesionalism si de foarte multa rabdare. Dorinta mea si a
colegilor mei este ca acest Centru sa se transforme intr-un centru
real de studiu al comunitatilor evreiesti din zona pe care am descris-
o, incepind cu secolele XVII-XVIII si incheind cu secolul XX.
Recunosc ca este un plan ambitios, dar va pot garanta ca este atit de
mult de lucru, incit nu cred ca poate sa existe un autor nesatisfacut.


„Ura insasi a fost atunci motorul acestor crime groaznice. Astazi, 15
ani dupa 1989, sintem indeajuns de liberi, cred, pentru a putea
reveni la trecutul nostru, fara complexe si fara crispare,
intelegindu-l si, in acelasi timp, bagind de seama ca asemenea
lucruri sa nu se mai intimple. Si cred ca, astazi, aici, la Iasi,
inaugurind si Centrul de Studii Ebraice, de istorie a evreilor, nu
facem altceva decit sa implinim vorbele evanghelistului: «Adevarul ne
face pe toti liberi»." – Mihai Razvan Ungureanu


http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?id=564
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Cimitirul evreiesc din Husi, vandut pentru constructia de vi

Mesaj Scris de Admin la data de 08.08.06 12:28

Primul care isi face casa peste morminte este afaceristul Dan Bordeianu

CONTROVERSA. Vanzarea cimitirului evreiesc din Husi, la fel ca si a altor cimitire din tara - Ramnicu Sarat, Focsani sau Bistrita - a starnit un scandal de proportii intre liderii evreilor.

"Organizatiile evreiesti din lume, din toata America, sunt revoltate si maniate si solicita implicarea imediata a Guvernului Romaniei in stoparea acestei mizerabile afaceri, pusa la cale de cativa indivizi care nu au nici o legatura cu spiritul iudaic. Cand si unde o sa se opreasca aceste vanzari?!", a declarat David Kahan, presedintele Asociatiei Evreilor Romano-Americani, (AERA), cu sediul la New York.

"Minciuni sfruntate"

"Scandalul acesta nu isi avea rostul. Stiu despre el, dar mai multe
Iosif Leibovici nu are nimic impotriva instrainarii terenului de langa cimitir

nu vreau sa comentez. La Husi, s-a vandut corect cimitirul. Sunt minciuni sfruntate. Mai multe nu am ce sa comentez", a spus liderul comunitatii de evrei din Husi, Iosif Leibovici.

32 de mii de euro pentru o vila in cimitir

2.100 mp amplasati in unul dintre cimitirele evreiesti ale Husiului, au fost vanduti pentru 32.000 de euro. Aici au fost inmormantati sute de evrei, care au trait in Husi pana in
Dan Bordeianu a intrat la mijloc, in razboiul dintre evreii din Romania si cei din America

1881.
Cel care a luat suprafata, supralicitand terenul la 15 euro mp, este afaceristul Dan Bordeianu.
Acesta a declarat ca intentioneaza sa isi construiasca o vila in cimitir, tragand gard imprejmuitor peste picioarele raposatilor evrei. Iosif Leibovici sustinea atunci ca nu el a autorizat afacerea, ci Federatia de la Bucuresti.
Pana in prezent, Bordeianu nu s-a apucat sa construiasca pe teren.

Ion Ciobanu
http://www.averea.ro/wiev.php?id=2663&id_sectiune=1
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Minorii straini trebuie sa se bucure de drepturi si in Israe

Mesaj Scris de Admin la data de 06.08.06 12:27

Minorii straini trebuie sa se bucure de drepturi si in Israel

Copiii muncitorilor straini sositi in Israel inainte de a implini varsta de 14 ani si care au trait deja sase ani in aceasta tara au dreptul de a cere statutul de rezident, dupa cum a hotarat guvernul de la Tel Aviv printr-un act normativ votat in data de 18 iunie 2006. Pentru acordarea dreptului de rezidenta copiilor straini s-au exprimat 18 guvernanti israelieni in timp ce altii cinci au votat impotriva. Lucratorii straini, inclusiv cei romani, pot depune cererile pentru obtinerea statutului de rezident pentru copii lor, pana la data de 31 august, in acest an. Pentru obtinerea statutului, copiii trebuie sa stapaneasca bine limba ebraica, sa fie inscrisi la o scoala israeliana si sa fi intrat in Israel alaturi de parinti in mod legal.
Unul dintre initiatorii si sustinatori ferventi ai legii, ministrul de interne Roni Bar-On, sustine ca minorii straini trebuie sa se bucure de drepturi si in Israel deoarece aceasta a devenit casa lor in ultimii ani. O mare parte dintre ei s-au nascut in Israel, vorbesc ebraica, au prieteni copii israelieni, se bucura de sarbatorile ebraice iar mai tarziu ar putea fi interesati sa se inroleze in armata, pe scurt “acesti copii nu au alta tara”, dupa cum s-a exprimat ministrul de interne. Unul dintre ministrii care s-a opus insa acordarii rezidentei pentru copii muncitorilor straini a fost Eli Iasa, vice prim ministru si totodata ministru al industriei si comertului. El considera ca aceasta decizie este, nici mai mult nici mai putin, decat o “centura exploziva de corp” deoarece naturalizarea unor straini ar putea duce in timp la pierderea identitatii evreiesti. Dupa votare, Eli Iasa a declarat chiar ca “naturalizarea copiilor si parintilor acestora reprezinta inceputul sfarsitului statului evreiesc”, fiind citat de ziarul de limba romana “Viata Noastra” din Israel.
In fond, acordarea rezidentei pentru copii straini este o problema “umanitara”, dupa cum a numit-o si ministrul Roni Bar-On, care a mai spus ca decizia se va aplica unui numar de 700 sau 800 de copii ai caror parinti se vor bucura si ei de acelasi drept de rezidenta. Noua masura votata de membrii guvernului israelian era necesara in contextul in care actul normativ precedent referitor la legalizarea sederii minorilor ne-evrei a fost valabil doar pana la 31 decembrie 2005. (Adina ZAMFIR)
http://www.actualitatea-romaneasca.ro/index.php?_init=art.view&art_key=7757&cat_load=NEWS&archive=yes
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

*PELERINI ROMANI IN TARA SFANTA

Mesaj Scris de Admin la data de 24.07.06 15:03

PELERINI ROMANI IN TARA SFANTA
Un grup de pelerini din Eparhia de Alba Iulia, in frunte cu IPS Andrei si parintele Rafail Noica, a intreprins un pelerinaj in Tara Sfanta, nu cu mult timp inainte de declansarea evenimentelor dintre Israel si Liban. Razboaiele vin si trec, Tara Sfanta ramane si-i va astepta mereu pe cei cu dor de Hristos.

Traseul a inclus, intre altele, Ierusalimul, Bethleemul, Nazaretul, Tel Avivul, Ierihonul, Tiberias, Galileea, Templul Bahai, cu ale sale gradini suspendate, Cana Galileei, …Au fost vizitate Sfanta Cetate, Manastirea Eleon, Biserica Pater Noster ("Tatal nostru"), Biserica Dominus Flavit ("Domnul a plans"), Gradina Ghetsimani, cu Biserica Natiunilor, Biserica Maicii Domnului si Pestera Ghetsimani, casa in care a locuit Maria in Cetatea Antonia, s-a parcurs pe jos Via Dolorosa, cu cele 14 "opriri", in care s-a oprit Iisus pe Drumul Crucii pana la Sfantul Mormant. Traseele pelerinajului au inclus si Muntele Sionului, Biserica Adormirii Maicii Domnului, Foisorul "Cina cea de taina", Mormantul marelui rege David, Zidul Plangerii, Caminul si biserica romaneasca din Ierusalim, la Bethleem, Biserica Nasterii Mantuitorului, la Hozeva, Manastirea Sf. Gheorghe, pestera Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul si locul de veci al Sf. Iacob Romanul, la Ierihon, Manastirea Sf. Gherasim, la Qumran, vechiul centru al eseneienilor, la Ein Karem, Biserica Sf. Ioan Botezatorul, Fantana Fecioarei Maria si Biserica Vizitarii, "cea mai artistica biserica din Tara Sfanta", la Lod-Lyda, Biserica Sf. Gheorghe, la Nazaret, Biserica "Bunavestire", Muntele Tabor, raul Iordan, Yardenit, "locul botezului", Muntele Fericirilor.

Iata cateva impresii de pelerini:


Andrei Lichter, ghid:

"Cred ca fiecare roman

ar trebui sa vina macar o data

in Tara Sfanta". - Domnule Andrei Lichter, ati organizat numeroase pelerinaje in Tara Sfanta pentru pelerini romani. Ce asteapta acestia de la Tara Sfanta? - Pelerinul roman este foarte interesat de Tara Sfanta si el doreste sa vada tot ceea ce e legat de Iisus Hristos, acele locuri in care inca din perioada bizantina au fost ridicate lacasuri de cult. Sigur, locul cel mai cautat este Sfantul Mormant, apoi Biserica Nasterii Domnului, dar si Gradina Ghetsimani, Biserica Mormantului Maicii Domnului.

Le-am enumerat pe cele mai importante pe care pelerinul doreste si trebuie sa le vada, dar, desigur, toate sunt importante.

Insusi faptul de a fi in Gradina Ghetsimani si de a vedea cei opt maslini, multimilenari, inseamna foarte mult. A vedea pe Muntele Sionului Biserica Adormirea Maicii Domnului, cu Coenaculum, locul unde a avut loc Cina cea de Taina, prima biserica din lume, ca vechime, Mormantul regelui David, sunt la fel locuri deosebite pe care orice pelerin roman trebuie sa le vada. Intre ele, atunci cand timpul permite, trebuie sa se ajunga in peninsula Sinai, in Egipt. Se poate face o prelungire de doua zile, se poate merge la Manastirea Ecaterina, acolo unde se poate vedea, se poate atinge, rugul care ardea si nu se mistuia, iar de acolo, se urca pe jos pana in varful muntelui, acolo unde Moise a primit cele doua table cu legi din mana Domnului. - Ce ati remarcat la pelerinii romani, ce diferente sunt intre cei care vin si cei care pleaca dupa un pelerinaj in Tara Sfanta?

- Asa cum le spun, de fapt, pelerinilor romani cand vin, toti suntem niste oameni, fiecare cu capacitatea lui, cu modul lui de a intelege, de a cunoaste, dar toti pleaca de aici schimbati. Si lucrul mi-a fost confirmat de multi dintre cei pe care i-am insotit prin Tara Sfanta. Ceea ce au vazut cu proprii ochi, ceea ce au atins creeaza o stare de spirit deosebita. Pelerinii pleaca schimbati si mult mai apropiati de biserica.

- Cati pelerini ati insotit in Tara Sfanta?

- Ca ghid, ma apropii de o suta de grupuri pe care le-am insotit, la care se adauga cele pe care le-am organizat, am facut programe pentru alti ghizi.

Cred ca fiecare roman ar trebui sa vina macar o data in Tara Sfanta.

CRED CA S-A INTAMPLAT

UN MIRACOL

In primul rand, cred ca s-a intamplat un miracol ca am ajuns sa vad locurile sfinte. Recunosc ca aveam o parere deformata despre evrei in legatura cu inclinarea sau neinclinarea lor spre munca fizica. De aceea, ma asteptam sa vad putine realizari in domeniul urbanistic si edilitar. Se stie ca evreii lucreaza mai mult in comert si sectorul bancar-financiar…

Ce am vazut, in schimb, in Israel, mi-a depasit orice inchipuire. O tara splendida, creata pe un sol neprietenos, arid, desertic. Numai prin munca Israelul a ajuns tara de vis.

Este o pilda pentru Romania, care are alte con ditii si care se incapataneaza sa bata pasul pe loc. Am vazut steaguri alb-albastre cu crucea lui David aproape la fiecare balcon. La noi, nici la 1 Decembrie nu se arboreaza tricolorul!

Este momentul trezirii clasei noastre politice! Azi - maine nu ne mai viziteaza nimeni!

Primar,

ing. OCTAVIAN POPA, Tarnaveni


"VORBESTI CU UN ZID!»

Un vizitator a venit in Israel si a vazut «Zidul Plangerii». Nestiind prea multe despre religie, el i-a cerut altui turist sa-i explice semnificatia locului. Celalalt turist i-a explicat: «Este un zid sacru. Daca te rogi in fata acestui zid, Domnul te va auzi». Vizitatorul s-a apropiat de zid si a spus: "Doamne, adu lumina si caldura in acest minunat loc". O voce, venita din neant, a raspuns: "Asa va fi, fiule!". Vizitatorul a continuat: "Adu prosperitate pe acest pamant". "Am sa aduc, fiule!", a replicat vocea. "Fa in asa fel incat evreii si arabii sa traiasca impreuna in pace", a mai spus turistul. Vocea a raspuns: "Vorbesti cu un zid!"

Protopop Pr. NICOLAE

GHEORGHE SINCAN,

din volumul Pilde, povestioare duhovnicesti, istorioare nostime,

vol. III, p.137

RUGACIUNI IN LIMBA STRAMOSEASCA

Sub semnul Invierii Domnului, am pasit cu emotie pe pamantul Tarii Sfinte, un pamant binecuvantat, unde cu adevarat curge lapte si miere. Aici se intersecteaza cele trei mari religii ale lumii (musulmana, iudaica si crestina), dar numai una singura aduce o marturie vie in fiecare an prin pogorarea Luminii Sfinte si aceasta este adusa printre noi de dreapta credinta a Bisericii lui Hristos. Muntele Maslinilor, Gradina Ghetsimani si Via Dolorosa, impreuna cu Sfantul Mormant, formeaza un triunghi spiritual al Ierusalimului in interiorul caruia biserici crestine insemneaza peste tot cuvintele si faptele din Scriptura ale Mantuitorului.

Impresionant si incantator, in mijlocul desertului arid, dar plin de taina, izvoraste "apa vie" din rugaciunile si nevointele calugarilor crestini, curgand duhul curat si puternic al locurilor (Biserica Sf. Sava, Sf. Teodosie si Biserica Sf. Ioan de la Hozeva din pustiul Iordanului).

Nu a lipsit bucuria nasterii si a vietii, care a venit in lume prin glasul ingerului Gavriil si curatia Maicii Domnului (Bethleem - locul nasterii Domnului, Nazareth - Biserica Bunei- Vestiri), dar si prin nunta din Cana Galileei, unde s-a implinit prima minune a Mantuitorului.

Citind in Scriptura, am fost mereu impresionata de momentul Schimbarii la fata a lui Iisus inaintea ucenicilor. Emotia acestei intamplari este mult mai mare acum, dupa ce am pasit pe Muntele Tabor si am simtit mana calda a Domnului care ne spune asemenea celor trei ucenici: "Ridicati-va si nu va temeti"!

Mi-au ramas la suflet acele biserici romanesti, care in ciuda tuturor conflictelor si a greutatilor materiale, continua sa duca la Cer rugaciuni in limba stramoseasca, iar preotii si calugarii de aici continua sa pastreze neintrerupta aceeasi dragoste, caldura, bucurie si ospitalitate crestina romaneasca.

O lacrima imi picura in suflet la despartire, dar imi aduc aminte de cuvintele pe care le-a auzit Maria la Mormantul Mantuitorului: "Femeie de ce plangi?". Iar ea "s-a intors si l-a vazut pe Iisus stand si nu stia ca este Iisus". Oare nu tot asa sta Iisus in fiecare din noi si noi

nu-L recunoastem?

Multumesc Bunului Dumnezeu si Maicii Preacurate, pentru toate aceste clipe frumoase. Ma inclin in fata Inalt Prea Sfintitului Andrei, a parintelui Rafail Noica si a celorlalti preoti si calugari care, insotindu-ne cu dragostea lor, au adus un plus de har acestei minunate calatorii. Dumnezeu sa ne ajute pe toti si sa ne intalnim in imparatia Cerurilor!

MALINA GABRIELA LOGIGAN,

medic

EMOTIE, BUCURIE, FRICA!

Il rugasem pe Dumnezeu sa-mi arate ca este Iubire. Acea iubire totala, duhovniceasca, despre care am citit in scrierile Sfintilor Parinti, despre care auzim mereu vorbindu-se. Eu insami afirmam cu tarie aceasta. Dar parca mai aveam nevoie de o confirmare. Si a trecut un timp.

A sosit momentul plecarii in pelerinaj in Tara Sfanta. Emotie, bucurie, frica! Ganduri coplesitoare! Pe Pamantul Sfant am trait momente unice, de tainica si nedescrisa bucurie. Momente de inchinare, momente de rugaciune, momente de bucurie duhovniceasca, dar si lumeasca. Si au fost atat de multe! Dar ce m-a atins si m-a impresionat cel mai adanc a fost "Iubirea" sub obladuirea careia s-a desfasurat acest pelerinaj. Caci a fost un pelerinaj al iubirii - iubirii de Dumnezeu si iubirii aproapelui, al bucuriei de viata, al daruirii. Am simtit acea Iubire-blandete, Iubire-simplitate, Iubire-smerenie, Iubire-bucurie, Iubire-iertare, Iubire-duiosie, Iubire-odihna…. Se revarsa simplu, se daruia la nesfarsit, parca de pretutindeni, de la Locurile Sfinte, dar si de la IPS Andrei, parintele Rafail Noica, ceilalti monahi si parinti prezenti. Se revarsa bland spre noi, invaluind si induiosand si inimi de piatra, nascand in ele lacrima, pocainta si aceeasi iubire care se daruia mai departe. Este oare binecuvantarea Locurilor Sfinte care se daruie pelerinilor? Sau este salutul lui Dumnezeu "Bine ati venit Acasa!". Caci dincolo de diversitatea culturala si religioasa, am simtit ca am ajuns Acasa (pentru o parte din adancul fiintei mele).

Multumesc Bunului Dumnezeu pentru darurile Sale tainice, minunate. Am plecat pe urmele Mantuitorului si am aflat inca o data ca Dumnezeu este Iubire. Pun acest pelerinaj la picioarele Lui ca o lacrima de neputinta, o lacrima de nestiinta, o lacrima de pocainta…

RODICA SIMONA CORDOS,

consilier, Directia de Sanatate

Publica Mures


IN CAUTAREA

UNEI DEFINITII

TARA SFANTA - locul unde fiecare crestin viseaza sa ajunga o data in viata; TARA SFANTA - locul cel mai incarcat de istorie de pe pamant;

TARA SFANTA - locul unde toate religiile lumii isi cauta originea;

TARA SFANTA - locul in care nu ploua din martie pana in octombrie si totusi recoltele sunt bogate;

TARA SFANTA - locul unde cauti pacea sufleteasca si gasesti cele mai multe arme din lume pe cap de locuitor;

TARA SFANTA - locul unde Iisus a propovaduit libertatea, dar unde se mai ridica granite si ziduri din beton inalte de 12 metri;

TARA SFANTA - locul lipsit de resurse naturale, dar unde ajung jumatate din diamantele lumii pentru a fi prelucrate si trimise catre consumatorii de lux din toata lumea;

TARA SFANTA - locul unde se afla cel mai inalt punct spiritual al planetei, Ierusalimul, si Marea Moarta, cel mai jos punct accesibil de pe Pamant, aflat la 390 de metri sub nivelul marii;

TARA SFANTA - locul inconjurat de cele mai frumoase mari ale lumii, Marea Galileei, Marea Mediterana, Marea Rosie si Marea Moarta

TARA SFANTA - locul unde avioanele militare supersonice brazdeaza cerul in timp ce beduinii, refuzand civilizatia, traiesc in desert sub cerul liber, alaturi de caprele si asinii lor, ca acum patru mii de ani;

TARA SFANTA - locul unde intre Infern si Paradis nu e decat un pas;

TARA SFANTA - locul pe care nu poti sa-l descrii in cuvinte, trebuie neaparat sa-l calci cu piciorul.

Ing. ALEXANDRU TIBREA

AM FOST ACASA

LA IISUS HRISTOS

De cand am inceput sa pricep, am auzit ca este un loc mai sfant decat locul unde m-am nascut; un loc sfant unde aripa lui Dumnezeu, prin soapta Arhanghelului Gavriil a atins omenirea, intrupandu-se Fiul lui Dumnezeu prin Fecioara Maria, pentru mantuirea lumii.

O viata intreaga mi-am dorit sa ma duc sa vad cum a intrat Dumnezeu prin Bethleem in lume, ce ne- a invatat, de ce a suferit pentru noi, cum a stat in mormant si cum a inviat si s-a ridicat la ceruri de-a dreapta Tatalui, asteptandu-ne.

Si Dumnezeu mi-a ingaduit sa ma duc acasa la Iisus. Pamantul era mai sarac decat credeam, oamenii ca toti oamenii - lucru care nu ma interesa - dar locurile in care a calcat Dumnezeu erau ceva aparte, ceva ce nu se poate explica in cuvinte.

Intalnirea cu aceste locuri sfinte a fost emotionanta, dar despartirea a fost dureroasa. Cand am plecat, dupa Sfanta Liturghie savarsita pe altarul altarelor lumii (duminica 14 mai 2006) la Mormantul Sfant, intregul sobor in frunte cu Parintele nostru Andrei _ Arhiepiscop al Alba Iuliei, am cantat la poarta mormantului "Hristos a inviat din morti..." (de 3 ori) si nu am putut scoate nici un cuvant, ci au cantat lacrimile. Ma desparteam de mormantul ce l-a cuprins pe Dumnezeu, Fiul Intrupat. Vedeam mormantul gol si mintea imi urca spre vazduhurile necuprinse, cautandu-l pe Cel inviat.

Si atunci am constatat un adevar, nu vorbit si nu scris, doar trait: La mormantul lui Hristos si la mormantul parintilor mei ma simt mai aproape de Dumnezeu.

Pr. DUMITRU GHERMAN

(Din volumul "Sacru si profan

in Tara Sfanta", de Nicolae Baciut, in curs de aparitie) La Biserica "Domnul plange"


http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=23856
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

*Colaborari din Romania

Mesaj Scris de Admin la data de 18.07.06 18:29

Colaborari din RomaniaRecent am relatat cititorilor nostri despre eforturile financiare ce se fac pentru ca Asociatia Scriitorilor de Literatura Romana din Israel sa poata edita revista de literatura intitulata "Izvoare". Mai mentionam ca in fiecare numar al publicatiei au aparut lucrari semnate de prozatori si poeti cunoscuti din Romania, aceasta colaborare scriitoriceasca pe traseul Tara Carpatilor - Tara Sfanta, dand rezultate foarte bune.
In tableta de fata ma voi referi la cel mai recent magazin literar "Izvoare" (Nr. 39-41/2006) editat la Bucuresti si care in prezent este pus la dispozitia cititorilor din cele doua tari sus-amintite.
Revista, in format mare (file A4) are 148 de pagini si cuprinde proza scurta, fragmente de roman, poezii, pagini memoriale, critica literara, traduceri din proza ebraica. Desi - precum se intelege - fiind vorba de o revista israeliana in limba romana - scriitorii statului de la Mediterana constituie majoritatea celor publicati, colaboratorii din Romania sunt bine reprezentati calitativ si cantitativ. Mai jos, cateva exemple.
Ana Blandiana, una dintre poetele care de ani de zile e legata de "Izvoare", semneaza poeziile "In memoriam" si "Amestec", continand versuri de profunzime si adevar. Citam: "Nimeni nu intra in mormant decat sa-nvie/ De la samanta la zeu". Cu aceasta ocazie mai consemnam ca in prezent se lucreaza in Israel la o culgere de traduceri a poeziilor Anei Blandiana in ebraica, pregatindu-se un volum bilingv, romano-ivrit.
Un alt colaborator "cu vechime" este Toma George Maiorescu. In doua pagini de revista T.G.M. publica "Metasinapse". Citam: "Frecventam ideile altora/ ca sa le gasim pe ale noastre"; "Sensul vietii e insasi viata".
Doua scriitoare cunoscute si... iubite in Israel sunt prezente prin fragmente de roman: Ileana Cudab (pagini din "Baia Balkari") si Aura Cristi (din romanul in pregatire "Marile jocuri"). Rolul fragmentelor este ca prin "picaturile" publicate sa se starneasca interesul si curiozitatea de a se citi intregul roman. Consider ca paginile din "Izvoare" pot conduce la realizarea acestui obiectiv.
Prozatorul Horia Arama colaboreaza cu povestirea "Asculta comanda la mine!", poeta Marta Izsak ne-a oferit "Navetistul" ("muncitorul navetist/ cu pantalonii rupti/ cu sticla de rachiu/ in buzunarul ascuns"), dar onoarea de a inchide revista prin pagini de critica literara revine tot unui oaspete din Romania: Razvan Voncu. Autorul face o analiza a scrisului in limba romana in Israel, intr-un articol deosebit de documentat, corect, obiectiv, intitulat "A locui intr-o limba". Materialul respectiv a placut atat de mult incat (cu aprobarea solicitata) a fost publicat si de cotidianul "Ultima ora" din Tel Aviv. Sunt convins ca oamenii de condei din Romania, prezenti in revista, contribuie din plin la reusita publicatiei literare "Izvoare" a Asociatiei Scriitorilor de limba romana din Israel.



http://www.cronicaromana.ro/tablete-din-tara-sfantacolaborari-din-romania.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Drepturile si obligatiile unui roman angajat in Israel

Mesaj Scris de Admin la data de 12.07.06 7:48

Drepturile si obligatiile unui roman angajat in Israel

In urma cu doi ani, autoritatile competente din Israel au convenit asupra unui nou sistem de angajare a fortei de munca straine.



In conformitate cu acest sistem au fost autorizate peste 20 de societati de plasare a fortei de munca, societati care au indeplinit conditiile cerute de lege si care au primit sarcina de a recruta muncitori straini. Aceste societati semneaza contracte cu intreprinderile industriale si cu antreprenorii in constructii care au primit dreptul de a angaja lucratori straini. Pe baza acestor contracte cu patronii intreprinderilor industriale, agricole sau de constructii, lucratorii din strainatate sunt adusi in Israel si repartizati in cadrul companiilor productive, informeaza Actualitatea Romaneasca.
Avantajul acestui sistem pentru muncitorii straini consta in primul rand in faptul ca nu se confrunta cu intreruperi in munca deoarece legea prevede ca, pentru perioada de tranzitie de la o firma la alta, muncitorul are dreptul la cel putin salariul minim pe economie. Un alt avantaj consta in faptul ca lucratorului strain i se asigura acelasi salariu minim si pentru perioada de timp in care patronul nu ii poate asigura numarul minim de 186 de ore de lucru pe luna, in cazul in care nu l-a anuntat anterior asupra acestei situatii, cu cel putin 30 de zile inainte.
De asemenea, in cazul transferarii muncitorului de la o intreprindere la alta, societatea de forta de munca trebuie sa se ocupe de schimbarea vizei de lucru din pasaport, de pe numele vechii intreprinderi, pe numele celei noi. Contractul de munca este tipizat si trebuie sa primeasca autorizatia autoritatilor inainte de a fi prezentat lucratorului pentru a-l semna.
In contract sunt trecute, pe langa obligatiile muncitorului, si urmatoarele drepturi: tariful de salarizare pe ora, pe zi sau pe luna; tariful pentru orele suplimentare; orele de incepere si de terminare a zilei de lucru si cate zile trebuie sa lucreze intr-o saptamana; plata transportului la locul de munca; conditiile de cazare si chiria; plata asigurarii medicale generale in Israel; plata transportului cu avionul spre Israel; dupa cat timp se acorda concediul si durata acestuia; drepturile sociale; ce fel de retineri se pot face din salariu si suma totala a acestora; drepturile in cazul incapacitatii de munca ca urmare a unei boli sau a unui accident de munca; data la care se plateste salariul si modul de plata; dreptul de a primi lunar un document care sa contina salariul, orele de lucru si retinerile legale din salariu.
Precizez ca, in conformitate cu legea israeliana a contractelor de munca, orice paragraf din contract care contravine unei dispozitii legale este nul si neavenit, iar societatea de plasare a fortei de munca nu se poate prevala de acea dispozitie, chiar daca a fost semnat de lucratorul strain. In cazul in care un conflict de munca ajunge la Tribunalul de munca, judecatorul va hotari in toate problemele care sunt reglementate prin lege, in conformitate cu legea si nu in raport cu ceea ce se mentioneaza in contractul de munca daca acesta nu a respectat actele normative in vigoare. Dispozitiile din contract au intaietate in fata dispozitiilor legale numai daca ofera drepturi in plus, in favoarea lucratorilor fata de cele minime prevazute in lege.
http://www.rgnpress.ro/content/view/15465//
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Activitati si proiecte

Mesaj Scris de Admin la data de 11.07.06 18:35

Activitati si proiecteCaldurile si vacanta de vara de pe teritoriul Israelului n-au reusit sa franeze activitatile culturale sau artistice romanesti si nici macar sa le micsoreze numarul. Cel putin pana acum. Va redam mai jos cateva dintre ele.
• Pe prim plan merita sa vorbim despre Institutul Cultural Roman cu sediul la Tel Aviv, care in colaborare cu Cinemateca de la Ierusalim, prezinta in cadrul Festivalului International de Film din Capitala, cele mai recente pelicule de succes ale cinematografiei romanesti. Este vorba despre trei filme si anume: "Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii", in regia lui Catalin Mitulescu si in prezenta Dorotheei Petre, distinsa cu premiul pentru cea mai buna actrita la Festivalul International de la Cannes; "A fost sau n-a fost?", regizat de Corneliu Porumboiu, considerat si premiat ca cel mai reusit film european, tot la Cannes; "Tertium non datur", realizat de Lucian Pintilie.
• Mai facem un popas la ICR din Tel Aviv pentru a va relata ca zilele trecute a avut loc o intalnire la care au participat delegatii Institutului Cultural din Bucuresti (Raluca Truscanu, director general, Irina Ionescu, director), Dr. Madeea Axinciuc, ministru consilier, director ICR Tel Aviv si reprezentantii unor asociatii de cultura din Israel, referitoare la proiectul "Cantemir". Este vorba despre actiuni de cooperare culturala de desfasurare a proiectului, in diverse domenii (muzica, film, teatru, dans, literatura etc), destinate comunitatilor romanesti din afara granitelor Romaniei. Obiectivele programului "Cantemir" privesc incurajarea cooperarii culturale pentru a intensifica accesul culturii romane pe pietele internationale, punerea in valoare a acestei culturi din diferite tari si in special ale celor din Uniunea Europeana, mentinerea identitatii culturale a romanilor din strainatate.
• La Haifa, adica marele oras-port din Israel, a avut loc decernarea premiilor anuale "Ianculovici", a acordat in special scriitorilor si in general oamenilor de cultura si arta de origine romana. De-a lungul anilor au beneficiat de acest premiu atat oameni de litere, stiinta, arta etc, consacrati, cunoscuti, cat si debutanti de talent carora li s-au oferit diplome de incurajare. Mentionam ca unele distinctii s-au acordat unor persoanlitati care domicilieaza in Romania.
Dintre cei onorati la festivitatea anului 2006, notam pe Andrei Strihan, profesor universitar, autorul unor volume de critica teatrala, Nurit Dreizen, creatoare in ceramica, M. Fermo, istoric, Biti Caragiale, ziarista.
• In Israel apar multe publicatii in romaneste (cotidiane, reviste saptamanale, s.a.m.d.) dar uneori si ziare zonale. Recent ne-a surprins prin prezenta lui jurnalul "Tribuna Nataniei" editat de filiala locala a Uniunii Originarilor din Romania, mentionam ca Natania e unul din orasele mari din Israel si e infratit cu municipiul Iasi.
Am notat cu placere surpriza de mai sus, de pe ulita romaneasca din Tara Sfanta.



http://www.cronicaromana.ro/tablete-din-tara-sfantaactivitati-si-proiecte.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Cimitir românesc in cimitirul evreiesc din Botosani.

Mesaj Scris de Admin la data de 01.07.06 0:43

Cimitir românesc in cimitirul evreiesc din Botosani.


Primaria Botosani a propus recent comunitatii evreiesti din Botosani sa ii predea o parte din terenul in care se afla acum Cimitirul Evreiesc. Locatia este pe Bulevardul Mihai Eminescu si deja acolo, Consiliul Local Botosani detine peste 3.000 de metri patrati de teren, informeaza RomNET.
Deoarece pentru a constitui un nou cimitir Primaria ar avea nevoie de mai mult teren, primarul Catalin Flutur a propus ca o parte din viitorul cimitir sa fie constituita si pe o suprafata de teren care acum apartine Cimitirului Evreiesc. "Este vorba de o suprafata mare de teren, care nu este folosita in prezent si nici nu sint perspective in acest sens, deoarece la Botosani mai traiesc foarte putini evrei. Daca va fi de acord comunitatea evreiasca, vom face acolo un cimitir, alaturi de cel evreiesc si daca nu, vom aborda o alta solutie. Este vorba de preluarea unor terenuri de la UM-01189, dar, pina acum, oficialii Armatei nu si-au manifestat disponibilitatea de a ceda din terenurile lor", a declarat primarul Botosaniului.
http://www.7plus.ro/?id=1160
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Istoria unor ..Izvoare..

Mesaj Scris de Admin la data de 27.06.06 11:58

Istoria unor “Izvoare”
De cateva zile a aparut revista de literatura "Izvoare" nr. 39-40-41/2006 publicatie a Asociatiei Scriitorilor israelieni de limba romana. Totul a bun si frumos, dar de ce numerele 39, 40, 41 impreuna? Pentru a raspunde la intrebare intreprindem o scurta incursiune in istoria asociatiei care editeaza aceasta revista. In urma cu peste 3 decenii, israelienii apartinand emigratiei din Romania, oamenii de cultura dedicati scrisului in limba lor natala, romana, au infiintat in Tara Sfanta Asociatia Scriitorilor israelieni de expresie romana, membra in Uniunea Asociatilor care reprezinta scriitorii catorva limbi: in primul rand ebraica, dar si rusa, germana, franceza, maghiara s.a.m.d. Aceasta se intampla in Israel in perioada anilor de teroare comunista din Romania cand scriitorii de provenienta etnica romana care reuseau sa fuga de dictatura si sa se stabileasca in tari libere si continuau sa scrie romaneste, devenisera "Scriitorii din Diaspora". Spre deosebire de acestia, cetatenii de etnie evreiasca nascuti in Tara Carpatilor, au avut prosibilitatea sa plece legal in patria lor de la Mediterana, dar care nu are nici o legatura cu limba, literatura, obiceiurile, traditiile din Romania. Ei bine, in aceasta tara straina Romaniei, in Israel, din dragoste fata de limba romana, emigrantii au infiintat pentru prima oara in lume o organizatie oficiala de scriere si raspandire a graiului romanesc intr-un stat in care limbile legate de populatia locului erau doar ebraica, engleza si araba. Deci iata ca a aparut o oaza romaneasca datorita emigratiei care nu si-au abandonat nici un moment tara natala in cea nationala. Deci astfel Israelul, de decenii intregi, dupa Romania, a devenit principalul stat in care romana este raspandita, vorbita si scrisa intens, meritul apartinand isrelienilor nascuti pe plaiurile Mioritei. Nu apartin "Diasporei", ei sunt israelieni organizati intr-o asociatie care intretin cele mai calde relatii cu Uniunea Scriitorilor din Romania, cu aceea din Moldova (de fapt, tot tara romaneasca, indiferent de situatiile politice, impartirii geogragfice, etc.) Dar ca Asociatia Scriitorilor israelieni sa-si poata spune cuvantul a avut si are nevoie de cel putin o publicatie a ei, in afara zecilor de carti pe care scriitorii din Tara Sfanta le dau individual luminii tiparului in Romania de dupa 1990 sau in Israel. Editarea revistei a insemnat intotdeauna o problema foarte grea din punct de vedere financiar, fiindca Asociatiei nu i se acorda sprijin banesc, cheltuielile fiind suportate de membrii organizatiei sau prin sponsorizari intamplatoare ale unor iubitori de literatura. In pofida dificultatilor, Asociatia a strabatut deceniile si-a castigat un nume binemeritat, iar revista "Izvorul", apreciata pentru valoarea ei, poate apare chiar daca realitatea obliga la comasarea a 2-3 numere. Revista gazduieste curent nu doar scrierile din Israel, ci si colaborarile permanente ale unor scriitori de frunte romani domiciliati in Romania sau in alte tari, in special Germania, Franta, Statele Unite. Scurta istorie a "Izvoarelor" dovedeste ca atat romana vorbita cat si scrierile in romaneste din Tara Sfanta, isi continua drumul, fiindca cei care-si iubesc locurile si limba natala reusesc sa darame obstacole.

http://www.cronicaromana.ro/tablete-din-tara-sfantaistoria-unor-izvoare.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Cooperare romano-israeliana in domeniul apararii

Mesaj Scris de Admin la data de 22.06.06 16:06

Cooperare romano-israeliana in domeniul apararii
Secretarul de stat din Ministerul Apararii Nationale si sef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantica si Politica de Aparare, George Cristian Maior, si adjunctul ministrului spararii din Israel, Ze’ev Boim, au avut o intrevedere saptamana trecuta, in cadrul careia au fost abordate aspecte privind cooperarea politico-militara bilaterala dintre Romania si Israel, evolutia procesului de pace din Orientul Mijlociu, politica de securitate a Romaniei ca membru NATO, cu accent deosebit asupra rezultatelor Summit-ului de la Istanbul. Cei doi demnitari au trecut in revista eforturile actuale depuse in cadrul comunitatii internationale pentru asigurarea pacii si securitatii la nivel global, participarea tarii noastre la operatiuni de mentinere a pacii, precum si evolutiile strategice in plan regional. Programul vizitei oaspetelui israelian a mai inclus intalniri cu personalitati din conducerea Ministerului Apararii Nationale, Statului Major General al Armatei Romaniei, cu oficiali din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Ministerului Administratiei si Internelor, precum si vizitarea IAR Ghimbav - Brasov. Vizita oficiala a adjunctului ministrului apararii din Israel s-a inscris in contextul relatiilor bilaterale foarte bune dintre ministerele apararii din ambele tari si reprezinta un moment semnificativ pentru dezvoltarea cooperarii in domeniul apararii dintre Romania si Israel.
(A. Z.)



La sinagoga Yeshua Tova a fost adus un sul Tora nou

Membri ai comunitatii evreiesti din Bucuresti si invitati din Israel si Statele Unite au participat, saptamana trecuta, la ceremonia dedicarii unui sul Tora nou la sinagoga Yeshua Tova, o premiera in ultimii 50 de ani. Sulul Tora este cel mai important obiect de cult al unei sinagogi. El contine textul primelor cinci carti ale Vechiului Testament (Cartile lui Moise), conform canonului iudaic, scris de mana pe un pergament special, infasurat la cele doua capete. Scrierea unei Tora este un proces deosebit de riguros si se face dupa un anumit ritual. Fiecare sinagoga are unul sau mai multe suluri Tora, care sunt pastrate cu sfintenie intr-un dulap si scoase la sarbatori sau evenimente, pentru a se citi din ele textul sacru. Sulul adus la Bucuresti a fost scris in Israel, doar ultimele litere fiind adaugate, conform traditiei, in sinagoga careia i-a fost dedicat. Considerat un obiect sfant, sulul Tora, infasurat intr-un invelis protector de catifea, a fost transportat cu mare grija din Israel pana la Aeroportul Henri Coanda si de la aeroport la sinagoga din strada Tache Ionescu. La intrarea in sinagoga a fost ornat cu o coroana si purtat sub un baldachin, in procesiune. Marele rabin al comunitatii sefarde din Israel, Mordechai Eliahu, invitat la ceremonie, a citit mai multe binecuvantari, iar credinciosii au facut de sapte ori inconjurul mesei unde se oficia ritualul, purtand sulul in brate. “Aducerea unei Tore este un moment foarte important pentru fiecare sinagoga din lume, orice inceput este legat de Tora, istoria poporului evreu este legata de Tora, Moise a condus poporul evreu calauzit de Tora”, a spus Rabinul Eliahu. Evenimentul aducerii unei Tora noi la Bucuresti, pentru prima data dupa mai bine de 50 de ani, a fost organizat de Fundatia Chabad Lubavitch, care a sarbatorit cinci ani de activitate in Romania. Miscarea Chabad este un curent in sanul iudaismului care promoveaza participarea activa a membrilor comunitatii la viata religioasa, indiferent de pozitia sociala sau ocupatie. Din partea organizatiei, cu sediul la New York, a participat Rabinul Moshe Kotlarski, directorul pentru activitati internationale. Au fost prezenti, de asemenea, Marele rabin al Comunitatii Evreilor din Romania, Menachem Hacohen, si reprezentanti ai Federatiei Comunitatilor Evreiesti.
(A. Z.)



Ancheta FBI, un balon de sapun
Autoritatile israeliene au fost acuzate de fostul director al CIA, George Tenet (foto), ca au infiltrat spioni in Statele Unite ale Americii. Acuzatiile au fost imediat negate, Tenet fiind provocat sa-i gaseasca si sa-i demaste pe agentii israelieni. Declaratiile incendiare facute de fostul sef al CIA au la baza ancheta FBI demarata in urma cu 18 luni asupra membrilor grupului de lobby israelian din SUA. Alte persoane vizate sunt Larry Franklin, angajat al Biroului subsecretarului Apararii Douglas Feit, si Naor Gilon, consilier politic al ambasadei israeliene de la Washington. Franklin este un cunoscut al serviciilor israeliene de informatii, el fiind prezent la mai multe intalniri cu oficiali israelieni din domeniul informatiilor militare. In decursul anchetei desfasurate de agentii FBI pentru a afla daca membrii grupului de lobby proisraelian American Israel Public Affairs Committee (AIPAC) au transmis Israelului informatii secrete, nu s-a operat inca nici o arestare. Aceasta investigatie este insa mult mai extinsa decat ancheta referitoare la Larry Franklin, suspectat ca a transmis Israelului prin intermediul AIPAC informatii confidentiale ale Casei Albe despre Iran. AIPAC a negat ca angajatii sai ar fi primit informatii secrete. Avocatul organizatiei proisraeliene, care reprezinta mai multi angajati ai AIPAC, inclusiv pe directorul pentru strategie, Steve Rosen, nu a precizat daca oficialii asociatiei au fost informati ca fac obiectul unei anchete FBI si a refuzat sa comenteze informatiile publicate de cotidianul Jerusalem Post, care sustine ca agentii FBI ar fi copiat continutul computerului lui Rosen. Toate persoanele care au fost audiate coopereaza cu investigatorii si au predat toate materialele care le-au fost cerute. FBI incearca sa afle daca materiale secrete de la NSA (National Security Agency), serviciu care se ocupa de interceptarea comunicatiilor, au fost transmise Israelului. Potrivit Newsweek, motivele pentru care Franklin a incercat sa transmita informatii din cadrul departamentului nu ar fi fost de natura financiare, ci legate de convingerea sa ca face un lucru bun si de aversiunea pe care o are fata de Iran. Autoritatile israeliene nu acorda prea mare importanta cazului, apreciind ca scandalul se va stinge de la sine, dupa ce se va vedea ca nu exista nici o legatura intre Franklin si Israel. Singurele prejudicii le vor avea de suferit organizatiile de lobby evreiesti din Statele Unite si in special AIPAC, cu care oficialii americani se vor feri sa discute, cel putin o perioada de acum inainte.
(Adina ZAMFIR)
http://www.actualitatea-romaneasca.ro/index.php?_init=art.view&art_key=2013&cat_load=NEWS&archive=yes
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Sinangogile din Romania prezentate la New York

Mesaj Scris de Admin la data de 20.06.06 19:28

Sinangogile din Romania prezentate la New York
09 October 2005

Gelu Parascan va prezenta in perioada 17-23 octombrie, la New York, o
selectie de imagini reprezentand sinagogi din Romania.

Lucrarile, marturie a culturii evreiesti din Romania filtrate de
personalitatea si stilul celebrului artist roman, vor fi expuse la
Galeria Institutului Cultural Roman din New York, galleria Est-Vest,
dar si la Ambasada Romaniei la Washington.Vernisajul expozitiei de la
galleria Est-Vest va avea loc luni, 17 octombrie, de la ora 19.00.

Gheorghe Parascan este unul dintre artistii romani contemporani cei mai
cunoscuti. S-a nascut la Bacau in 1955, unde de altfel traieste si in
prezent.
ROMANIAN GLOBAL NEWS
http://www.rgnpress.ro/content/view/9268/
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Afaceri necurate cu cazinouri si recuperatori

Mesaj Scris de Admin la data de 19.06.06 18:43

Afaceri necurate cu cazinouri si recuperatori

Politia israeliana a arestat, in urma cu doua saptamani, 20 de membri
ai unei organizatii interlope in frunte cu liderul acesteia, Yossi
Museli, suspectat ca a avut o serie de afaceri ilegale si in Romania.
Conform autoritatilor de la Tel Aviv, Museli colabora cu clanul
mafiot condus de Ze'ev Rosentein, implicat in spalarea de bani prin
intermediul unor cazinouri. Politia are indicii ca si familia Museli
a castigat cateva milioane de dolari dupa ce a cumparat un cazinou in
Bucuresti. Dupa ce Ze'ev Rosentein a fost arestat, in urma cu trei
ani, clanul Museli a incercat sa ii preia cazinoul detinut in Romania
iar autoritatile din Bucuresti au fost alertate asupra modului in
care se desfasoara jocurile de noroc.
Pe de alta parte, Asociatiei Organizatorilor de Cazinouri din Romania
sustine ca nici Rosentein, nici Museli nu sunt proprietari de
cazinouri in Romania. Potrivit cotidianului "Jerusalem Post",
cazinoul din Israel al familiei Museli functiona pe datorie si
beneficia astfel de datornici bogati. Pentru recuperarea banilor,
familia Museli dispunea de un grup de recuperatori, care recurgeau
deseori la metode violente de obtinere a banilor de la datornici.
(A.Z.)
ACTUALITATEA ROMANA
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Israelieni, bulgari si romani cercetati pentru un accident

Mesaj Scris de Admin la data de 19.06.06 18:42

Israelieni, bulgari si romani cercetati pentru un accident maritim
Marinarii romani angajati pe nava israeliana Zim-Asia sunt anchetati,
alaturi de ceilalti colegi bulgari si israelieni, de autoritatile
japoneze din cauza unui accident maritim in care au fost implicati.
Nava israeliana a fost acuzata ca a lovit un vas nipon langa insula
Hokkaido, ca a provocat astfel moartea a sapte marinari japonezi dar
si-a continuat drumul fara sa opreasca.
Potrivit cotidianului japonez "Asahi Shimbun", echipajul navei
israeliene era alcatuit din 20 de persoane, printre care sapte
israelieni, precum si bulgari si romani.
Accidentul a avut loc in largul coastelor insulei Hokkaido, saptamana
trecuta, cand, dupa cum sustin autoritatile japoneze, nava Zim-Asia,
un cargou de 41.500 de tone care naviga spre portul sud-coreean
Pusan, a intrat in coliziune cu ambarcatiunea nipona de pescuit,
Shinsei Maru III. Dintre cei opt membri ai echipajului nipon, sapte
au decedat. Nava israeliana nu a oprit pentru a constata rezultatele
ciocniri dar in portul Pusan, politia sud-coreeana a descoperit, pe
coca sa, urme de vopsea corespunzand celei de pe vasul nipon.
Japonia a cerut explicatii Israelului pentru incident, autoritatile
de la Tokyo intentionand sa solicite sanctiuni si despagubiri o data
ce vinovatia navei israeliene va fi stabilita. Compania israeliana
Zim a anuntat ca este dispusa sa-si asume "responsabilitatea" daca se
dovedeste ca ambarcatiunea sa este implicata in accident.
Transportatorul a deschis o ancheta, iar reprezentantul acestuia in
Asia a fost trimis pe nava ancorata in Coreea pentru a interoga
echipajul.
(A.Z.)


ACTUALITATEA ROMANA
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

AURUL LUI KNOEBL

Mesaj Scris de Admin la data de 05.06.06 19:39

AURUL LUI KNOEBL
La începutul anilor '50, Emil Knoebl și-a terminat ucenicia de bijutier. Exact atunci, regimul comunist am decis confiscarea aurului și a pietrelor prețioase, precum și închiderea tuturor atelierelor de confecționare a bijuteriilor din țară. Vânătoarea de aur a durat câțiva ani. La final, pe unii i-a lăsat săraci lipiți, iar pe alții, precum Emil Knoebl, fără posibilitatea de a-și câștiga pâinea prin meseria pentru care s-a pregătit. >>>>>
http://www.banateanul.ro/articol/ziar/timisoara/aurul-lui-knoebl/7390/108/
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Israelienii au debransat o filiera mafiota

Mesaj Scris de Admin la data de 05.06.06 19:30

ArestAri. Politia din Tel Aviv a retinut 20 de membri ai unui clan
care spala milioane de dolari in cazinouri

Israelienii au „debransat" o filiera mafiota de la afacerile din
Romania
-- Autoritatile israeliene au anuntat ieri anihilarea la Tel Aviv a
unei ample retele de crima organizata, banuita de implicare intr-o
serie de asasinate si operatiuni-mamut de spalare de bani. „Bratele"
acestei filiere se intind pana in Romania, existand indicii ca
familia Museli care controleaza aceasta megaafacere mafiota detine un
cazinou in tara noastra. De altfel, numele acestei filiere este
asociat si cu extradarea Ioanei Maria Vlas, care se refugiase in
Israel, dupa declansarea scandalului FNI.

Yossi Museli si Ze'ev Rosentein sunt doi dintre interlopii
israelieni „cu radacini" in Romania
Potrivit editiei on-line a „Jerusalem Post", un avocat care avea
legaturi cu filiera a acceptat sa depuna marturie impotriva membrilor
acesteia, Politia israeliana retinand astfel 20 de membri ai
organizatiei, in frunte cu liderul acesteia, Yossi Museli. Conform
oficialilor de la Tel Aviv, organizatia lui Museli, dar si clanul
interlop al lui Ze'ev Rosentein, zis „Coiotul" - arestat in urma cu
trei ani pentru trafic de droguri - au avut implicatii si in Romania,
in special in afacerile legate de jocurile de noroc. Dupa cum afirma
politistii, familia Museli - care are un cazinou ilegal in cartierul
Hatikva - a obtinut milioane de dolari in ultimii cativa ani, dupa ce
a achizitionat legal un cazinou in Romania, situat in apropiere de
cazinoul detinut de Ze'ev Rosenstein, aflat in prezent in inchisoare.
Politia a anuntat ca, dupa arestarea lui Rosentein, familia Museli a
incercat de cateva ori sa preia cazinoul din Romania al acestuia,
afirma publicatia israeliana. Declaratiile publice ale israelienilor
nu au facut altceva decat sa puna pe jar autoritatile romane
responsabile de administrarea cazinourilor din tara noastra.

Sorin Constantinescu, membru al Asociatiei Organizatorilor de
Cazinouri din Romania (AOCR) ne-a declarat ca „Aici este vorba de o
intoxicare a presei din Israel cu date complet false. Mafiotul Ze'ev
Rosentein, despre care nu pot sa spun ca nu am auzit, nu a avut
niciodata un astfel de stabiliment in Bucuresti sau in Romania. Eu il
stiu pe Rosentein din perioada de dinainte sa fie arestat si aruncat
in puscarie. Era un jucator de calibru mare. Si daca venea in
cazinourile noastre si castiga nu vad legatura pe care o fac
autoritatile din Tel Aviv cu spalarea banilor printr-un cazinou al
lui. Repet, Rosentein nu a detinut un astfel de stabiliment
aici". „Nici cea de-a doua afirmatie a politiei, conform careia capii
familiei Museli ar fi intentionat sa puna mana pe averea lui Ze'ev
Rosentein din Romania nu are nici o sustinere. Nu stiu de ce se fac
astfel de remarci la adresa industriei jocurilor de noroc din
Romania, mai ales ca doi conationali de-ai lor au un mare cazinou,
vizavi de Hotelul Bucuresti", a incheiat Sorin Constantinescu.

Politistii de la Tel Aviv sustin ca gruparea Museli detine un cazinou
in Romania
De asemenea, potrivit „Jerusalem Post", cazinoul din Israel al
familiei Museli functiona in baza unui sistem care permitea
clientilor sa joace pe datorie si care favoriza acumularea unor
datorii importante. Pentru recuperarea acestora, familia Museli
dispunea de un grup de recuperatori, care recurgeau deseori la metode
violente de obtinere a banilor de la datornici. Printre datornici se
numara si numerosi oameni de fotbal israelieni, politia banuind ca,
prin intermediul acestui sistem, familia Museli a incercat sa
influenteze acest domeniu, inclusiv transferurile.

Politia afirma ca organizatia in umbra careia se afla Museli si-a
consolidat influenta cu cativa ani in urma, dupa scandalul de
la „Trade Bank". Acesta s-a declansat in urma cu cativa ani in
momentul in care israelianul Ze'ev Rosentein, cautat prin Interpol a
fost depistat in Romania, unde se zvonea ca ar avea o afacere in
domeniul jocurilor de noroc. Numele sau e legat de scandalul
devalizarii bancii israeliene „Trade Bank" cu 50 de milioane de
dolari, escrocherie care a zguduit piata financiara de la Tel Aviv.
Banii fusesera fraudati prin intermediul lui Esther Alon, sora lui
Rosenstein, care era angajata a bancii. Cand a fost prinsa, ea a
declarat ca banii au fost folositi de fratele ei pentru a plati
datoriile facute la camatarii ce l-au imprumutat ca sa joace in
cazinourile romanesti. Dupa extradarea lui Ze'ev Rosentein au fost
zvonuri ca aceasta s-a facut la schimb cu extradarea Ioanei Maria
Vlas, administratorul FNI. De fapt, Rosentein a pus ochii pe Romania
ca o ultima varianta de a scapa de rivalii sai de pe piata drogurilor
si cazinourilor in care era implicat, atat in Israel, cat si in
Europa de Est, in Cehia si Slovacia.

Din 1996 si pana in 2000, la adresa sa au avut loc nu mai putin de
sase atentate teroriste cu masina capcana. Cotidianul
israelian „Yedioth Ahronoth" sustinea, in urma cu trei ani, ca
politia i-a confirmat „Coiotului" ca exista un plan de asasinare a sa
si ca al saptelea atac i-ar putea fi fatal. Speriat, Ze'ev s-a gandit
sa fuga din Israel si sa se stabileasca in Romania. Desi pe capul lui
Rosenstein rivalii au pus 1,5 milioane de dolari, alti reprezentanti
ai lumii interlope sustin ca un palestinian sinucigas ar fi putut sa
fie recrutat pentru circa 300.000 de dolari, ceea ce reprezenta un
motiv de ingrijorare reala pentru Ze'ev.

http://www.averea.ro/display.php?data=2005-09-29&id=8474
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Sclavi in Israel, strigatul neputintei[

Mesaj Scris de Admin la data de 02.06.06 21:50

“Sclavi in Israel”, strigatul neputintei
Cu toate acestea, noua regula reprezinta un progres deoarece, pana in anul 2002, muncitorii straini nu aveau dreptul sa paraseasca locul de munca. Abia dupa celebrul caz al lui Kav La’Oved, care s-a adresat Inaltei Curti de Justitie, Ministerul de Interne a formulat o noua reglementare prin care lucratorii straini isi pot alege alte locuri de munca, din diferite motive.
Teoria este una iar practica este alta. Deoarece schimbarea locului de munca se poate face numai pe baza unei scrisori de recomandare, iar fara aceasta Ministerul de Interne nu aproba angajarea la noul patron si cetateanul strain ramane astfel ilegal pe teritoriul statului israelian si risca sa fie expulzat in orice moment. Au existat si cazuri in care patronii le dadeau strainilor scrisoarea necesara numai daca acestia renuntau la salariile restante.
Dupa procesul lui Kav La’Oved, Ministerul de Interne a fost de acord sa nu mai fie conditionata angajarea lucratorilor straini la o noua firma de scrisoarea de recomandare, insa Biroul de Evidenta Populatiei continua sa le ceara strainilor respectivul document. Ministerul de Interne rezolva destul de greu solicitarile de acest gen ale muncitorilor straini, timp in care ei pot ramane fara nici un ban, fara nici un act prin care sa ateste legalitatea pe teritoriul Israelului. Aceasta institutie are menirea de a elabora cele mai potrivite legi pentru protectia fiecarui individ care se afla legal in Israel astfel incat sa fie respectate drepturile universale ale omului.
Dar Israelul aplica destul de greu recomandarile Natiunilor Unite cu privire la tratamentul muncitorilor emigranti, dupa cum a comentat recent si unul dintre expertii Organizatiei Natiunilor Unite, Jorge Bustamante. Acesta mentioneaza in raportul sau anual, ca Israelul a primit trei avertizmente anul trecut in acest sens, mai mult decat orice alta tara dintre cele 25 monitorizate de ONU. Din acest punct de vedere, Israelul are mari carente in legislatia privind lucratorii straini si se alatura unor state precum Franta, Sudanul sau Bahrainul.
In raportul lui Bustamante se mentioneaza ca Tara Sfanta le-a protejat numai pe femeile straine care au fost de acord sa depuna marturie impotriva proxenetilor, fara sa protejeze si celelalte persoane care au avut de suferit de pe urma traficului de carne vie. De asemenea, expertul ONU a solicitat autoritatilor israeliene sa reglementeze foarte clar comisioanele care pot fi percepute de intermediarii de locuri de munca pentru straini. Bustamante a primit cele mai multe cazuri de lucratori straini inselati la comisioane din partea unor persoane din Tailanda, Romania, China sau Filipine. Cele mai grave cazuri le primeste prin intermediul fundatiei “Kav La’Oved”, o organizatiei non-guvernamentala care se ocupa de respectarea drepturilor lucratorilor straini in Israel. (Adina ZAMFIR)
http://www.actualitatea-romaneasca.ro/index.php?_init=art.view&art_key=7172&cat_load=NEWS&archive=yes
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Romania, la targul "Technology" din Tel Aviv

Mesaj Scris de Admin la data de 25.05.06 16:12

Romania, la targul "Technology" din Tel Aviv
Romania a fost prezenta, dupa o absenta de cinci ani, cu un pavilion
national la cel mai mare targ international de tehnologie care s-a
desfasurat la Tel Aviv in perioada 20-23 iunie, a anuntat Ministerul
roman al Economiei si Comertului. Aflat la cea de-a 18-a editie,
evenimentul este cea mai importanta manifestare expozitionala din
Israel la care participa peste 500 de companii locale si
internationale cu o gama larga de produse industriale care sunt
astfel promovate la nivel mondial. Anul acesta, targul a mai gazduit
pavilioanele nationale ale Germaniei si Cehiei si un numar
impresionant de standuri in care au fost expuse echipamente de uz
industrial, de la roboti pana la compresoare, de la rulmenti si
masini unelte cu comanda numerica pana la transformatoare de sudura
si motostivuitoare.
Pentru Romania, Israelul poate deveni o piata importanta, cu sanse de
extindere, oferite de Acordul de Comert Liber semnat intre cele doua
state. Ministrul economiei, Ioan Seres, considera ca intoarcerea
Romaniei ca participant la targul "Technology" din Tel Aviv ofera
firmelor romanesti oportunitatea de a-si promova produsele
industriale competitive si de a atrage investitii pentru modernizarea
industriei nationale. Politica noii echipe de conducere a
ministerului vizeaza gasirea unor noi piete de desfacere pentru
produsele romanesti din industria hi-tech.
Datele furnizate de Camera de Comert romano-israeliana indica faptul
ca exporturile Israelului catre Romania au crescut de la 113 milioane
de dolari, in anul 2003, la peste 164 de milioane de dolari anul
trecut, ceea ce inseamna o crestere de 45,5 procente. Importurile au
atins si ele suma de 105 milioane de dolari anul trecut, dupa ce, in
anul 2003, ajunsesera la valoarea de 98 milioane de dolari.
Companiile romanesti care vor fi prezente la targul din capitala
israeliana vor prezenta produse din domeniul electronicii, al
industriei de masini, al aplicatiilor in domeniul IT, al
telecomuncatiilor si al suportului tehnologic. Cele 20 de companii
incluse in pavilionul Romaniei vor cheltui aproape 10 milioane de
shekeli, pentru a-si prezenta produsele.
(A. Z.)ACTUALITATEA ROMANEASCA
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Eurom Bank vrea sa devina o punteintre Romania, Israel si Eu

Mesaj Scris de Admin la data de 21.05.06 18:46

La un pas de a fi preluata de Leumi Bank din Israel

Eurom Bank vrea sa devina o punte intre Romania, Israel si Europa de Vest


"Vrem sa facem din Eurom Bank un instrument de incurajare a
investitorilor europeni si israelieni in dezvoltarea unor afaceri
profitabile pe piata romaneasca", spune Benesh Avital, presedintele
Consiliului de Administratie al Eurom Bank.

Parte a unui holding ce cuprinde institutii financiare, comerciale si
industriale internationale, Eurom Bank S.A. este o banca comerciala
privata cu capital strain, condusa de o echipa de bancheri romani si
israelieni profesionisti, cu o vasta experienta in domeniul financiar-
bancar.

Trendul permanent ascendent al bancii din ultimii ani a atras atentia
investitorilor straini care, pe fondul imbunatatirii conditiilor din
mediul financiar-bancar romanesc, si-au exprimat fatis intentia de a
prelua Eurom Bank. Deja este de notorietate faptul ca unul dintre
pretendentii foarte seriosi este banca israeliana Leumi Bank.

Fata de acum o luna si jumatate cand s-a marginit doar sa confirme ca
printre institutiile financiar bancare care se intereseaza de Eurom
Bank se afla si Bank Leumi, de data aceasta Benesh Avital,
presedintele Consiliului de Administratie al Eurom Bank, a fost mai
generos cu informatiile referitoare la aceasta afacere.

Reporter: Domnule presedinte, va fi s-au nu preluata Eurom Bank de
catre Leumi Bank?

Benesh Avital: Acum pot sa va spun: preluarea Eurom Bank de catre
Leumi Bank a fost aprobata de actionariatul ambelor parti.

Evident ca urmeaza negocierea conditiilor de preluare.

Rep.: Asadar, doar Leumi Bank a ramas in cursa? Ce s-a intamplat cu
celelalte institutii financiar-bancar interesate de preluarea Eurom
Bank?

B. A.: Actionariatul nostru a analizat toate ofertele si a ajuns la
concluzia ca oferta Leumi Bank (si nu ma refer doar la oferta
financiara) este de preferat. Cert este faptul ca in acest moment
Eurom Bank poarta negocieri doar cu Leumi Bank.

De altfel, reprezentantii Leumi Bank au avut deja o intrevedere cu
reprezentantii BNR in vederea achizitiei.

Rep.: Asadar a fost alegerea Eurom Bank sa intrerupa negocierile cu
ceilalti potentiali investitori....

B. A.: ...ceilalti pretendenti au fost instiintati cu privire la
decizia noastra, asa ca preluarea Eurom Bank de catre Leumi Bank
este, in acest moment, un lucru cert; aceasta nu inseamna ca Eurom
Bank nu ar putea (teoretic) sa revina asupra acestei decizii.

Rep.: Ma pregateam sa va intreb care sunt motivele care v-au
determinat sa alegeti Leumi Bank?

B. A.: Este forta pe care o are Leumi Bank si pe care o poate primi
si Eurom Bank ca parte a acestei banci care a jucat un rol foarte
important in dezvoltarea statului israelian. Infiintata la Londra in
anul 1902, Leumi Bank functiona in momentul infiintarii Statului
Israel, ca Banca Nationala, fiind de altfel, banca de emisiune a
primei monede a statului. Bank Leumi este si astazi o banca foarte
importanta (a doua banca din Israel, cu o cota de piata de 31%) cu
reprezentante in toata lumea, avand active ce ating 59,4 miliarde
dolari. Nu in ultimul rand, un element determinant in alegerea
noastra a fost politica de dezvoltare a banci care are in prezent 240
sucursale in Israel si 49 de agentii si reprezentante ce se intind de
pe continentul american (Canada, SUA, Argentina, Brazilia, Chile,
Mexic, Panama, Uruguay, Venezuela), pana in Australia si Hong-Kong,
si din Africa de Sud, pana in Europa (Marea Britanie, Franta,
Germania, Luxemburg, Elvetia).

Consecventa politicii sale de dezvoltare, Leumi Bank priveste cu mult
interes piata bancara a Europei de Est si, in special, pe cea din
Romania.

Rep.: Este chiar atat de mare bataia pe Eurom Bank?

B. A.: Sa stiti ca banca noastra este o mireasa frumoasa foarte
curtata de petitori. Din pacate pentru ceilalti pretendenti, Eurom
Bank a ales Leumi Bank. Faptul ca de Eurom Bank s-au interesat foarte
multi investitori arata interesul pe care il starneste Eurom Bank.
Daca n-ar fi fost o banca buna si de perspectiva, cu siguranta ca nu
s-ar fi inghesuit nimeni.

Rep.: De ce este Eurom Bank o mireasa atat de curtata? Care este in
acest moment zestrea bancii?

B. A.: Pentru ca are toate atuurile unei banci care a crescut si s-a
dezvoltat firesc, Eurom Bank fiind in prezent o banca cu un potential
foarte mare. Cat priveste zestrea, Eurom Bank are in acest moment 35
de sucursale, un consiliu de administratie si o conducere executiva
formate din profesionisti, angajati dedicati si foarte bine pregatiti
care au deja o mare experienta profesionala. Suntem o banca atractiva
pentru investitorii straini, dar nu suntem singura mireasa frumoasa
in jurul careia roiesc petitorii.

Rep.: Care sunt asteaptarile Eurom Bank o data cu preluarea sa de
catre Bank Leumi? Care sunt avantajele?

B. A.: In primul rand ca un investitor strain serios aduce mai multa
stabilitate si, deci, mai multa incredere in sistemul bancar care
trebuie sa faca fata unor cheltuieli foarte mari. Pana acum, Eurom
Bank era o banca mica ce nu putea sa finanteze exportatorii, de
exemplu, deoarece nu-si putea permite sa deschida o linie de credit
in strainatate.

O data cu preluarea sa de catre Leumi Bank, statutul Eurom Bank se va
schimba si va avea acces la linii de credit externe deoarece numele
Leumi este o garantie pentru orice banca din lume.

De Eurom Bank nu a auzit nimeni in strainatate, insa Leumi-Eurom Bank
va fi un nume ce va avea rezonanta unei banci mari care va depasi, cu
usurinta granitele Romaniei.

Rep.: Se va imbunatatii oferta Eurom Bank o data preluarea sa de
catre Leumi Bank?

B. A.: Cu siguranta ca acest lucru se va intampla, intentia noastra
fiind de diversificare a pachetelor de oferta. In clipa de fata, de
exemplu, Eurom Bank nu acorda credite ipotecare pentru ca nu are
fonduri pe care sa le angajeze pe termen lung. Dupa preluarea de
catre Leumi Bank, sper ca acest lucru se va schimba si vom putea
promova programe si credite atractive, inclusiv credite ipotecare
pentru populatie, mai ales ca aceasta este chiar specialitatea mea.

Rep.: Cand credeti ca se va finaliza tranzactia?

B. A.: Din cate stiu, procesul de preluare a Eurom Bank de catre
Leumi Bank se va finaliza pana la sfarstul acestui an - insa data
exacta depinde de rapiditatea cu care se vor negocia dintre cele doua
parti referitoare la diverse aspecte punctuale.

Rep.: Eurom Bank isi va pastra numele dupa preluarea sa de catre
Leumi Bank?

B. A.: Acest lucru nu-l decidem noi aici, ci investitorul si din cate
stiu, acest lucru nu s-a hotarat, inca; dar cred ca este posibil sa
se pastreze numele Eurom Bank chiar si dupa preluarea de catre Bank
Leumi.

Rep.: O intrebare de final: in calitate de Presedinte al Consiliului
de Administratie al Eurom Bank, ce va propuneti dupa preluarea bancii
de catre Leumi Bank?

B. A.: Vrem sa devenim o punte, un liant intre Romania, Israel si,
implicit, Europa de Vest, un instrument de incurajare a
investitorilor europeni si israelieni in dezvoltarea unor afaceri
profitabile pe piata romaneasca.

Eu sunt sigur ca o data ce Leumi Bank va prelua banca va aduce cu
sine si numerosi investitori israelieni care lucreaza deja cu Leumi
Bank care va functiona ca un cap de pod intre oamenii de afaceri
israelieni si piata romaneasca. (D.P.)
http://www.gardianul.ro/index.php?a=economie2005090602.xml
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Israelul, celebrat la Biserica Baptista

Mesaj Scris de Admin la data de 21.05.06 7:45

Israelul, celebrat la Biserica Baptista

Duminica, 14 mai 2006, la Biserica Crestina Baptista “Harul”, a fost celebrata implinirea a 58 de ani de la Ziua Independentei Statului Israel (14 mai 1948 – Ha’atzmaut 5766). Au fost prezenti sase membri ai Comunitatii evreiesti din Lugoj, in frunte cu Ivan Bloch, presedintele acesteia. Ziua in care poporul ales al lui Dumnezeu a devenit liber, avand o tara a lui, a fost salutata de numerosi vorbitori: pastorul Ionel Tutac, presedintele Comunitatii Bisericilor Baptiste din Banat; pastorul Gigel Olaru, reprezentant al Bisericilor Baptiste din judetul Caras – Severin; pastorul Teofil Ciortuz; Ivan Bloch, presedintele Comunitatii evreiesti din Lugoj; P. On. Ioan Cerbu, protopop ortodox roman al Lugojului; subprefectul Zoltan Marossy; deputatul Viorel Oancea; presbiterul Camil Avelon, de la Biserica Penticostala; Dinu Bulzescu, de la Universitatea Politehnica din Timisoara. Cuvantarile au alternat cu minunate cantari intru slava lui Dumnezeu, interpretate de corul bisericii si de grupul barbatesc “Triumf”, care a cantat melodia “Doamne, Tu-n necazuri…” pe muzica Imnului National al Israelului. De asemenea, grupul a interpretat mai multe piese in limba ebraica. Atmosfera specifica a fost intregita de prezenta a doua steaguri ale statului Israel, avand cunoscuta stea in sase colturi, cu margini albastre, pe fond alb. In predica sa, pastorul David Nicola a aratat ca poporul lui Israel este foarte iubit de multi, pentru ca este poporul ales, dar este si urat de unii. Poporul evreu a dat lumii prorocii, patriarhii, psalmii, monoteismul si, ca o incununare, pe insusi Mesia. Multi tirani au vrut sa distruga poporul evreu. Cu toate suferintele indurate, Israelul este groparul marilor imperii: egiptenii, asirienii, babilonieinii, romanii, nazistii. Dupa ce a citit un fragment din proclamatia de independenta din 14 mai 1948, pastorul David Nicola a spus: “Israelul este singurul stat care are un viitor, pentru ca este iubit de Dumnezeu”. In incheierea predicii sale, pastorul a precizat ca Biserica Baptista a cumparat fosta scoala evreiasca din Lugoj, lasata in paragina de comunisti, si doreste sa construiasca aici o scoala in care copiii sa invete iubirea lui Dumnezeu. La manifestare au mai fost prezenti: consilierul local Adrian Serendan; Boga Anucin, presedintele Fundatiei Independente pentru Tineret Timis; Cla-udiu Chebici, seful Politiei Lugoj, si Dan Lupulescu, adjunctul sefului Politiei.

C. BUICIUC

ACTUALITATEA LUGOJ[NR.473]
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

-----d'ale noastre, ale oltenilor

Mesaj Scris de Admin la data de 18.05.06 18:46

d'ale noastre, ale oltenilor
d'ale noastre, ale oltenilor



b.d. din Israel



[...] 2 legiuni cu evrei din Iudea, chiar au existat ! Ca nu ''pica bine'' acest adevar, ca sunt unii care vor sa ingroape istoria, stim. Nu ''pica bine'' nici faptul ca in limba romana sunt si
cuvinte derivate din ebraica Smile Nu convine, caci asta ar fi o recunoastere a faptului ca acei evrei au trait pe pamantul Daciei, si au ramas acolo...
Vrei exemple ? Mehadia, langa Baile Herculane. Numele localitatii vine de la ''Mei Had'', care in traducere inseamna ''ape tari, ape ascutite'', astazi numite oficial ''ape termale sulfuroase''.
Ai auzit cred de numele raului Birzava, fost Berzava. Numele se trage din denumirea antica, in ebraica, ''Beer Zahav'', care inseamna ''putz de aur''. Si pe acele vremuri se cauta aur Wink
Intreaba olteni, cum se spune acolo, la sate, in Oltenia, unei surori mai mari sau unei matusi. ''Doda'' ! In ebraica, matusa se spune... ''doda'' Smile))






Pacuraras din Valea Ciorii

As vrea sa aduc cateva lamuriri referitoare la componenta - nu exclusiv evreiasca ci SEMITICA - a unor unitati - iar nu legiuni intregi - ale armatei romane din Dacia..
Si sa definesc mai intai componentele armatei romane de ocupatie in Dacia:
1. Unitatile formate din cetateni romani - legiones..
Legiunile cantonate sau detasate temporar pe perioada celor 17 decenii in Dacia au fost urmatoarele : XIII Gemina ( pe toata durata existentei provinciei), V Macedonica, IV Flavia, I Adiutrix, VII Claudia, I Italica, vexillationes (detasamente ) ale X Fretensis, XXII Primigenia .
2.Auxilia (trupe auxiliare), cu trei tipuri de organizare :
-alae - de unde romanescul ''alai'' - similar regimente , divizioane de cavalerie.Atestate sunt 16, dintre care permanente peste 10.
- cohortes - similar regimente, batalioane de infanterie.Atestate in jur de 50, stationate permanent vreo 35- numeri - militii etnice - Atestate mai mult de 15.
3. Formatii de garda ( escorta) si paza - Singulares (legati augusti, consularis), beneficiari (stationar).

De exemplu cel mai vechi document epigrafic ce mentioneaza provincia Dacia este o diploma din 11 august 106 prin care se acorda cetatenie romana inainte de termen unui contingent de luptatori din Cohors I Brittonum militaria, pentru comportare exceptionala in luptele cu dacii.Sunt mentionate mentionate in acel an in alte diplome,pe langa cele 2 legiuni XIII Gemina si IV Flavia Felix., inca 5 alae, 22 cohortes precum si formatiunea Pedites Singulares Britannici.
Mai sunt mentionate in diplome militare si alte trupe auxiliare a caror denumire le indica originea: Cohors I Hispanorum in castrul de la la Bretzcu, Coh. III Gallorus, castru la Hoghiz, Coh. II Flavia Bessorum castru la Cincsor, Ala Palmyrenorum castru la Borosneu, Coh. II Flavia Numidarum castru Feldioara s.a s.a.

Acuma in ceea ce priveste elementul oriental in Dacia, exista relativ numeroase izvoare epigrafice si care nu sunt DELOC ocultate cum zice doamna b.d.Dimpotriva, exista lucrari atat straine cat si romanesti ce documenteaza existenta religiilor de provenienta orientala in Dacia.
Iar intre aceste culte, dominante sunt in primul rand cele de provenienta semitica siriana si specific palmireana, cu prezenta specifica a zeitailor Baalim..
Sa reamintim aici ca popoarele semitice au fost definite astfel dupa apartenenta la o familie de limbi..

Asa cum am mai postat odata, izvoarele epigrafice CERTE vorbesc despre existenta unor trupe auxiliare cu componenta etnica siriana, semitica:
Commagerieni din Cohors I si II Flavia Commagenorum, promotori ai celei mai raspandite divinitati siriene in Dacia, Baal din Doliche.
Itureeni (Ituraei) in unitatile Ala I Augusta Ituraeorum sagittariorum, Coh. I Ituraeorum equitata..
Palmirienii sunt cei mai numerosi intre militarii din orientul apropiat.Sunt cunoscute urmatoarele trupe auxiliare ( nu Legiones) : Palmyreni sagittarii ex Syria, Numerus Palmyrenorum Optatianensium, Numerus Palmyrenorum Porolissnsium si Numerus Palmyrenorum Tibiscensium, Coh. I Antiochiensium, Coh. I Tyriorum sagittariorum...

Principalele culte orientale documentate prin CERTE izvoare epigrafice in Dacia Romana sunt:
Iuppiter dolichenus - un Baal sirian sincretizat
Dea Syria - atestata epigrafic in mai multe orase ale Siriei, Egiptului si Libanului
Baltis - la origine Ba'alath
Aziz - zeu de origine araba unanim acceptata
Malachbelus- zeu al soarelui palmirian
Bel Hammon - zeu de origina punica, numit ca atare in miii de inscriptii cartaginez sau in centrele feniciene.
Fenebal- origine palmiriana ( fata lui Ba'al)
Manavat - divinitate araba (Manavat e pluralul de la Manat, mentionat ca atare in Coran)

Cam atat despre divinitatile de origine semitica cerebrate in Dacia Romana.
Acuma cate ceva despre cateva antroponime teoforice de origine semitica, asa cum apar in diplome militare : Abedallatus ( slujitorul zeitei Allat), Athenatan, Barhadades, Barsemia, Bolhas (bwl'h, Bol este fratele), Borafas, Gaddes, Ragysbel, Zabdibol (zbdbwl, darul lui Bol).dar mai sunt....

Ca sa n-o mai lungesc, pentru ca e foarte mult de spus...
E foarte adevarat ca alaturi de daci, romani si alte neamuri ex toto Orbe romano a existat in Dacia cucerita si o componenta de origine semitica , asa cum arata clar izvoarele epigrafice..
Doamna b.d. are dreptate cu privire la originea semitica a unor toponime, datorata soldatilor de origine semitica...

Insa nu am gasit sa reiasa de nicaieri ca e vorba doar de iudei cetateni romani care sa fi facut eventual parte din legiones, ci intr-o mai mare masura de populatii de origina semitica siriana, arameeana si caldeeana -definite de aceeasi limba semitica originara , grupate - asa cum arata inscriptiile - in formatiuni militare auxiliare...

O rog pe doamna b.d. sau cine mai este in cunoastinta sa-mi indice o sursa, pentru ca eu mi-am mancat o buna parte din zi rasfoind ''Cultele orientale in Dacia Romana'' de Silviu Sanie - Ed. Stiintifica si enciclopedica Bucuresti 1981 si volumele I si II din ''Inscriptiile Daciei Romane'' - Editura Academiei Bucuresti 1975 si n-am gasit nimic despre izvoare privind cultul lui IHWH in Dacia romana..


De la: b.d. din Israel

Spre regretul meu, nu am posibilitatea sa rasfoiesc ''Inscriptiile Daciei Romane''. Dar, deoarece ai scris ca tu o ai (posibilitatea)Wink, te-as ruga sa cauti in volumul III/1, pag 153. Sper ca vorbim despre aceeas carte, de I.I. Russu, Ed. Acad. 1977. Inainte de toate, vreau sa-ti spun ca materialul pe care ma bazez este o serie de articole, aparute aici in urma cu cativa ani, in presa de limba romana din Israel. La pagina respectiva, se face referinta la un monument funerar, descoperit in 1875 la Jupa (jud.Caras-Severin). Punctul de baza, care dovedeste ca monumentul apartine unui soldat evreu din Legiunea Romana, este primul cuvant sapat, inaintea celorlalte
care reprezinta numele decedatului, cuvantul fiind AETERNO. Adica, ''Eternului'', unul din numele cu care se adresau atunci evreii, catre D-zeu. Detalii despre acest monument poti gasi in carte, la pagina care ti-am specificat-o. Alt document despre care poti gasi informatii mai ample, in aceeas carte, volumul I, editia 1975. O diploma militara din tabla de cupru, gasita tot la Jupa, data in anul 157 e.n., lui ''Barsimo, fiul lui Callistena din Caesarea (Iudeea). ''Bar'' in limba arameica inseamna
''fiu''. Cuvantul respectiv este folosit si astazi in Israel, cu acelas inteles. Numele ''Barsimo'' este scris stalcit. Numele era ''Bar Simson'', adica ''fiul lui Simson'', cel puternic, din Biblie Smile Tatal soldatului are nume grecesc, obicei raspandit pe atunci la evrei in orientul elenizat. In cartea respectiva poti gasi multa informatie despre evreii din Dacia Romana, dar pt a intelege anumite forme sub care isi scriau adevaratele nume...trebuie sa cunosti si putina ebraica Smile...
Am inca f mult material pe aceasta tema, dar nu mai am timpul necesar...Smile


Scorilo din Buridava

Un soldat nu inseamna o legiune. Daca puteti dovedi dincolo de orice dubiu ca a fost o legiune compusa macar in majoritate (daca nu in totalitate) din soldati evrei, atunci avem o baza de discutie. Inainte nu.

Asadar, daca inteleg bine, "Simo" este un "Simson" grecizat. Si totusi, de unde legiuni intregi de evrei?

Eu zic ca mai trebuie sa "sapam" - prin documente, ca si pe teren - sa vedem care era de fapt compozitia etnica a unitatilor militare atestate pe teritoriul Daciei. Inainte de asta, vorbim palavre.


De la: b.d. din Israel

Nu cred ca n-ai inteles ce-am scris...''Simson'' este categoric nume ebraic, (cunosti doar Biblia, nu ?), numele elenizat la care ma refeream este Callistena..


Pacuraras din Valea Ciorii

b.d. a scris:
Spre regretul meu, nu am posibilitatea sa rasfoiesc ''Inscriptiile
Daciei Romane''. Dar, deoarece ai scris ca tu o ai (posibilitatea)Wink,
te-as ruga sa cauti in volumul III/1, pag 153. Sper ca vorbim despre
aceeas carte, de I.I. Russu, Ed. Acad. 1977.
Vorbim de aceeasi sursa..Indicatia cu privire la numele soldatului e corecta.Si nu e singura inscriptie care are in compunere particula ''bar''.
Iata si alte nume :Barbarcas, Barhadadis, Barnebo, Barsimsus Callisthensis, Borafas (probabil Barafas).Sunt si numele Iaddaios si Iiddeus care par a fi nume de soldati iudei.
Nu e nici o indoiala asupra unei prezente a soldatilor de origine semitica ( de exemplu apare si Habibis, alaturi de o suma de nume arabe si siriene)
Iarasi este sigur ca - dupa cantitatea inscriptiilor privind zeii palmirieni - marea majoritatea practicau cultele de aceasta provenienta.
In cazul pe care mi l-ati indicat inteleg ca '' AETERNO '' indica in mod clar ca era vorba despre un credincios al YHWH.
N-aveam de unde sa cunosc amanuntul si asta cautam de fapt: care sunt izvoarele epigrafice cu privire la practicarea cultului IHVH in Dacia Romana.
Despre practicarea acestui cult nu scrie nimic in ''Cultele orientale in Dacia Romana''.
Pentru ca daca stim aceasta putem spune ca era vorba despre iudei..
Altfel, in restul cazurilor este vorba de grupuri semitice vorbitori de arameica, doar inrudite cu iudeii si practicanti ai religiilor Ba'al.
Daca imi puteti indica surse privind practicarea religiei iudaice in Dacia, merci pt informatii Smile


lucid din Bucuresti


Redau datele arheologice ce se stiu despre prezente semitice in Dacia post-Traiana.
Din O istorie a evreilor din Romanai in date - editura Hasefer 2000, redactor Hary Kuller:
133-134 (?) e.n. O moneda iudaica de bronz, emisa de Simon Bar Kohba descoperita langa castrul de la Pojejena (n.m. in 1997, la Safed, la intrarea in oras, un batran jerpelit oferea de vanzare inclusiv astfel de monede dar cerea un pretz exorbitant pentru mine: nu lasa sub 20 USD nici picat cu ceara, deci monedele nu erau prea rare)
157 (?) Dacia Superior. Diploma militara acordata veteranului Barismus Calisthensis din Caesareea, fost pedestras, foarte probabil evreu - asa scrie H K
Sec. II, Sarmisegetuza: Piatra de inel cu inscriptie iudaica
IDEM: Altar cu inscriptie votiva dedicata zeului Theos Hypistos de catre Aelia Cassia, persoana, probabil, de origine iudaica
Sec.II Inscriptie votiva la Zalau pusa de un decurion cu cognomem de origine iudaica
Sec.II Placa de ardezie cu simboluri iudaice incizate si inscriptie
Sec III(a doua jumatate): Placutza de aur cu inscriptie bilingva, probabil de invocare a divinitatii ebraice Iao-Iahve descoperita intr-un sarcofag de caramida la Dierna-Orsova
Sec. III-IV : Placutza de aur cu semne si litere incizate pe o foitza rulata initial, cu simboluri legate de divinitatile ebraice iudeo-gnostice (doamna b.d., poate ne explicati ce inseamna asta la evreii monoteisti) tot de la Orsova
Sfarsit Sec IV _ Tomis (Constantza): Fragment de inscriptie greceasca in memoria unui negustor din Alexandria, probabil de origine iudaica
Asta e tot. Din pacate, H K nu are bibliografie (ar fi dublat in volum cartea), dar cred ca majoritatea artefactelor sunt la Muzeul Transilvaniei de la Cluj. Asa ca Pacuraras fiind in zona ar putea sa incerce sa le vada. Eu o sa intreb la muzeul si institutul de arheologie din Bucuresti. Problema este deci complexa si poate rezerva multe surprize.
Doamna b.d.: apropos de toponime - eu cred ca Barzava vine mai probabil de la slava veche - barzo (rapid, iute - e doar un rau de munte), si azi bulgarii spun barzo iar rusii bastro, iar o rasa de ogari celebra se cheama barzoi.
Cat despre doda-dada in Oltenia, cred ca dada, nene, baba, mama, papa sunt mai mult un fel de onomatopee ale vorbirii infantile, fenomen gasit si in alte limbi. Dar faptul ca la Orsova si in Mehedinti sunt destule urme iudaice poate da intr-adevar de gandit.
Daca mai cunoasteti ceva surse istorice sau lingvistice despre prezenta semitica in Dacia va rog sa le comunicati, poate facem toti un mic efort sa ne completam reciproc informatiile.
http://cafenea.blogspot.com/2005/10/dale-noastre-ale-oltenilor.html#links
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Un "Punct" luminos

Mesaj Scris de Admin la data de 18.05.06 13:21

Un "Punct" luminos
Mariana si Solo Iuster, ea prozatoare, el poet, veniti din Romania in Tara Sfanta in anul 1960, sunt uniti nu doar ca sot si sotie, ci si in calitatea lor de mari pasionati ai literaturii. Se stie ca e mai mult decat greu sa-ti schimbi un sistem de viata cu altul datorita emigrarii, sa te adaptezi noilor conditii ca sa-ti asiguri existenta, mai ales cand profesia ce o ai nu poate fi exercitata in noile locuri, fiindca se bazeaza pe o limba care e structural diferita de aceea pe care o stapanesti. Mariana Iuster a lucrat in Romania ca scenarista de filme documentare in cadrul studioului cinematografic “Alexandru Sahia”, intre amintirile “de o viata” inscriindu-se si aceea ca unul dintre comentariile scrise de dansa a fost interpretat de Radu Beligan. Solo Iuster, poet si ziarist la Bucuresti, a scris in special in presa dedicata strainatatii. Ajunsi pe “Pamantul Fagaduintei”, sotii Iuster au trebuit sa sacrifice un numar de ani organizarii si desfasurarii vietii de familie sub soarele Mediteranei, dar n-au uitat nici o secunda tara natala si limba materna de care s-au atasat sufleteste. De aceea au continuat sa scrie proza sau poezie in romaneste, sa participe la activitatile literare ale emigratiei provenita de pe meleagurile Carpatilor, sa fie activi in asociatia scriitorilor de expresie romana din Israel. Dar dragostea sau mai exact pasiunea lor pentru literatura in romaneste nu le-a dat odihna nici un moment si - desi erau constienti ca se angajeaza la o activitate dificila, pretentioasa si costisitoare - au organizat la Tel Aviv, la ei acasa, un cenaclu literar pe care l-au denumit “Punct”. Aceasta se intampla in urma cu 20 de ani. Incetul cu incetul cenaclul s-a pus pe picioare, participau la sedintele lunare in medie 30 de scriitori, de fapt elita prozatorilor si poetilor de limba romana din Tara Sfanta. Cenaclul a insemnat de la inceput un “punct” luminos de cultura, o baza de lansare a unor lucrari literare care s-au bucurat de succes si au dovedit - odata in plus - cat de bogat si de bun nivel este scrisul romanesc al originarilor din Romania in Israel. La putin timp dupa primele activitati de cenaclu, Mariana si Solo Iuster au facut un nou pas in numele literaturii: au infiintat revista cenaclului pe care au intitulat-o “Punct” si cu eforturi financiare de care sunt capabili numai idealistii, i-au asigurat o aparitie bianuala cu o regularitate de ceasornic: un numar primavara, altul toamna. Revista “Punct” in formatul unor pagini duble de caiet, sau pe care l-am denumi tehnic “A4”, cuprinde povestiri, poezii, comentarii, critica literara, totul intr-o paginatie atractiva, calda, prietenoasa, care atrage orice cititor obisnuit, evitand “pretiozitatea” altor publicatii cu caracter literar. Nu pot trece cu vederea ca de cativa ani sotii Iuster s-au mutat din centrul tarii, de la Tel Aviv, mai spre sud, in orasul Rehovot. Deci revista si cenaclul si-au schimbat domiciliul, dar asta nu-i impiedica pe scriitorii din Tel Aviv sau alte localitati sa se deplaseze la noul sediu, pentru a fi prezenti la dezbaterile (de bun nivel) din cenaclu. Recent, acest centru de cultura si literatura a atins doua decenii de existenta. Mariana si Solo Iuster se pot bucura ca au organizat in Israel un cenaclu de prestigiu si editeaza revista “Punct” mult apreciata de iubitorii de literatura din tara si din strainatate, la ea colaborand atat scriitori din Israel cat si din Romania, Germania, Belgia, Olanda si alte tari. Cu ocazia implinirii a 20 de ani de activitate, Asociatia Scriitorilor de limba romana din Israel, a acordat un important premiu sotilor Mariana si Solo Iuster pentru cenaclul literar si revista “Punct”, care in Tara Sfanta au facut cu adevarat istorie. Cenaclul si revista alcatuiesc impreuna un “Punct” luminos. De aceea am scris cu placere randurile de fata pentru informarea cititorilor nostri din Romania, iar cu aceasta punem si noi... punct.

http://www.cronicaromana.ro/corespondenta-din-israelun-punct-luminos.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

..Miriam.. la Teatrul Valah din Giurgiu

Mesaj Scris de Admin la data de 16.05.06 6:50

“Miriam” la Teatrul Valah din GiurgiuAcum vreo doua saptamani, intr-o dimineata primesc un telefon. O voce anonima ma invita la Centrul Cultural Evreiesc, unde va avea loc un spectacol al Teatrului Valah din Giurgiu, cu piesa “Miriam” a lui Dumitru Solomon. M-am dus cu inima indoita. Nu prea credeam in talentul actorilor acestui teatru prea putin cunoscut. Ma temeam, de asemenea, ca voi da peste experimentul cine stie carui tanar regizor care, indepartandu-se de sensurile piesei, va dori sa rupa inima targului cu inovatiile sale. M-am inselat! Surpriza a fost cu atat mai mare, cu cat, in ciuda asteptarilor mele, am asistat la un spectacol bine articulat, in care n-au lipsit elemente tehnice moderne, dar care erau cu pricepere folosite de un regizor cu experienta, domnul Mircea Cretu. Iar colectivul de actori juca excelent.
Regizorul a imbinat spectacolul teatral cu momente cinematografice, ceea ce i-a oferit o deschidere mult mai larga decat cea care i-ar fi putut pune la dispozitie numai scena. Unele secvente, interpretate de actori erau filmate si apareau pe ecranul montat ingenios ca fundal de decor. Pe acelasi ecran erau proiectate si imagini documentare, fie pentru a determina locul unde se petrece actiunea, fie aspecte terifiante din lagarele de concentrare naziste.
Tinand seama ca, din pacate, dramaturgul Dumitru Solomon a cam fost uitat, ca de altfel si alti multi autori autohtoni, ma simt obligat sa va povestesc, in putine cuvinte, subiectul piesei: Miriam, o fetita de 12-13 ani, evreica, se indragosteste de Conrad, bunul prieten al fratelui ei, un german autentic, provenit dintr-o familie nobila. Deportarea evreilor din Germania, si internarea lor in lagarele mortii, o desparte pe Miriam de barbatul visat. Acesta, ajuns ofiter, si oripilat de crimele naziste, participa la atentatul esuat impotriva lui Hitler, este arestat si executat. Dar Miriam ramane obsedata de chipul lui. In lagar, ea intalneste un alt tanar ofiter, pe Heinrich, care seamana cu Conrad si care prin comportarea lui binevoitoare, complet deosebita de calaii SS, i se daruieste. Dupa eliberare insa, ofiterul este judecat de tribunalul international. Cu toate ca Miriam ii ia apararea lui Herinrich, sustinand ca nu a fost vorba de un viol, un procuror prea zelos obtine condamnarea ofiterului. In lagar, dupa ce a facut dragoste cu Heinrich, camarazii acestuia doresc si ei acelasi lucru si o supun pe tanara fata la un brutal viol colectiv, care distrugand-o sufleteste, mutilandu-i personalitatea, o face sa ajunga femeie de strada, la Paris. Aici il intalneste pe studentul Rudi, care desi afla trista ei experienta, doreste instantaneu s-o ia de sotie. Cu toate ca Miriam il regaseste pe Conrad in persoana studentului, tinand seama de actuala ei conditie sociala si poate si ideea ca este un fel de piaza rea a barbatilor pe care ii iubeste, decide sa dispara.
Aproape toate rolurile sunt interpretate remarcabil. In primul rand, merita toate aplauzele Giulia Ionescu. Actrita izbuteste sa treaca in mod credibil de la fetita de 12 ani, la adolescenta din lagar, si apoi la femeia de strada. Ea trezeste simpatie, emotioneaza si convinge. George Visan, cum era si firesc si cum, desigur, a dorit si autorul, a interpretat rolurile celor trei barbati din viata lui Miriam. Actorul a stiut sa-i faca deosebiti pe fiecare dintre ei. Conrad era uimit si putin incurcat de spontaneitatea cu care fetita isi marturiseste sentimentele. Ofiterul Heinrich era ingrozit de ceea ce vazuse in lagar si induiosat de soarta micutei Miriam. In sfarsit, Rudi, studentul care nu se mai culcase cu alta femeie, intruchipa insasi inocenta. Livius Rus, in rolul procurorului, reda cu pregnanta mentalitatea functionarului lipsit de suflet, gata sa condamne si un nevinovat pentru ca asa considera el ca trebuie sa se comporte un acuzator constiincios. Calda, inteleapta, cucerind simpatia spectatorilor, o aflam pe Violeta Teasca, personificand avocata apararii. Toma Vasile, in rolul tatalui lui Conrad, contureaza cu minutie un individ cu doua fete, perfid, numai aparent tolerant. O partizana a lui Hitler, fanatica, dura, trufasa, asa cum o cere rolul, o interpreteaza doamna Anca Alexandrescu pe mama lui Conrad.
Am regretat ca pe acesti doi actori, din urma, i-am vazut jucand numai in film. Figuratia si-a indeplinit bine sarcinile impuse de regizor. Decorul a fost simplu dar sugestiv. El poarta semnatura Olimpiei Damian. Foarte potrivita si muzica in aranjamentul lui Cosmin Cretu. Nu pot trece cu vederea nici imaginile filmate si montate de Mihaita Decu.
Pe langa toate aceste aprecieri pozitive, apaluze speciale pentru regizorul Mircea Cretu. Despre spectacol poate vor spune unii: “Inca o lucrare despre holocaust? Nu e prea mult?”. Le raspunde insusi regizorul: “Un trecut neasumat risca sa fie repetat in greselile sale; asadar sa nu uitam!”.




http://www.cronicaromana.ro/fotoliul-13miriam-la-teatrul-valah-din-giurgiu.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Israelul cere lamuriri in cazul Beraru-Cico

Mesaj Scris de Admin la data de 12.05.06 20:11

Israelul cere lamuriri in cazul Beraru-Cico

Procurorul General al statului Israel a solicitat personal detalii
despre evolutia dosarului penal in care omul de afaceri Sorin Beraru
(foto) este judecat pentru privatizarea frauduloasa a SC CICO SA.

De asemenea, se solicita informatii si despre dosarul "Mita pentru
procuror", in care Beraru a primit o condamnare de sapte ani de
inchisoare. Autoritatile de la Tel Aviv vor astfel ca statul roman sa
ofere garantii ca drepturile lui Beraru - pe numele caruia s-au
formulat cinci cereri de extradare catre Israel - au fost si vor fi
respectate.

Ministerul Justitiei cere de mai multi ani aducerea in Romania a
inculpatului. O casa de avocatura din Israel, angajata de Sorin
Beraru, a acuzat insa autoritatile judiciare de la Bucuresti ca, in
timpul anchetelor si al proceselor ce au urmat in cele doua dosare
clientul lor a fost nedreptatit.


Nicoleta Chiru
http://www.averea.ro/display.php?data=2005-08-17&id=6002
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Doua internationale: Pro TV si TVR

Mesaj Scris de Admin la data de 03.05.06 17:57

Doua “internationale”: Pro TV si TVR
De cativa ani se transmit in Israel doua programe ale televiziunii din Romania, Pro Tv International si TVR International. Dar (caci exista acest “dar”), emisiunile nu fac parte din totalul “pachetului” ce poate fi captat in cadrul abonamentului ci, pentru a beneficia de ele trebuie sa platesti un tarif lunar suplimentar, chiar daca acesta e la valoare simbolica. In plus, numai una din cele doua societati israeliene care difuzeaza televiziunea pe cabluri sau digitala si anume “HOT”, asigura vizionarea ambelor programe romanesti, in timp ce secunda “YES” are in vedere numai Pro TV-ul, nu si TVR International.
Desigur are o mare importanta ca mai multe sute de mii de cunoscatori ai limbii romane din Israel (inclusiv lucratorii din Romania care muncesc in statul de la Mediterana) pot beneficia de emisiuni din tara Carpatilor. In ultimul timp numarul localnicilor ce doresc sa auda vorbindu-se romaneste la televizor a crescut, mai ales datorita faptului ca mii de oameni care au pierdut cetatenia romana datorita normelor existente pana in 1990, solicita redobandirea acesteia. Recapatarea dreptului de “cetatean roman” nu e doar o chestiune de echitate, dar si de mandrie ca pasaportul romanesc va avea o noua valoare fata de cel actual, o data cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
Fara indoiala ca programele TV din Romania intereseaza si pe cei care nu-s legati de limba romana, daca ele sunt cu adevarat “internationale”, tentante. Aceasta e o problema de mare importanta, mai ales ca patrunderea TV-ului romanesc a fost posibila doar dupa actiuni si cereri nenumarate ale originarilor din Romania in Israel, deoarece conducatorii societatilor de difuzare erau pur si simplu oportunisti, probabil din motive financiare. Se ajunsese in Israel la situatia ridicola de a se difuza programele a trei statii din Turcia, care aproape nu interesau pe nimeni, nici macar pe originarii (nu prea multi) din Tara Semilunii, in timp ce emigratia romana era neglijata. Unii doritori ai TV din Romania au instalat chiar antene-pirat, dar furtuna starnita de nenumarate note de protest in ziare, sesizari si scrisori adresate unor conducatori ai statului, interventii felurite au condus la obtinerea emisiunilor romanesti: mai intai Pro TV International si ulterior TVRI, cu toate limitarile de care am pomenit mai sus.
Dupa cum spuneam insa, nu-i suficienta doar existenta statiei TV trebuind sa se asigure calitatea programelor transmise. Am ascultat opiniile multor persoane, inclusiv a unor lucratori romani in Israel drept care va redau concluziile desprinse.
Pro TV International a demarat greu, dar emisiunile au cunoscut o continua imbunatatire. Programele de stiri sunt cele mai reusite, bine puse la punct, la obiect, avand corespondente imediate si bune la toate evenimentele “fierbinti”. De multa simpatie se bucura “Vrei Teo, ai Teo”, “De 3 ori femeie” - telenovela “Numai iubirea”, desi in ultimul timp se exagereaza cu interviurile si tot felul de filmulete legate de aceasta iubire si eroii ei. Nota de trecere pentru “Povestiri adevarate”,
“Acasa in bucatarie”. Corijente (cu mici exceptii) programelor muzicale, iar unele “scenete umoristice” cu travestiuri de prost gust si replici puerile, intra direct in capitolul repetentie. Telespetatorii pretentiosi le considera chiar “subcultura”. Ar trebui mai multa muzica usoara a anilor ‘60, a compozitorilor romani autentici (I. Vasilescu s.a.), mai multe competitii sportive, reluarea emisiunilor de limbi straine.
TVR International si-a castigat in scurt timp opinii favorabile, iar multi dintre cei ce au de ales intre Pro TV si TVRI prefera pe aceasta din urma. Motivul: programele sunt mai consistente, tratate cu multa raspundere, seriozitate, fara “superficialitati si usurinte” care se remarca la Pro TV. Tematica generala a orelor de emisiune are o anumita “greutate” - de aceea - mai ales intelectualitatea - e mai legata de TVRI decat de Pro TV, mai pe placul celor tineri, sau mai modesti in pretentii. TVRI (nu poate fi vizionat in Romania, dar unele programe sunt transmise de TVR Cultural) are succes in Israel si pentru faptul ca acorda atentie interviurilor cu personalitati de origine romana care traiesc in Tara Sfanta, evenimentelor de aici etc. Rubrici mult apreciate: Jurnalul TVR, Avocatul Dv., Film (nota speciala pentru ca prin intermediul peliculei marii actori raman vesnic vii), Teatru; au cautare serialele, programele culturale (Usi deschise, Revista presei).
Nu adaug aici nici o opinie personala, pentru ca - va dati seama - n-am timpul necesar de a urmari multe emisiuni, de aceea in functie de... tentatia oferita de program, ma opresc fie la Pro TV, fie la TVRI. Important este ca ambele “internationale” se difuzeaza in Israel si isi au adeptii lor.

http://www.cronicaromana.ro/corespondenta-din-israeldoua-internationale-pro-tv-si-tvr.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135923
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Pagina 30 din 32 Înapoi  1 ... 16 ... 29, 30, 31, 32  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum