ISRAEL-ROMANIA

Pagina 29 din 32 Înapoi  1 ... 16 ... 28, 29, 30, 31, 32  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 17.02.06 18:22

Rezumarea primului mesaj :

Joel Ripple concluzionează în verset  evreimea româna:

Noi romane

Totul a început în urmă cu aproximativ o sută douăzeci de ani,

Când un evreu Foksn în curs de desfășurare

Și marcarea lor - atunci Palestina,

În cazul în care au fondat memoria și Rosh Pina.



De atunci, ei au contribuit aici, pentru sigur,

Contribuție mare în orice domeniu, în orice domeniu.

Cred că ceea ce o fata trista

Au fost de stat - nu romane.



De exemplu - în domeniul culturii și teatru,

Ia întotdeauna primul loc în romanele:

Lia, Rosina, Moscova Alkalay

Tet Jana, India, Niko Nitai ...

Și cum putem uita silueta

Restul - Creșterea Jetta?

Ca cântăreț Matti Caspi, venerat,

În funcție de cunoștințele mele, a crescut Glatz.

Nancy Brandes - ca aici a lucrat în bine

În cazul în care doar întoarce câțiva ani în urmă,

Trebuie să ne amintim, așa cum am avut de cafea, "bucurie",

În loc de stand - up - a dansat Perry Nisa.

Și Shlomo Artzi, înainte de a primi un record de platină

Ar trebui sa castige rădăcini Bucovina.



Artă, în general, a fost rol decisiv în romane:

Doar nota Marcel Iancu, Reuven Katz juramantul.



În gastronomie - prima ligă română:

Toate Sabra've auzit mamaliga.

Vecinul meu și un indian din Bombay,

Vinde soția sa pentru două Mititei.

În sport, noi, românii

Noi, de obicei, pe primele locuri.

Fotbal: Menchel, Blnro, Moismko.

Baschet: Mickey Berkowitz și Doidsko.

Cu totii am auzit de tenis de masă

Mare vedeta Angelica Roseiano.

Pe scurt, orice zona românii au devenit superstaruri,

În afară de la o zonă: sistemul parlamentar.



Avem un membru al Knesset, secretar, sau director executiv al Consiliului,

Deși populația noastră de aproape o jumătate de milion.

Apropo, am făcut un cont și am ajuns la concluzia,

O jumătate de milion de români, aproape 20 de locuri!

Deși au existat mai multe încercări de la alegerile parlamentare:

A fost Yitzhak Artzi, Poraz și schimb,

A fost, de asemenea, de la Viet Escadrila

Dar astăzi domnilor, de asemenea, HEL - nr.

Și mă simt foarte stabilit,

Că în viitor nu vom avea reprezentare în Knesset.

Dar, în calitate de membri ai Knesset-ului de astăzi sunt,

Este o onoare pentru noi - românii lipsesc.



Reprezentarea noastră este, în practică,

De decontare, meșteșuguri, industrie.

Cu toate acestea, lucrează din greu și face o viață de,

Nu au timp pentru a trimite un reprezentant la Knesset.

Da, am uitat de aproape un alt loc, pustiu,

Unde românii nu au nici o reprezentare la toate.



Vezi acest miracol - iată și iată:

Nu sunt reprezentanți romane din închisori.

Și e uimitor - pe care l-am prins coada

Romney nu este doar un "Romney" - ". Romney hoț", dar

Dacă suntem hoți - Cum va cita minunea

Nu avem nici o reprezentare în închisoare!



Și cum se face că cele mai multe romane, la fel de mult a cunoscut mea,

Traiesc frugal modest

Și cum se face că economiile

Concepute pentru a studia copil de liceu?

Și modul în care incanta doar este bucuria ei

Atunci când familia se întâlnește pentru cină sâmbătă,

Apoi, atunci când toate stând împreună,

Nepotul spune - "Che Paci , bunico? "



Nu, domnilor, nu sunt hoți, deși hoții nu lipsesc.

Și dacă ei fura - a furat doar spectacolul de la ceilalți.

Pentru că ea este, ea însăși a dat seama - și că sionismul.

Românii nu au cerut favoruri - nu de guvern sau agenție

Ei sunt fericiți să trăiască aici în părinților

Fericit și de conținut - fără fișe exigente.

Deci , voi încheia prin a spune că -

Foarte mandri de a fi român.

 ==============================================================
rof. Moshe Idel

- Oamenii de știință israelieni proeminenți evaluat lumea, comitete
academice, președinte al Centrului de Muzicologie de la Universitatea
Ebraica, Centrul pentru Studiul a evreilor din România a Institutului
Zvi Ben și reviste membre din România implicate în studiul
iudaismului.



2 - Aharon Appelfeld

- Autor a servit ca un profesor in departamentul de literatura ebraică
la Universitatea Ben-Gurion și membru al Academiei de Limba ebraică.



3 - Profesor Joshua Blau

- Profesor emerit in cadrul Departamentului de arabă Limba și
literatura la Universitatea Ebraica din Ierusalim, al treilea
președinte al Academiei a limbii ebraice, care a devenit cunoscut
pentru cercetările sale în arabă Mijlociu și iudeo-arabă și
lingvistică semitice.



4 - profesorul Moshe Gil

- De la conducere oameni de știință din lume, cercetatorii de istorie
a lui Israel, în primul răspândirea Islamului

Și Premiul Rothschild în Studii Iudaice.



5 - Ozia rulou

-. Inginer, inventator, și un om de afaceri israelian, fondator al
"Elron" și Președinte al Consiliului de "Elbit" Are șase de instituții
de onoare ariene de conducere academice din lume.



6 - Prof. Itamar Willner

- Profesor de chimie de cercetare în domeniul electronicii moleculare
și Hbioalktronika i-au adus recunoasterea internationala.



7 - Miriam Zohar

- Actrita de teatru, Facultatea de Teatru Habima și în prezent joacă
la teatru, Chelsea House Estate.



8 - Dubi Zeltzer

- Compozitor și aranjor care a compus melodii pentru musicaluri și
multe filme israeliene au incorporat o varietate de stiluri muzicale
din compozițiile sale.



9 - Prof. Avraham Tal

- Profesor de lingvistică la Universitatea din Tel Aviv a cărei
principală contribuție a fost studiul tradițiilor samariteni și limbi
de traducere, lexicografia și lucrarea lui ca editor al Istoric
Dicționarul limbii ebraice.



10 - Aharon Yadlin

- Un tineri colectiv educator influent. MK, un fost ministru al
educației și activist comunitate.



11 - Profesorul Zvi Javits

- Un istoric specializat în istoria Romei antice, un fondator al
Facultății de Științe Umaniste de la Universitatea din Tel Aviv și
fondatorii Beit Berl College si Colegiul de Tel Hai.



12 - Prof. Miriam Iordania

- A fost prima femeie profesor la Universitatea din Haifa, fondator
Scoala de Istorie și investigarea devreme Europa modernă.



13 - Prof. Zvi Laron  - fondator și dezvoltatori profesioniști
endocrinologie (cercetare hormon) a copiilor lui Israel. Israel în
primul rând pentru a dezvolta un model cu bataie lunga care
tratamentul diabetului zaharat, și a stabilit cel mai mare centru
pentru tratamentul diabetului zaharat. Munca sa l-au câștigat
aprecierea și zeci de premii la nivel mondial.



14 - profesorul Reuven Feuerstein

- Profesor de psihologie educațională două universități - în Israel și
în străinătate și Fondator

Feuerstein Centrul pentru superioare de învățare.



15 - Profesor Schneier Feller

- Hebrew University profesor de drept specializat în drept penal. Unul
dintre experții Cel mai mare cod penal din Israel.



16 - profesorul Reuven Contact

- Profesor emerit de Literatură de la Universitatea din Tel Aviv. Cea
mai importantă și originală investigator poezie. Cercetător de frunte
în domeniul metrica poetic și fondator al abordării de cercetare
"Foaitika cognitive."



17 - Lea Koenig

- Actriță Teatrul numit "prima doamna a teatrului israelian."



18 - Profesorul Jacob Rand

- Profesor de Educație la Universitatea Bar Ilan, castigator al
premiului Lyman pentru Lifetime Achievement pentru copii cu Retard, și
tatăl actorului Shuli Rand.



19 - Yitzhak Ben-Aharon  (decedat)

- Cele mai importante liderii mișcării forței de muncă în țară și
gânditori sale, a servit ca un membru al Knesset, secretar și
secretar-general al lumii.



20 - Prof. Shlomo Bentin  (decedat)

- Laureat al Premiului Israel pentru Tsha "b psihologie



21 - Gary Bertini  (decedat)

- Dirijor și compozitor Israel, Kim Rint "Corul și Orchestra de Camera.



22 - Miriam Bernstein Cohen  (decedat)

- Director, scriitor, lector, poet, traducător și profesor de joc și
de direcție, fiica lui Iacov Bernstein Cohen, prima Tzavta jucat
Cameri Theater și a fost primul jucător profesionist în țară.



23 - Moshe Barash  (decedat)

- Istoric și fondator Haq domeniu R. Istoria Artei din Israel.







24 - Dora Gad  (decedat)

- Arhitect si designer de interior care a proiectat, printre altele,
clădirea Knesset, Muzeul Israel, Biblioteca Națională, lantului
hotelier Hilton, nave de ZIM și mai mult.



25 - Nahum Gutman  (decedat)

- Pictor, sculptor și scriitor Israel recunoscute pe plan
internațional astfel de drepturi de lucrări s sunt afișate în toate
muzeele sunt considerate mondial. Considerat un pionier în Fig cărți
pentru copii din țară.



26 - Rabinul Leib Hacohen Maimon  (decedat)

- Unul dintre fondatorii mișcării Mizrachi, semnează Declarația de
Independență și a servit ca ministru al Cultelor din statul Israel în
primul rând.



27 - Zeev Vilnai  (decedat)

- A fost un geograf și istoric, care a fost considerat unul dintre cei
mai mari savanți din Israel Societatea de explorare în generații
recente,  tatăl ministrului Matan Vilnai .



28 - Marcel Iancu  (decedat)

- Pictor israelian și arhitect, fondator al Artiști Village - Ein Hod.



29 - Folk israelian  (decedat)

- Fondator de afaceri și co-fondator Folgt Rule ".



30 - Profesorul Ezra Fleischer  (decedat)

- Poet și filolog, poezie cercetător și rugăciune.



31 - Reuven Rubin  (decedat)

- Un lider de artiști israelieni picturi și-a exprimat sentimentul de
lumină și spiritualitate a lui Israel.



32 - Mendi Rodan  (decedat)

- Vioară și mari dirijori din Israel. A devenit un profesor de dirijat
la Școala de Muzică de la Universitatea Tel Aviv și a condus Academia
de Muzică și Dans.



33 - Profesorul Marcus Rayner  (decedat)

- Fondatorii reologice studiu  cu contribuții suplimentare din studiul
științelor exacte.



34 - Prof. Chaim Sheba  (decedat)

- Profesor de medicina, director al spitalului Tel Hashomer, și
fondator al Medical Corps IDF.



35 - Moshe Schnitzer  ( decedat)

- Israel Industria diamant pionier, fondatorii Diamond Exchange și
președintele Israel. De asemenea, ales în funcția de președinte al
Federației Mondiale de Diamond bursele.


Ultima editare efectuata de catre Admin in 02.03.14 16:02, editata de 4 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos


Un muzeu al originarilor din Romania

Mesaj Scris de Admin la data de 28.10.06 20:33

Un muzeu al originarilor din Romania
Inaintea primirii acestei corespondente, prin intermediul revistei Diplomat Club, pregatisem o relatare despre Saptamana Culturii Israeliene organizata de Ambasada Statului Israel din Bucuresti, sarbatorind 55 de ani de Independenta (6 mai). Era prilejul de a-i aduce in prim plan pe cei aproape o jumatate de milion de evrei originari din Romania, care nu numai ca au contribuit efectiv la consolidarea Tarii Sfinte, dar si-au creat, prin personalitatile sale, un prestigiu deosebit, fiind vorba de literatura, arte plastice, muzica, teatru si film - fapte despre care noi am mai scris. Iata-l pe colegul nostru de breasla, G. Iosub, din Tel-Aviv, ca ne prezinta o mare noutate. In urma cu un an, a fost creat un Forum Central, care sa uneasca diversele organizatii ale evreilor proveniti din Romania. Majoritatea acestora s-a alaturat acestui demers. [pe larg]
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Ramla si Iasi, infratite

Mesaj Scris de Admin la data de 23.10.06 12:46

Ramla si Iasi, infratite

Capitala moldoveana si unul dintre cele mai puternice centre
culturale ale Romaniei, Iasiul, se va infrati curand cu orasul
israelian Ramla, aflat in apropierea capitalei Israelului. Recunoscut
pentru asezarea sa geografica, pe sapte coline precum Roma, Iasiul
este situat in nord-estul Romaniei, mai exact la 47 de grade
latitudine nordica si 27 de grade longitudine estica, pe malul raului
Bahlui. Principalul oras al Moldovei are o populatie de peste 350.000
locuitori. Spre deosebire de el, Ramla gazduieste peste 62.000 de
locuitori insemnand aproape 16.000 de familii. Este situat nu departe
de Tel-Aviv si este situat intre Marea Mediterana si Valea
Iordanului, se poate citi pe site-ul "Romania-Israel".
Dezvoltarea zonei turistice, punerea in valoare a siturilor istorice,
alaturi de dezvoltarea industriala integrata a zonei, reprezinta
prioritati ale agendelor de lucru pentru municipalitatile celor doua
orase infratite. In Ramla, populatia neomogena, formata din emigranti
rusi, etiopieni si arabi este integrata sistemului cultural,
educational institutionalizat. In acest oras functioneaza opt scoli
guvernamentale, patru scoli religioase, o scoala particulara, trei
scoli in limba araba, patru scoli speciale din care trei cu internat
pentru copiii nevoiasi. (A. Z.)
http://www.actualitatea-romaneasca.ro/index.php?
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Am putea invata ceva de la evrei!

Mesaj Scris de Admin la data de 23.10.06 12:29

Am putea invata ceva de la evrei!
Statisticile oficiale plaseaza ziarul "Cuvantul liber" ca pe unul dintre cele mai de interes cotidiene din Romania. Sondajele de acum cativa ani ale revistei "Prisma" il situeaza pe locul 14 pe tara. Aparitia lui si pe Internet a facut, practic, fara limita gradul de accesibilitate, oferind astfel fiecarui cetatean de pe mapamond, cunoscator al limbii romane, posibilitatea de a-l consulta. Avem semnale ca suntem cititi pretutindeni: in Europa, dar si peste Ocean, in Statele Unite si Australia. Aprecierile pe care le primim cu privire la calitatea si continutul articolelor, la temele abordate sunt deosebit de incurajatoare, ceea ce ne dau increderea si certitudinea ca suntem pe drumul cel bun.

Ca semn de solidaritate cu eforturile pe care le depunem, multi dintre cei care ne citesc si ne impartasesc punctul de vedere si-au exprimat dorinta de a ne fi colaboratori si chiar corespondenti, de unde si numarul mare de semnaturi pe care le gazduim din diferite colturi ale globului. Lucrurile nu se opresc aici. Produsele noastre, adica articolele, au intrat in circuitul mondial al informatiilor, ele fiind preluate de alte publicatii si agentii de presa internationale, dovada in plus a recunoasterii valorii si credibilitatii demersurilor pe care le facem aici, la Targu-Mures, intr-o zona cu un grad ridicat de vulnerabilitate.

Cazul cel mai recent este cel al saptamanalului "Buna dimineata, Israel", editat de catre IRSO-Press, prima agentie de presa israeliana in limba romana, care, in numarul din 17 noiembrie 2005, a preluat articolul "Radicalii maghiari nu sunt doar antiromani, ci si antisemiti", aparut in "Cuvantul liber" din 23 februarie 2005, sub semnatura lui Vlad Petrowski.

Aducerea tocmai acum in actualitate de catre presa israeliana a unui articol aparut la inceputul anului nu este intamplatoare. Pentru ca nu numai noi, romanii, ci si alte natiuni, cu un grad mai ridicat de sensibilitate, dar si de expunere, sunt atente si ingrijorate de recrudescenta extremismului maghiar, care in ultima perioada da dovada de o agresiune fara precedent, de la ocupatia horthysta din anii '40. Atat UDMR, cat si Consiliul National Secuiesc si Uniunea Civica Maghiara sunt trei sulite otravite care actioneaza concertat, de pe pozitii aparent deosebite, uneori contradictorii spre implinirea aceluiasi obiectiv, destabilizarea si dezmembrarea Romaniei, prin incercarea de scoatere de sub suveranitatea ei a unui teritoriu situat chiar in inima tarii, de circa 10.000 kmp (in principal judetele Harghita si Covasna, dar si o parte din Mures), unde prin vitregia vremurilor si printr-un amplu proces de epurarea etnica a cotropitorilor a fost creata, in mod artificial si brutal o majoritate maghiara. Adica, separatism in toata regula, intr-o perioada istorica in care popoarele batranului continent fac eforturi deosebite pentru a-si da mana, frateste, intr-o Europa unita a natiunilor.

Se vor intreba unii ce au israelienii cu noi si cu "secuii" pentru ca, la urma-urmei, relatia romano-maghiara este o problema interna a Romaniei, fara efect la o distanta de cateva mii de km. Raspunsul este cat se poate de simplu. O data cu aceasta vanzoleala, de a rasturna cu orice pret o ordine fireasca, liderii separatisti ai acestei minoritati nu-si mai incap in piele si, in betia lor, ii mai ia si gura pe dinainte, incercand sa faca politica la scara mare, chiar mondiala, visand la o noua ordine, stiuta numai de ei, cu referiri exprese la situatia evreilor. "In Ungaria traiesc zece milioane de maghiari, spunea in articolul amintit Molnar Jozsef, un locotenent al lui Csapo Jozsef. Va rog sa va ganditi: Germania este condusa de germani, Polonia de polonezi, Slovacia de slovaci, Ungaria fiind singura care incet-incet va deveni un al doilea Israel, acest lucru fiind inevitabil" a subliniat Molnar.

Evreii, mai ales cei care au trait sub ocupatie horthysta in Ardealul cotropit, stiu ca nu e de glumit cu acesti extremisti, care si-au facut deja un titlu de mandrie din discursurile lor antiromanesti, dar si antisemite, xenofobe si antieuropene, iar cei care s-au fript cu ciorba sufla acum si-n iaurt.

Cu exceptia Guvernului Romaniei, lumea, iata, incepe sa se agite pentru ca manifestarile acestea nu sunt deloc de bun augur, simple exercitii de imagine, furtuna intr-un pahar de apa, ci amenintari reale si dureroase, ele avand in spate, in fapt, manevrele Guvernului maghiar, iar evreii, chiar si cei din Israel, stiu mai bine decat noi, ceea ce se petrece la Budapesta si, mai ales, ce pune ea la cale.

Desi Ungaria a fost initial impotriva aderarii Romaniei la UE, ea si-a schimbat ulterior discursul, descoperind ca, aflate in aceeasi barca, Romania ar putea deveni, in mod subtil, o prada usoara pentru Ungaria, incercandu-se tot felul de scenarii pentru acapararea unei parti a teritoriului ei. Nici mai mult nici mai putin, pentru inceput ea a decis sa infiinteze o mare euroregiune peste Transilvania, decupand din teritoriul Romaniei aceeasi parte pe care a detinut-o prin cotropire in perioada Diktatului de la Viena. Guvernul maghiar vorbeste deschis despre euroregiunea Pusta Maghiara-Partium (judetele Bihor, Satu-Mare si Salaj) si Transilvania (fara Crisana si Banat). Iata o parte din motivele pentru care liderii celor trei formatiuni politice maghiare din Romania se dau de ceasul mortii, pentru a pregati, in forma stiuta de ei, terenul pentru realizarea Ungariei Mari, daca nu este posibila in integralitatea ei, cel putin cu Transilvania romaneasca.

Daca evreii s-au autosesizat la niste vorbe aruncate mai mult sau mai putin intamplator, ne intrebam cand vor face dovada aceleiasi prudente autoritatile romane, care in fata evidentei clare si de netagaduit, stau in expectativa, lasand extremismul maghiar sa se manifeste in voie si nepermis de agresiv. Pana cand?


http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=19348
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Mafia israeliana trebuie fortata sa dea inapoi marele Hotel

Mesaj Scris de Admin la data de 22.10.06 16:32

Mafia israeliana trebuie fortata sa dea inapoi marele Hotel Bucuresti!

A. Scurt istoric
1) Patrimoniul SC Bucuresti-Turism SA era format, inainte de
declansarea asa-zisei privatizari, din Complexul Hotelier
„Bucuresti"
(clasificat „4 stele", cu 448 de camere, alti 30.000 mp - 174
locuintele speciale, birouri, restaurant cu 400 de locuri, snack-bar,
cofetarie, sala polivalenta de 1.633 mp, doua piscine - una
acoperita, una in aer liber, florarie, frizerie-coafor, alte spatii
comerciale insumind 3.500 mp), Complexul-Restaurant „Cina" si
cladirea fostului Institut de Proiectare pentru Industria Usoara.
Valoarea de piata a societatii (stabilita chiar de o comisie de
experti ai FPS si validata de reprezentantii FPS in AGA) era de 150
milioane dolari, iar activitatea desfasurata in patrimoniul
societatii asigura o rata a rentabilitatii de 25%-30% si se realizau
anual lucrari de modernizare si investitii de circa 1 milion de
dolari. Pe intregul parcurs al procesului de privatizare (de la
momentul intocmirii caietului de sarcini si pina la incasarea banilor
la bugetul de stat) au fost ignorate cele mai elementare reguli si
norme privind privatizarea societatilor comerciale, iar din acel
moment si pina in prezent au fost comise nenumarate incalcari ale
normelor si principiilor statului de drept.
2) In decembrie 1999, la primul termen al licitatiei pentru
privatizarea SC Bucuresti-Turism SA, singurul ofertant a fost o firma
a actualului ministru de stat George Copos, care era, chiar dupa
declaratiile presedintelui FPS la acea data, Radu Sirbu, intr-un fel
de parteneriat cu Dan Voiculescu, presedintele Partidului
Conservator: „Copos era pe mina cu Voiculescu".
La al doilea termen al licitatiei (tot in decembrie 1999 - n.n.),
firma apartinind lui George Copos a „uitat" sa plateasca taxa
de
participare si licitatia este cistigata de singura firma inscrisa in
licitatie, SC Noni Voiaj Import-Export SRL.
Firma, apartinind lui Ionel Ruse, a solicitat si obtinut, prin
declaratie mincinoasa pe proprie raspundere, un certificat fiscal
care atesta ca la data de 31 octombrie 1999 societatea nu figura cu
debite la bugetul statului, in conditiile in care, in realitate, SC
Noni Voiaj Import-Export SRL nu desfasurase activitate de la 1
ianuarie 1999, nu depusese bilanturile contabile la termenele
stipulate de lege, datora statului romin suma de 258.331.966 de lei,
pentru care organele fiscale declansasera procedura de executare
silita in luna iunie 1999, iar la 9 septembrie 1999 se efectuase deja
poprirea conturilor bancare ale societatii deschise la BCR –
Sucursala Sectorului 3. De asemenea, Ionel Ruse a obtinut la data de
10 decembrie 1999 de la Banca de Credit Industrial si Comercial SA
(in prezent Finansbank SA) doua scrisori de garantie (de bonitate
fiscala si, respectiv, garantie bancara pentru efectuarea platii
oricarei sume pina la concurenta sumei de 7.305 milioane lei,
valabila pina la data de 14 ianuarie 2000), prin care se atesta in
mod FALS ca SC Noni Voiaj Import- Export SRL era un client bun al
bancii, cu o situatie financiara buna, functionarii bancii avind
cunostinta ca, in fapt, Eliahu Rasin era cel care conducea SC Noni
Voiaj Import-Export SRL. Suma mentionata mai sus exprima exact
garantia de participare la licitatia publica si a fost obtinuta de
Ionel Ruse printr-o cerere de creditare adresata bancii la data de 29
decembrie 1999, garantia propusa fiind un depozit colateral
apartinind lui Eliahu Rasin, in valoare de 410.000 dolari.
3) La data de 24 decembrie 1999 s-a semnat contractul de vinzare-
cumparare de actiuni nr. 4106 intre Fondul Proprietatii de Stat si SC
Noni Voiaj Import Export SRL, avind ca obiect vinzarea-cumpararea
pachetului de 66,18% din valoarea capitalului social al SC Bucuresti-
Turism SA.
Partile au convenit plata pretului contractului pina la data de 14
martie 2000, termen de plata fara penalitati, la care se adauga un
termen de plata de 15 zile cu penalitati de 0,3% pentru fiecare zi de
intirziere, ultima zi de plata cu penalitati fiind data de 4 aprilie
2000.
Trebuie mentionat ca a doua zi dupa licitatie, pe data de 15
decembrie 1999, 50% din partile sociale ale SC Noni Voiaj Import
Export SRL au fost preluate de Desca Investment Ltd., off-shore din
Cipru (societate administrata de Eliahu Rasin in calitate de asociat
unic), iar Eliahu Rasin devine si el administrator alaturi de Ionel
Ruse, iar pe 22 decembrie 1999, acesta din urma a cedat toate partile
sale sociale catre Desca Investment Ltd., retragindu-se si din
calitatea de administrator.
Prin urmare, la data de 24 decembrie 1999, cind s-a incheiat
contractul de vinzare-cumparare de actiuni nr.4106, Ionel Ruse nu mai
avea nici o calitate in SC Noni Voiaj Import Export SRL, care sa-i
dea dreptul sa incheie si sa semneze acest contract ca reprezentant
al acesteia.
4) Mai multe firme (SC Ana Hotels SA, SC Class Mob SRL, PAS Hotel
Bucuresti), precum si persoane fizice salariate ale SC Bucuresti
Turism SA au atacat in instanta, solicitind anularea contractului de
vinzare-cumparare de actiuni, iar analizele facute de diverse
institutii autorizate au constatat ilegalitatea procesului de
privatizare:
a) Cererile de chemare in judecata ale reclamantilor sus-mentionati
au fost conexate de catre Curtea de Apel, Sectia Comerciala, in
dosarul nr. 634/2000, aceasta anulind licitatiile si contractul de
vinzare-cumparare de actiuni incheiat intre FPS si SC Noni Voiaj
Import Export SRL.
b) Departamentul de Control al Guvernului preciza in nota din
ianuarie 2000: "SC Noni Voiaj SRL (...) este o societate
comerciala
cu capital privat românesc, cu un capital social de 2 milioane
lei,
la care Ionel Ruse detine 90% din partile sociale si care, la 31
decembrie 1997, avea o pierdere declarata prin bilant de 204.711
milioane lei (de 100 de ori mai mare decit capitalul social).
Din verificarile efectuate rezulta ca o alta firma la care Ruse este
asociat majoritar - SC Euroinformatic SRL - este debitoare la SC
Bucuresti-Turism cu suma de 155.749 dolari, exclusiv penalitatile si
cheltuielile de judecata. (…) Fata de cele de mai sus, se impun
anularea licitatiei din 14.12.1999 si sesizarea organelor de
cercetare penala".
c) Directia Control Intern a FPS avertiza comisia de privatizare, cu
o zi inainte de licitatie, ca Noni Voiaj este total lipsita de
bonitate, aratind ca in anii 1998 si 1999, SC Noni Voiaj Import-
Export SRL nu desfasurase nici o activitate (cifra de afaceri
"zero",
venituri "zero") si avea mari datorii (692,7 milioane lei in
1998 si
941,1 milioane lei in 1999).
d) Inspectoratul General al Politiei - Directia Cercetari Penale, in
urma investigatiilor facute, a dispus "instituirea masurii
asiguratorii a sechestrului penal asupra celor 1.461.078 actiuni,
reprezentind 66,18% din valoarea capitalului social subscris al SC
Bucuresti-Turism SA, actiuni ce vor fi indisponibilizate, pina
(…)
cind instanta de judecata va dispune confiscarea acestora, in masura
in care nu vor servi la despagubirea statului român". Ordinul
de
luare a masurii asiguratorii a fost transmis nu numai SC Bucuresti-
Turism SA, ci si Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,
Registrului Român al Actionarilor si Oficiului Registrului
Comertului. In preambulul ordinului, se arata ca "cele 1.461.078
actiuni detinute de FPS la SC Bucuresti-Turism (inainte de
privatizare- n.n.) au fost dobindite de catre SC Noni Voiaj Import-
Export SRL, prin contractul de vinzare-cumparare nr. 4106/24
decembrie 1999, ca urmare a savirsirii mai multor infractiuni de
catre Ionel Ruse si Eliahu Rasin.
e) Radu Sirbu si George Copos, actualul vicepremier al Guvernului
României, afirmau (dupa declaratiile lui Radu Sirbu intr-un
interviu
la un important cotidian central): "Vine Copos la mine si-mi
spune: «Dom'le, astia sunt niste nenorociti, cu Ionel
Ruse». (…)
Eu: «(…) asta-i Ruse, asta-i o nenorocire»"
Trebuie precizat ca Ionel Ruse era dat in urmarire generala, ulterior
a fost arestat in Elvetia, adus in tara, judecat si condamnat la 10
ani inchisoare.
5) In loc sa tina cont de analizele existente si de decizia Curtii de
Apel, FPS adjudeca SC Bucuresti-Turism SA, pentru suma discutabila de
548.168 miliarde lei in raport cu patrimoniul societatii, catre SC
Noni Voiaj Import-Export SRL, incalcind grav legea.
Pina la data de 4 aprilie 2000, pretul contractului nu fusese achitat
si FPS incearca sa reintre in cadrul legal, notificind (adresa nr.
7950/4 aprilie 2000) cumparatorul cu privire la desfiintarea
contractului ca urmare a operarii pactului comisoriu inserat in
contract.
SC Noni Voiaj Import Export SRL cheama in judecata FPS (dosar nr.
1322/2000) la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia Comerciala. Prin
sentinta civila nr.156/26 aprilie 2000, aceasta respinge cererea
formulata de SC Noni Voiaj Import-Export SRL. Impotriva sentintei, SC
Noni Voiaj Import-Export SRL a promovat recurs, acesta find insa
anulat de Curtea Suprema de Justitie ca netimbrat si nemotivat.
Alte actiuni judecatoresti se desfasoara pe tot cursul anului 2000
(inclusiv la Curtea de Arbitraj Comercial International Bucuresti)
si, in mod paradoxal, FPS, in loc sa rezolutioneze contractul de
privatizare, devine solidar cu SC Noni Voiaj Import-Export SRL si
inainteaza, alaturi de aceasta, recurs la Curtea Suprema de Justitie.
In data de 17 noiembrie 2000, prin decizia nr. 5678, Curtea Suprema
de Justitie admite recursurile declarate de SC Noni Voiaj Import-
Export SRL si FPS impotriva sentintei civile nr.160/5 mai 2000 a
Curtii de Apel Bucuresti, pe care o caseaza, respinge actiunea
reclamantei SC Ana Hotels SA, precum si cererile de interventie ale
persoanelor fizice salariate la SC Bucuresti Turism SA, respinge
recursul formulat de SC Ana Hotels SA si mentine contractul de
vinzare-cumparare de actiuni incheiat intre FPS si Noni Voiaj din 24
decembrie 1999.
Exista informatii conform carora surprinzatoarea decizie
judecatoreasca se datoreaza presiunilor exercitate asupra Justitiei
române de grupuri de interese, inclusiv israeliene.
6) Sirul ilegalitatilor absolut incredibile continua cu incasarea, in
decembrie 2000, de catre FPS de la SC Domino International Hotels SA
(denumirea modificata a SC Noni Voiaj Import-Export SRL) a pretului
contractului, fara consolidarea sumei (pentru a se conserva pretul
stabilit prin contract in decembrie 1999, abia apoi, la suma
actualizata la cursul leu-dolar din decembrie 2000 si la rata
inflatiei, urmind a fi aplicate penalitatile), creindu-se statului
român un prejudiciu de 6 milioane dolari.
Trebuie mentionat ca beneficiara acestui contract oneros (SC Domino
International Hotels SRL) a fost preluata de israelianul Eliahu Rasin
de la Ionel Ruse pe baza unor documente false utilizate, doar dupa
momentul preluarii fiind achitate imensele debite ale societatii SC
Noni Voiaj Import Export SRL datorate statului la momentul in care a
cumparat Hotelul Bucuresti.
Exista si o discutie inregistrata pe banda magnetica, si o
corespondenta inregistrata la FPS intre Radu Sirbu si Eliahu Rasin
inainte ca acesta sa detina vreo calitate legala in procesul de
privatizare a SC Bucuresti-Turism SA. Pe de alta parte, chiar Radu
Sirbu recunoaste, in anumite momente, ca in timpul licitatiei prin
care Ionel Ruse a cistigat, cu Noni Voiaj, SC Bucuresti-Turism SA
"a
fost incalcata legea" si ca "in spatele lui Ionel Ruse se
afla un om
de afaceri israelian cu bani multi".
In data de 30 noiembrie 2000, in calitate de presedinte FPS, Radu
Sirbu aproba o nota prin care se renunta la efectele pactului
comisoriu si incasarea pretului in contractul nr.4196 de privatizare,
fara a se lua alte masuri de stipulare a unor clauze referitoare la
conservarea pretului de vinzare si actualizarea acestuia in functie
de inflatie, creindu-se un prejudiciu de aproape 70 de miliarde de
lei statului român.
7) Ilegalitatile bancare comise pentru procurarea fondurilor cu care
s-a achitat pretul contractului de privatizare sint o alta latura a
problemei.
Nici Ionel Ruse, nici Eliahu Rasin nu detineau sumele necesare pentru
plata pretului de privatizare. Pentru a obtine suma necesara, la 8
decembrie 2000, inainte de a intra in posesia actiunilor pentru ca nu
le platise, SC Domino International Hotels SRL a angajat prin
actionara sa Desca Ltd. Cipru (off shore-ul lui Eliahu Rasin)
actiunile SC Bucuresti Turism SA catre Bank Leumi din Tel Aviv,
obtinind un credit de 25 milioane dolari. In aceeasi zi, contul
firmei SC Domino International Hotels SRL deschis la Alpha Bank
România a fost alimentat cu suma de 21.352.747 dolari, iar SC
Domino
International Hotels SRL a varsat in contul FPS suma de
540.863.367.717 lei (echivalentul a 21,353 milioane dolari, cu
3.334.560 dolari mai putin decit valoarea din contract) pentru plata
pachetului majoritar de actiuni, pe care le gajase fara a-i apartine.
In zilele de 13 si 20 decembrie 2000 s-a mai alimentat contul SC
Domino International Hotels SRL cu 510.000 dolari, apoi in 5 si 7
februarie 2001 cu inca 2.941.000 dolari, in total cca 3,4 milioane
dolari, care nu isi regasesc destinatia in plati catre statul
român.
Din contul acestei firme deschis la Alpha Bank au fost virate sumele
de 2.747.530 dolari si 175.380 dolari catre Bank Leumi, sucursala
Londra, in contul Monilen Enterprises Ltd. (un off-shore cipriot
creat tot de Eliahu Rasin), prin care a achizitionat hotelurile Opera
si Central din Bucuresti si Sinaia din Sinaia. La 30 august 2000, SC
Domino International Hotels SRL suplimenteaza imprumutul bancar de 25
milioane dolari pina la suma de 30 milioane dolari
prin „actualizarea" Contractului de Gaj si Garantii pe
actiuni,
raminind obscura pentru ceilalti actionari ai societatii destinatia
celor 5 milioane dolari, cu suspiciunea ca acestea au alimentat
conturile factorilor responsabili care au facut posibila derularea
intregii afaceri.
http://www.romare.ro/revro/curent/vulcan.htm
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Sculpturi mistice in Timisoara multiculturala

Mesaj Scris de Admin la data de 21.10.06 9:35

Sculpturi mistice in Timisoara multiculturala

Nu o atrage bronzul, nici lemnul, ci piatra. Daca se poate sa iasa foc atunci cand o polizeaza, e absolut multumita. Crede in dragoste, nu in frica, in libertate, mai mult decat in formalisme. Peste toate, alb, Dumnezeu, clasic... E Linda Saskia Menczel.
„M-am mutat in jungla”
Trecutul sau are ceva exotic, la fel cum creatia ii sta sub semnul ezotericului. La noua ani, se despartea o lunga perioada de Timisoara, pentru a pleca in Israel, mai apoi in Africa de Sud, iar la 34 de ani, reusea din nou la Timisoara o premiera in arta: prima expozitie inspirata din Kabbalah. Linda Saskia Menczel isi aminteste si acum, cu destula claritate, ruptura de Timisoara: „Intr-o zi, mama mea a anuntat ca vom pleca in Israel si ca trebuie sa invat ebraica. Mi-am spus ca asta este marele eveniment pe care l-am asteptat. M-a durut sa-l parasesc pe Robi, prima mea dragoste, ah, Doamne, de as fi avut curajul sa-i spun atunci...si pe Sorina, prietena mea cea mai buna, dar stiam ca aici este chemarea destinului si ca trebuie sa fiu puternica”. Israel. „Da, alta lume. Oameni deschisi, dezinhibati, la profesori le spui pe numele mic, nici vorba de Tovarasa Profesoara. Am locuit intr-un hotel de emigranti doi ani, unde erau oameni din toata lumea. Copii din Franta, Spania, America Latina, Portugalia si cu noi, romanii. Ne intelegeam perfect, limbile noastre similare ne-au legat. Dupa un an si jumatate de Israel, mama mea s-a gandit sa se marite cu un barbat care locuia in acea vreme in Africa de Sud, si ca atare ea s-a dus acolo in vizita, iar eu m-am dus in Germania, sa-l cunosc pe tatal meu. Din Germania am calatorit la Paris si la Venetia. Aici au fost primele mele legaturi cu arta, am stiut ca asta vreau sa fac, ca asta imi doresc sa fac de o vesnicie, si ca acum e momentul. Putin timp dupa aceea, am plecat definitiv in Africa de Sud. Alta lume, alta lumina, oameni de toate felurile, negri, albi, mulatri, chinezi, indieni, totul de la trib la zgarie-nor, casa cu piscina si servitoarea Happiness, o femeie de 120 kg, cu o mobilitate fizica remarcabila si cu un zambet continuu pe fata. Aici s-a nascut sora mea, Sygal, cu 15 mai mica decat mine. Am facut liceul de Arte Plastice din Johannesburg si m-am mutat in jungla”.
O casa rotunda din balegar si paie, pe varful unui deal...
Nu pun nici o virgula, nici un punct. Las povestea sa curga. „Jungla. Poveste. O casa rotunda din balegar si paie, pe varful unui deal, intr-o tara care acum nu mai exista - Ciskey. Nu stiu cat am stat acolo, nu am simtit timpul, nu am avut ceas, in afara de soare. Am citit mult, am pictat putin, m-am plimbat zilnic, am cunoscut animale cu simtul umorului (maimutele si pasarile loorie). Primul oras mare era la 200 km. A fost un vis initiatic pentru mine. In 1991, am decis sa revin pe Terra (in Romania), sa fac facultatea de arte, sa-mi vad prietenii din copilarie. M-am repatriat (un proces traumatic) si am intrat in cele din urma la Sculptura, in cadrul Facultatii de Arte Plastice din Timisoara, m-am botezat ortodoxa, in urma unei intalniri cu o fantana langa manastirea Rohia, m-am maritat, am ramas insarcinata, am divortat, l-am nascut pe Ioan-Emanuel, si am terminat cei 6 ani de facultate - in ordinea asta”. Dupa un timp, cercul s-a intregit din nou, iar sotul de acum, ce-i alunga Lindei Saskia Menczel deseori sovaiala si ii refuza capitularea artistica, a reusit sa salveze o idee stralucita, ce tragea sa moara din deznadejde. Asa s-a nascut „Exodus 14.19 – 21", expozitia de la Galeria Helios, ce nu poate fi explicata, ci doar simtita.
„Nu prea iti ajunge o viata sa cunosti ceea ce inseamna Kabbalah”
Linda Saskia Menczel face parte din randul artistilor fara de care Timisoara ar fi cu mult mai saraca. De numele sau se leaga un monument grozav dintr-un parc occidental: fantana din Piata Plevnei, fosta Doja, situata in apropierea Consulatului German. Dar cate nu se leaga... Insa e o paranteza mare, ce trebuie inchisa brusc. Nu e timp, nici loc. Plonjam inapoi in Exodus, in lumea celor 72 de sculpturi inspirate din Kabbalah. Poarta inscriptii in ebraica, stralucesc in lumina soarelui de toamna si te intriga. Iti dai seama ca stii prea putine despre o practica mistica veche de secole si te simti vulnerabil. Ai intrat intr-o zona minata. Linda Saskia Menczel te linisteste, insa, cu firescul sau: „Nu prea iti ajunge o viata sa cunosti ceea ce inseamna Kabbalah. Totul e tare criptic. Prin anii 70, a fost un rabin care si-a dorit sa nu mai fie Kabbalah-ul doar pentru cercuri restranse, iar astfel s-a ajuns acum ca o informatie de doctorat sa fie tradusa la nivelul clasei I, pentru ca orice om sa poata folosi uneltele”. Daramam si mituri: „Kabbalah poate fi inteleasa de un non-evreu, fie ea si femeie, iar varsta de 40 de ani nu mai e considerata inceputul potrivit pentru studiu. Sunt acceptati si copiii”. Care este pasul cu care a inceput calatoria sa de o mie de mile? „Am ezitat foarte mult. Venind inapoi din Londra, cu informatia despre Kabbalah, si vorbind cu prieteni de-ai mei, mi-am dat seama ca explicatia mea verbala poate sa fie sau nu inspirata. Si asa am ales sa transpun ideile in sculptura. Totul a venit cumva de la sine. Mai inainte, am tradus toate cele 72 de nume si de explicatii. La un moment dat, mi-am dat seama ca e un efort financiar greu de suportat. Nu puteam turna 72 de lucrari in bronz. Intr-o noapte, in liniste, am primit si dimensiunile acestor patratele (arata cu mana spre cateva lucrari agatate de pereti in Galeria Helios). Cumva, singura, mana mi s-a departat si mi s-a zis de la degetul mare la degetul mic. Am luat un liniar si am masurat: erau 18 cm. Si apoi m-am intrebat cate sa fie din astea si cate bronzuri. Mana mi-a scris efectiv 49 si 23 si mi-am zis: cum se poate?”. Mistic, de la inceput pana la sfarsit.
„Pomul de Craciun se facea de 31 decembrie, ca eu sa nu simt ca sunt altfel decat ceilalti copii”
De fapt, ii place sa creada ca e un releu „cat mai pur”, intre lumea ideilor si lumea noastra – vorba lui Platon. Nu are vanitati, nici trufie si isi recunoaste simplu dependenta de divinitate. Printre altele, marturiseste ca, inainte de-a privi inspre Kabbalah, a cautat prin Thora, cartea in care se spune ca poti deslusi secretul creatiei, insa cuvintele cu mai multe sensuri, valorile numerice ale literelor si limba nestapanita total au impiedicat-o sa inteleaga in profunzime secretele invataturii sfinte. Si totusi, traseul e surprinzator pentru o fata crescuta intr-o familie ce nu avea credinta ca reper fundamental. „Pomul de Craciun se facea de 31 decembrie, ca eu sa nu simt ca sunt altfel decat ceilalti copii. Dar eu ma simteam diferita de cand am inceput sa am constiinta sinelui, pe la 5-6 ani. Eu stiam ca voi creste mare si voi fi erou. Nu stiam ce fel de erou, dar era evident ca voi salva planeta si voi fi recunoscuta public pentru asta. Dupa multi ani, din visul acesta a ramas doar recunoasterea nevoii de afectiune datorata lipsei tatalui si a prezentei fragmentare a mamei, in copilarie”. A ramas si albul care invinge negrul, Dumnezeul ales dintre real si abstract, plus clasicul din confruntarea cu avangarda.
Cosmin LUNGU

http://www.focusvest.ro/cultura/index.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

"Minimum"

Mesaj Scris de Admin la data de 12.10.06 18:42

“Minimum”La inceputul lunii trecute, Radio Romania Cultural, in cadrul emisiunii “Ca acasa pretutindeni in lume” realizata de redactorul Marius Grazea, in colaborare cu scriitorul Valentin Hossu Longin, s-a transmis un interviu in care - ca invitat - m-am referit intre altele, la publicistica din Israel, in limba romana. Am subliniat ca in Tara Sfanta apar ziare, reviste, sunt publicate numeroase carti de proza si poezie in romaneste, unele dintre ele avand o valoare foarte ridicata dupa cum a remarcat in special critica din Romania. Din domeniul presei am dat ca exemplu revista lunara “Minimum”, condusa, dar mai ales realizata de renumitul scriitor, dramaturg, ziarist Alexandru Mirodan. In momentul in care am pomenit numele “Minimum”, scriitorul Valentin Hossu Longin a intervenit spre a-si exprima punctul de vedere despre periodicul lui Mirodan: “Eu sunt convins - a spus Valentin Hossu - ca aceasta revista e una dintre cele mai bune publicatii din lume, poate ce mai interesanta, in limba romana”. Consider ca aprecierea colegului si amicului Hossu, chiar daca a atins sferele superlativului, e reala si m-au bucurat cele auzite deoarece “Minimum” face parte din familia scrisului romanesc in Israel, dar adaug si... patriotismul local, fiindca ma numar printre colaboratorii acestei reviste. Pot afirma cu placere ca de fiecare data cand vin la Bucuresti aduc pentru prieteni cateva exemplare din “Minimum”, care pur si simplu imi sunt smulse din mana.
De ce revista lui Alexandru Mirodan e foarte pretuita? Va vom raspunde referindu-ne la recentul numar al lunii decembrie 2005. Publicat in formatul obisnuit al revistelor, “Minimum” atrage prin tinuta grafica, desenele sau fotografiile de pe copertele colorate insemnand un adevarat magnet pentru cititori fiindca temele abordate sunt actuale si insotite de cateva cuvinte scrise cu inteligenta. “Minimum” are 80 de pagini, fiecare tiparita pe trei coloane, exceptand doar cele care publica povestiri, selectii din romane. Dar toate paginile au si un frontispiciu in care sunt subliniate ideile sau textele de esenta din cuprins. Vorbim deci de originalitate si de un mod de a starni curiozitatea cititorilor. Desigur ca aspectul revistei are importanta lui, dar baza o reprezinta calitatea materialelor, majoritatea incadrate in rubrici cu caracter permanent. Primele pagini ale revistei, intitulate “30 de zile” fac o incursiune in actualitatea politica. Astfel, editorialul lunii decembrie se refera la “Teheran - Berlinul secolului XXI” - iar concluzia e clara: Teheranul poate provoca conflictele mondiale ale actualului secol, precum Berlinul a declansat pe cele din suta anterioara.
In continuare, alte file de succes in rubrica “Ne place... Nu ne place...”. Citam: “Ne place ca politicianul polonez Kuron cand era ministru al muncii, permitea oricarui cetatean sa-i intre in casa la o vorba si o bere”. Dar “Nu ne place ca rromii din comuna Buciumi, din hainele primite ca sinistrati, pastreaza pe cele rosii si le vand pe cele gri sau maro”. S.a.m.d. Inaintand in paginile revistei intalnim “Gura Humorului” semnata de Nelu Marian, care are... umor, “Carnetul unui instigator” satira de I. Schechter, rubrica “Etc... etc.” cuprinzand “pastile” din actualitatea literara publicistica, “Lumea romaneasca” de Stan Vlad, corespondenta din Bucuresti, citate din presa, informatii cultural-artistice. Mijlocul revistei ne ofera “E o lume” cu o corespondenta din New York a lui Radu Herivan si o povestire de calatorie “Amsterdam, un oras anormal de normal” care-mi apartine. Paginile intitulate “Cartea” cuprind “Dictionarul neconventional” al lui Alexandru Mirodan si critica literara semnata de dr. Eugen Campus. Revista se incheie cu povestiri, “Horoscop” si “Posta” cu cititori din Israel (in special) dar si din Romania, Statele Unite, Elvetia.
Inchei cu trei intrebari pentru difuzorii presei: Va intereseaza raspandirea revistei “Minimum” si a altor publicatii, pe scara larga in Romania, ca si un centru de carte, ziare, reviste din Romania in Israel? Poate ar fi utile targuri permanente de publicatii in limba romana in ambele tari? A treia intrebare: puteti raspunde pozitiv la primele doua?


http://www.cronicaromana.ro/corespondenta-din-israelminimum.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

ICR Tel Aviv se straduieste sa organizeze actiuni de anvergu

Mesaj Scris de Admin la data de 11.10.06 19:25

ICR Tel Aviv se straduieste sa organizeze actiuni de anvergura
Tel Aviv, Israel/Romanian Global News

Inca de la deschiderea portilor, la inceputul acestui an, Institutul Cultural Roman din Tel Aviv a demonstrat ca este un adevarat centru de promovare a identitatii culturale romanesti si a valorilor care sustin imaginea Romaniei in strainatate.

Lunar, directorul Institutului, Madeea Axinciuc, reuseste cu succes sa atraga la evenimentele culturale pe care le organizeaza zeci de spectatori nu numai romani sau evrei originari din Romania, dar si israelieni interesati de arta moderna europeana, informeaza Actualitatea Romaneasca. Oameni de cultura importanti din Romania, muzicieni sau scriitori au sustinut conferinte, seminarii, concerte si spectacole memorabile in Tel Aviv, Haifa sau Ierusalim. Dintre acestia Ana Blandiana, prof. dr. Ion Ianosi, compozitorii Doina Rotaru si Octavian Nemescu, Erwin Kessler, cercetator al Institutului de Filosofie din cadrul Academiei Romane, sau actrita Dorotheea Petre, distinsa cu Premiul pentru cea mai buna actrita in cadrul Festivalului International de Film de la Cannes.
- Sub conducerea dumneavoastra, Institutul Cultural Roman din Tel Aviv a devenit in vara acestui an o institutie etalon pentru promovarea culturii romanesti in Israel. Ce evenimente organizate in acest sens credeti ca s-au bucurat de audienta si succes?
Ne-am straduit in acest an, fiind vorba despre un Institut tanar, pe de o parte, sa continuam demersurile privind configurarea unei strategii adecvate spatiului in care ne aflam (incercand sa realizam parteneriate solide cu institutii reprezentative israeliene, sa atragem un public cat mai numeros si mai divers si, nu in ultimul rand, sa redimensionam mediatizarea evenimentelor), iar, pe de alta parte, in paralel cu dezvoltarea infrastructurii institutionale, sa organizam evenimente de anvergura, care sa promoveze un produs cultural de calitate, oricand competitiv cu produsele existente pe piata locala. Mentionez ca ne adresam nu doar publicului vorbitor de limba romana, tinta noastra fiind publicul israelian in general, cu diferitele lui registre. Desigur, legatura cu israelienii originari din Romania este speciala si in acest sens au fost prevazute evenimente aparte in limba romana.
Dand curs intrebarii dumneavoastra, as enumera acum cateva din evenimentele ample organizate de I.C.R. Tel Aviv in acest an. In perioada 25 ianuarie – 3 februarie 2006, I.C.R. Tel Aviv, in parteneriat cu Academia de Muzica si Dans din Ierusalim, a invitat la Ierusalim doi compozitori romani, un dirijor si trei interpreti, pentru a sustine la Academie cursuri, seminarii, concerte de muzica contemporana romaneasca si conferinte. Este vorba despre prof. Doina Rotaru, prof. Octavian Nemescu sau prof. Dorel Pascu (dirijor si muzician, prorector al Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti). Flautistul Ion Stefanescu, violoncelistul Marin Cazacu si clarinetistul Emil Visenescu au sustinut cate un recital extraordinar de muzica contemporana in sala “Ytzhak Navon”, a Academiei din Ierusalim.
In februarie, I.C.R. Tel Aviv l-a avut ca invitat pe prof. dr. Ion Ianosi, care a sustinut conferinte la Ierusalim, Haifa si Tel Aviv. In martie, invitatul special al I.C.R. Tel Aviv a fost Ana Blandiana. Domnia sa a participat in calitate de invitat de onoare la cateva evenimente de anvergura din Israel, care s-au bucurat de o mediatizare ampla prin intermediul presei de limba romana si ebraica - seara “Ana Blandiana” din cadrul “Festivalului Femeii” organizat de Teatrul din Hulon sau seara “Ana Blandiana” la festivalul de literatura israeliana “Kolah shel HaMilah - Glasul Cuvantului”. De asemenea, au avut loc si doua intalniri extraordinare cu si despre Ana Blandiana la I.C.R. Tel Aviv si la Cinemateca din Ierusalim. In iunie, Institutul a organizat in parteneriat cu Teatrul National Habimah din Tel Aviv o serie de spectacole sustinute de actorii Teatrului Bulandra - “O poveste evreiasca” si “Mascariciul”, in regia si cu Horatiu Malaele. La Festivalul International de Film de la Ierusalim au fost proiectate trei filme romanesti precum “Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii”, in regia lui Catalin Mitulescu - in prezenta Dorotheiei Petre. In luna august, in parteneriat cu Hazira Performance Art Center si Teatrul Han din Ierusalim, ICR a organizat, in cadrul Festivalului International de Muzica “Nopti de Vara” o serie de evenimente avandu-i ca invitati din tara pe membrii ansamblului folcloric “Cununita”.
- Ce proiecte mai pregateste Institutul Cultural Roman pana la sfarsitul acestui an?
Avem in vedere organizarea mai multor evenimente, intre care as aminti participarea la Primul Congres International al Iudaismului Francofon – organizat de Ambasada Frantei in Israel si Institutul Cultural Francez, in colaborare cu Universitatea din Tel Aviv si Centrul Academic din Netanya, participarea la colocviul dedicat personalitatii lui Moses Gaster – organizat in parteneriat cu Universitatea Ebraica din Ierusalim, organizarea unui seminar pe teme legate de diaspora, cu invitati speciali din tara si din Israel, expozitii de pictura si fotografie, concerte de muzica clasica si contemporana, proiectii de film, conferinte.
- Cum vedeti rolul Institutului Cultural Roman din Tel Aviv incepand din 2007, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, chiar daca este intr-o tara care nu face parte din UE?
Precizez ca I.C.R. Tel Aviv are o colaborare excelenta cu Forumul European din cadrul Universitatii Ebraice din Ierusalim. Prin intermediul acestuia transmitem periodic materiale informative despre Romania in pragul aderarii, iar din 2007 sunt prevazute o serie de evenimente comune care sa aduca in atentia publicului (specializat sau nu) detalii legate de strategia post-aderare a Romaniei. In acelasi timp, avem in vedere promovarea noului statut al Romaniei prin intensificarea diplomatiei culturale in sensul marcarii realizarilor Romaniei in procesul de integrare, prin organizarea de evenimente cu impact evidentiind dimensiunea europeana, prin crearea, in cadrul I.C.R. Tel Aviv, a unui punct de informare Romania – UE (in noul spatiu al bibliotecii) si prin realizarea de parteneriate cu misiunile de acelasi profil ale tarilor membre si implicarea in proiecte comune de promovare a culturii si identitatii europene.
- Institutul dispune si de o bilbioteca de carte romaneasca?
Am reusit in acest an sa extindem Institutul cu un spatiu ce prevede, intre altele, o sala special dedicata construirii unei biblioteci moderne, cu posibilitati ample de informare, care sa puna la dispozitia cititorului carti de referinta pentru cultura romana.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Ziua de Yom Kippur

Mesaj Scris de Admin la data de 08.10.06 11:34

Ziua de Yom Kippur

Pe 2 octombrie evreii din Romania au sarbatorit, asemeni tuturor evreilor din intreaga lume, Ziua de Yom Kippur, relateaza Radio Romania. Aceasta zi este cea mai sfinta din an pentru credinciosii evrei, o zi a iertarii, o zi a reculegerii, o zi in care mai mult ca oricind Dumnezeu asculta rugaciunile evreilor, se apropie mai mult de poporul lui. Potrivit lui Aurel Vainer, presedintele Federatiei Comunitatilor Romanesti din Romania, “in religia mozaica, cele mai importante sarbatori sint cele cu care incepe un nou an. Noi am intrat acum, de sapte-opt zile, in anul nou 5767. Debutul in noul an consta intr-o prezenta in sinagogi, cind evreii se roaga pentru ca anul nou ce vine sa fie un an bun, cu sanatate, cu fericire, cu pace, cu bunastare. Sigur ca in aceste zile de Rosh Hashana se concentreaza atentia spre Dumnezeu, care incepe, dupa cum spune religia noastra, procesul de analiza, in vederea adoptarii verdictului pentru anul ce va sa vina. Si atunci, in acest rastimp, din ziua intii pina in ziua a zecea, cind vine ziua Yom Kippur, ziua iertarii – "yom" in ivrit, in ebraica, inseamna zi, "kippur" a iertarii – in care se da o ultima, hai sa spun, batalie cu noi, in primul rind, de a ne recunoaste toate pacatele, toate lucrurile care contravin religiei iudaice si noi le-am infaptuit un an de zile si sa imploram pe Dumnezeu, pentru a ne da o sentinta favorabila. Este o zi de mare rugaciune, de multa intensitate si, practic, este o zi dedicata exclusiv sinagogii, intilnirii directe cu Dumnezeu prin intermediul sinagogii, templului. In cazul nostru, noi facem acest lucru, la Bucuresti, in Templul Coral. Seara de ajun a Yom Kippur-ului sau Yom Kippur-ul incepe cu o rugaciune foarte frumoasa numita Kol Nidre, in care este o participare a intregii comunitati, alaturi de cantor, de cor. “Inainte de a veni la neila, la sinagoga, se intra in post, si atunci in ziua de Yom Kippur te prezinti la sinagoga, fara sa maninci, fara sa bei, fara nimic, stai cam 10-12 ore in sinagoga si asisti la toata rugaciunea care e o rugaciune speciala si pentru rabin si pentru cantor si pentru fiecare evreu. Si, in esenta, rugamintile fata de Dumnezeu sint sa ne cantareasca cu multa ingaduinta. http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=276#4527
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Situatie dificila a cimitirelor evreiesti

Mesaj Scris de Admin la data de 08.10.06 11:32

Situatie dificila a cimitirelor evreiesti
Potrivit statisticilor, in Romania exista 98 de sinagogi si 802 cimitire evreiesti. Din cei 800.000 de evrei care erau o data in Romania, acum sint foarte putini care au mai ramas si care sa se poata ingriji de cimitire. Aurel Vainer, presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania (FCER), a declarat pentru Radio Romania ca aceste cimitire sint “parte din mostenirea culturala sau mostenirea iudaica in Romania, dar in acelasi timp sint in patrimoniul exclusiv al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania. Conform legislatiei in vigoare, nu exista cimitir evreiesc identificat normal fara sa aiba cineva grija de el, intr-o forma sau alta”. Vainer a mai spus ca posibilitatile financiare ale Federatiei sint modeste. “Nu am putut asigura la fiecare cimitir paznic, la fiecare cimitir un ingrijitor, si atunci ele insa sint in proprietatea Federatiei si cineva are grija, intr-o forma sau alta. Pe buna dreptate, oameni care sint plecati de zeci de ani si nu au mai dat decit, poate, de doua, trei ori in viata lor ulterioara o vizita la cimitir sint nemultumiti de starea uneori care lasa foarte mult de dorit. Nu neg si nu poate sa nege nimeni. Presedintele FCER a negat insa informatiile potrivit carora s-au vindut cimitire. “Este o minciuna totala. Nu s-a vindut niciun cimitir evreiesc. Au aparut – si vreau sa fiu sincer si deschis – unele mici suprafete din cadrul structurii cimitirului care au fost instrainate, dar care au fost intr-o situatie foarte speciala. Nu aveau aproape nimic comun cu cimitirul existent. Erau parti in afara, la extreme”, a mai explicat Aurel Vainer. El a mai adugat ca “exista o procedura de a identifica daca au fost sau nu, daca sint oseminte, daca au fost. Am alocat niste sume – 2 miliarde de lei din bugetul nostru de anul acesta – pentru a repara lucruri urgente, de pilda garduri sparte, garduri rupte. Problema este ca pentru acest program de cimitire noi singuri, adica Federatia, nu avem posibilitatile financiare. S-au facut niste calcule, estimari, ne-ar trebui 20-30 de milioane de dolari ca sa putem sa le aranjam. Noi contam inca in speranta ca promisiunile care ni s-au facut vom fi sprijiniti si de statul roman in aceasta problema”, a spus presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania.
http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=276#4519
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Ne straduim sa organizam evenimente de anvergura

Mesaj Scris de Admin la data de 08.10.06 10:06

Interviu cu directorul ICR Tel Aviv, Madeea Axinciuc
“Ne straduim sa organizam evenimente de anvergura”
Inca de la deschiderea portilor, la inceputul acestui an, Institutul Cultural Roman din Tel Aviv a demonstrat ca este un adevarat centru de promovare a identitatii culturale romanesti si a valorilor care sustin imaginea Romaniei in strainatate. Lunar, directorul Institutului, Madeea Axinciuc, reuseste cu succes sa atraga la evenimentele culturale pe care le organizeaza zeci de spectatori nu numai romani sau evrei originari din Romania, dar si israelieni interesati de arta moderna europeana. Oameni de cultura importanti din Romania, muzicieni sau scriitori au sustinut conferinte, seminarii, concerte si spectacole memorabile in Tel Aviv, Haifa sau Ierusalim. Dintre acestia i-as mentiona pe Ana Blandiana, prof. dr. Ion Ianosi, compozitorii Doina Rotaru si Octavian Nemescu, Erwin Kessler, cercetator al Institutului de Filosofie din cadrul Academiei Romane, sau actrita Dorotheea Petre, distinsa cu Premiul pentru cea mai buna actrita in cadrul Festivalului International de Film de la Cannes.
- Sub conducerea dumneavoastra, Institutul Cultural Roman din Tel Aviv a devenit in vara acestui an o institutie etalon pentru promovarea culturii romanesti in Israel. Ce evenimente organizate in acest sens credeti ca s-au bucurat de audienta si succes?
- Ne-am straduit in acest an, fiind vorba despre un Institut tanar, pe de o parte, sa continuam demersurile privind configurarea unei strategii adecvate spatiului in care ne aflam (incercand sa realizam parteneriate solide cu institutii reprezentative israeliene, sa atragem un public cat mai numeros si mai divers si, nu in ultimul rand, sa redimensionam mediatizarea evenimentelor), iar, pe de alta parte, in paralel cu dezvoltarea infrastructurii institutionale, sa organizam evenimente de anvergura, care sa promoveze un produs cultural de calitate, oricand competitiv cu produsele existente pe piata locala. Mentionez ca ne adresam nu doar publicului vorbitor de limba romana, tinta noastra fiind publicul israelian in general, cu diferitele lui registre. Desigur, legatura cu israelienii originari din Romania este speciala si in acest sens au fost prevazute evenimente aparte in limba romana.
Dand curs intrebarii dumneavoastra, as enumera acum cateva din evenimentele ample organizate de I.C.R. Tel Aviv in acest an. In perioada 25 ianuarie – 3 februarie 2006, I.C.R. Tel Aviv, in parteneriat cu Academia de Muzica si Dans din Ierusalim, a invitat la Ierusalim doi compozitori romani, un dirijor si trei interpreti, pentru a sustine la Academie cursuri, seminarii, concerte de muzica contemporana romaneasca si conferinte. Este vorba despre prof. Doina Rotaru, prof. Octavian Nemescu sau prof. Dorel Pascu (dirijor si muzician, prorector al Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti). Flautistul Ion Stefanescu, violoncelistul Marin Cazacu si clarinetistul Emil Visenescu au sustinut cate un recital extraordinar de muzica contemporana in sala “Ytzhak Navon”, a Academiei din Ierusalim.
In februarie, I.C.R. Tel Aviv l-a avut ca invitat pe prof. dr. Ion Ianosi, care a sustinut conferinte la Ierusalim, Haifa si Tel Aviv. In martie, invitatul special al I.C.R. Tel Aviv a fost Ana Blandiana. Domnia sa a participat in calitate de invitat de onoare la cateva evenimente de anvergura din Israel, care s-au bucurat de o mediatizare ampla prin intermediul presei de limba romana si ebraica - seara “Ana Blandiana” din cadrul “Festivalului Femeii” organizat de Teatrul din Hulon sau seara “Ana Blandiana” la festivalul de literatura israeliana “Kolah shel HaMilah - Glasul Cuvantului”. De asemenea, au avut loc si doua intalniri extraordinare cu si despre Ana Blandiana la I.C.R. Tel Aviv si la Cinemateca din Ierusalim. In iunie, Institutul a organizat in parteneriat cu Teatrul National Habimah din Tel Aviv o serie de spectacole sustinute de actorii Teatrului Bulandra - “O poveste evreiasca” si “Mascariciul”, in regia si cu Horatiu Malaele. La Festivalul International de Film de la Ierusalim au fost proiectate trei filme romanesti precum “Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii”, in regia lui Catalin Mitulescu - in prezenta Dorotheiei Petre. In luna august, in parteneriat cu Hazira Performance Art Center si Teatrul Han din Ierusalim, ICR a organizat, in cadrul Festivalului International de Muzica “Nopti de Vara” o serie de evenimente avandu-i ca invitati din tara pe membrii ansamblului folcloric “Cununita”.
- Ce proiecte mai pregateste Institutul Cultural Roman pana la sfarsitul acestui an?
- Avem in vedere organizarea mai multor evenimente, intre care as aminti participarea la Primul Congres International al Iudaismului Francofon – organizat de Ambasada Frantei in Israel si Institutul Cultural Francez, in colaborare cu Universitatea din Tel Aviv si Centrul Academic din Netanya, participarea la colocviul dedicat personalitatii lui Moses Gaster – organizat in parteneriat cu Universitatea Ebraica din Ierusalim, organizarea unui seminar pe teme legate de diaspora, cu invitati speciali din tara si din Israel, expozitii de pictura si fotografie, concerte de muzica clasica si contemporana, proiectii de film, conferinte.
- Cum vedeti rolul Institutului Cultural Roman din Tel Aviv incepand din 2007, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, chiar daca este intr-o tara care nu face parte din UE?
- Precizez ca I.C.R. Tel Aviv are o colaborare excelenta cu Forumul European din cadrul Universitatii Ebraice din Ierusalim. Prin intermediul acestuia transmitem periodic materiale informative despre Romania in pragul aderarii, iar din 2007 sunt prevazute o serie de evenimente comune care sa aduca in atentia publicului (specializat sau nu) detalii legate de strategia post-aderare a Romaniei. In acelasi timp, avem in vedere promovarea noului statut al Romaniei prin intensificarea diplomatiei culturale in sensul marcarii realizarilor Romaniei in procesul de integrare, prin organizarea de evenimente cu impact evidentiind dimensiunea europeana, prin crearea, in cadrul I.C.R. Tel Aviv, a unui punct de informare Romania – UE (in noul spatiu al bibliotecii) si prin realizarea de parteneriate cu misiunile de acelasi profil ale tarilor membre si implicarea in proiecte comune de promovare a culturii si identitatii europene.
- Institutul dispune si de o bilbioteca de carte romaneasca?
- Am reusit in acest an sa extindem Institutul cu un spatiu ce prevede, intre altele, o sala special dedicata construirii unei biblioteci moderne, cu posibilitati ample de informare, care sa puna la dispozitia cititorului carti de referinta pentru cultura romana.
Interviu cu directorul ICR Tel Aviv, Madeea Axinciuc
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

O familie din Israel solicita retrocedarea fostei primarii d

Mesaj Scris de Admin la data de 06.10.06 17:32

O familie din Israel solicita retrocedarea fostei primarii din Ulmeni

”Nu le-o putem da!”
La finele lui 2003, o familie de evrei stabilita in Israel a cerut retrocedarea cladirii primariei Ulmeni! Solicitantii sunt mostenitorii de drept ai imobilului, iar primaria detine un titlu de proprietate si considera cladirea “bun parasit”. Au urmat doua procese castigate de mostenitori, bani cheltuiti si... nici un rezultat. Primarul e hotarat: “Nu le-o putem da!”.
In anul 1949, Henrich si Margareta Hener, proprietarii cladirii care adapostea sediul primariei Ulmeni, au emigrat in Israel. In 1951, in baza Decretului 111, Statul declara cladirea “bun parasit” si o trece in proprietatea sa.
Se pare ca la vremea respectiva, imobilul era netencuit si era constituit doar din doua incaperi. Ulterior, cladirea a fost extinsa si a adapostit sediul Consiliului Local, al Primariei si Centrului Agricol Ulmeni (destinatie pastrata pana anul trecut, cand s-a definitivat noul sediul al primariei).
Astazi, cladirea adaposteste arhiva Primariei, sediul Consiliului Local, iar una dintre incaperi a fost data in folosinta gratuita adeptilor Bisericii “Noua Apostolica”.

Primul proces
In anul 2003, Beniamin si Israel Aizik Hener, mostenitorii cladirii, au actionat in instanta primaria Ulmeni (ca reprezentant al Statului), cerand restituirea “in natura” a imobilului si anularea titlului de proprietate detinut de aceasta. Mostenitorii au precizat ca antecesorii lor au fost obligati sa renunte la cladire, ca o conditie a emigrarii in Israel.
Vasile Ardelean. primarul din Ulmeni, a invocat articolul 16 al Legii 10 din 2001, precizand ca imobilul se afla in proprietatea Statului inca din anul 1951 si ca respectiva cladire a suferit de atunci “transformari radicale, extinderi, adaugiri”. In octombrie 2003, instanta da castig de cauza mostenitorilor, afirmand ca Statul a preluat abuziv imobilul.
In sentinta este mentionat si faptul ca abandonarea unui proprietati era constatata de un reprezentant al administratiei de stat, printr-un proces verbal (considerata o dovada suficienta pentru ca statul sa preia bunul respectiv)! Nici “punctul forte” al primarului (decretul din 1951) nu a scapat de contestatii, deoarece nu era in conformitate cu prevederile Constitutiei din 1965.
In pofida sentintei favorabile, mostenitorii proprietarilor de drept ai cladirii n-au intrat in posesie dintr-un motiv bizar. Cererea de restituire nu era timbrata! Adica era un viciu de procedura. Si mingea a ajuns din nou la Primaria Ulmeni.

Al doilea proces
Primaria a facut apel impotriva sentintei Judecatoriei Baia Mare. In apel, primarul a sustinut ca familia Hener a emigrat de bunavoie (ce legatura are?) si ca decretul din 1951 a fost emis inainte sa intre in vigoare Constitutia din 1965.
Insa nici Curtea de Apel Cluj nu a dat dreptate Primariei Ulmeni. Dar batalia pentru fosta primarie nu s-a terminat.
Desi drumul dosarelor care ajung pe rol e lung si anevoios, Primaria Ulmeni a facut recurs la Inalta Curte de Justitie si Casatie Bucuresti. Motivatie e simpla. Chiar daca nu castiga procesul, castiga timp, iar pana la momentul despagubirilor...
Pana atunci insa, se vor cheltui o multime de bani si, probabil, vor mai trece cativa oameni prin functia de primar. Cert e ca Vasile Ardelean, actualul primar, a prins drag de procese. El e decis sa castige cladirea (naivitatea, bat-o vina!) si s-o transforme in... judecatorie. Ca tot s-a obisnuit cu salile de judecata.
Ioana Lucacel
ATITUDINE / POLITICA / ANCHETE
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Afaceri teatrale

Mesaj Scris de Admin la data de 04.10.06 7:50

“Afaceri” teatraleTeatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti va incepe, in partea a doua a acestei luni, un turneu in Israel cu muzica "Aventurile unui om de afaceri", in limba idis.
Intre timp, Teatrul Telavivian "Idispil" a adus la lumina ramei un spectacol in care titlul vorbeste tot de afaceri, dar si noua premiera de la Tel Aviv are o anumita legatura cu Bucurestiul.
Sa le luam pe rand.
Teatrul idis din Romania, printre primele din lume, implinind 130 de ani de existenta. In colectivul actual al acestei institutii teatrale se numara actori romani si evrei, care stiu sa vorbeasca idis, iar daca nu, invata rolurile. In aceasta limba, bineinteles cunoscand sensul replicilor, traducerea lor. Aici consider ca a bine sa deschis o paranteza pentru unele precizari privind "idisul" fiindca am observat ca multe persoane confunda aceasta limba cu ebraica, adica "ivrit", in denumirea originala, care se vorbeste in Israel.
Idisul este oarecum un jargon al limbii germane, desi cuprinde cuvinte care-si au radacina in ebraica. Actorul bucurestean Mihai Ciuca (interpret de exceptie a lui Tanase si care din "Aventurile unui om de afaceri" joaca mai multe roluri, inclusiv travestit) ne-a spus ca el stie bine germana, de aceea nu-i este greu sa se adapteze la idis. Desi trebuie sa fie atent la diferente. Iata cateva exemple germana - idis: paine = brut - broit, da = ia, ce = vas - vus s.a.m.d. Idisul s-a raspandit printre evrei din Europa rasariteana in special, are o bogatie de expresii umoristice, unele introductibile, iar multi scriitori au lasat lucrari nemuritoare in aceasta limba, pe primul loc situandu-se Shalom Alehem.
La Teatrul Idispil din Tel Aviv toti actorii cunosc bine idisul, desi se remarca anumite diferente de pronuntare si accent intre originarii din Rusia, Polonia si cei din Romania. Mentionam insa ca in colectivul israelian actorii proveniti din Tara Carpatilor sunt deosebit de valorosi, joaca de regula in rolurile principale, se bucura de aprecierea iubitorilor de teatru. Notam cateva nume: Bode, Anabela, Casol Mascarici Monica. Deoarece limba idis este raspandita si vorbita de multi evrei veniti din estul Europei, ceea ce a impedicat intr-o anumita masura invatatura limbii de baza din Israel, adica ebraica sau ivrit - cum se mai spune - numai conducatorii israelieni au incercat chiar sa franeze folosirea idisului - dar fara succes.
In aceste zile israelienii asteapta venirea in mai multe orase din tara a Teatrului Evreiesc de Stat din Bucuresti (Tel Aviv, Ierusalim, Haifa, Natunia s.a.) Colectivul bucurestean numara actori de valoare, rolurile principale fiind detinute de Alex. Mihai. Nicolae Calugarita, Mihai Ciuca, Leonia Eliad, Geni Brenduman. Regia muzicalului "Aventurile unui om de afaceri" Harry Eliad.
Am scris mai sus ca si spectacolul teatrului idis din Tel Aviv, adica "Afaceri evreiesti" are legatura cu Bucurestiul. Cum? Simplu: Megastarul nu-i altul decat Ion Lucian, directorul teatrului "Excelsior" din Capitala Romaniei.
Ion Lucian a mai regizat la "Idispil" in trecut, alte oua piese: "Baiatul de aur" si "Tevi laptarul". Actorul si regizorul Ion Lucian este la fel de cunoscut si apreciat in Israel, ca si in Romania.
Asa dar, v-am vorbit de doua spectacole idis, unul din Bucuresti, altul din Tel Aviv, ambele avand... amprente romanesti.



http://www.cronicaromana.ro/tablete-din-tara-sfantaafaceri-teatrale.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Intrebarea scriitorilor: cine ne citeste?

Mesaj Scris de Admin la data de 03.10.06 19:53

Corespondenta din Israel
Intrebarea scriitorilor: cine ne citeste?

Asociatia Scriitorilor de Limba Romana din Israel, dupa o vacanta cam
prelungita - si-a reluat activitatea cu publicul, printr-o seara
intitulata: "Noi scriem. Cine ne citeste?". Tema nu e noua ci
preluata de la confratii din Romania, care au dezbatut-o nu demult,
desi datorita unor deosebiri specifice Israelului, poate ar fi fost
mai bine sa nu se faca doar o simpla "preluare" ci si o "adaptare".
Adica tematica - inca din titlu - sa sugereze realitatea de aici.
Asta inseamna - in linii mari, ca macar la intrebarea de baza "cine
citeste?" trebuia adaugata si "cine cumpara?". In Romania numarul
celor care scriu e destul de urias, librariile sunt "bombardate" cu
beletristica unor autori mai mult sau mai putin cunoscuti, insa
majoritatea "titlurilor" raman in rafturi, fara vanzare din cateva
motive. In primul rand cititorul are incredere in scriitorii "cu
firma" de aceea isi poate permite sa cumpere volume ale acestora,
chiar daca uneori o face infruntand dificultati banesti. In al doilea
rand scriitorii mai putin cunoscuti sau debutanti nu au posibilitatea
de a face reclama necesara lucrarilor ce le editeaza datorita
cheltuielilor foarte mari. Deci publicul nu-i informat, decat
eventual prin cronici, de aparitia unor carti, cum sunt ele apreciate
etc. Mai notam si un al treilea rand, desi sunt mai multe, ca
cititorul de astazi se deosebeste de cel clasic si prin faptul ca se
multumeste cu anumite lecturi la internet, deci nu mai are nevoie
neaparata de carti. In aceasta situatie scriitorii (ne referim la cei
valorosi, nu la categoria in care intra grafomanii) se intreaba pe
buna dreptate: cine ne citeste? Desigur - cunoscatorii incearca sa
dea tot felul de explicatii, dar cauzele care determina intrebarea
raman in picioare, raspunsul e dificil stiind ca orice imbunatatire
in acest domeniu e strans legata de solutii financiare. In Israel
numarul scriitorilor inscrisi in asociatie e destul de mare fata de
totalul celor ce stiu sa citeasca romaneste, ca sa nu mai vorbim de
nenumarati condeieri care nu fac parte din organizatia de mai sus,
dar scriu si publica volume de proza sau versuri. Ne referim deci la
un cadru restrans, cuprinzand cateva sute de oameni care scriu
(inclusiv publicisti, ziaristi) si care se adreseaza unui total de
cel mult 50-60 de mii de cititori potentiali. Datorita cotidianelor
si revistelor din Tara Sfanta la care colaboreaza majoritatea
scriitorilor de valoare existenti aici, acestia sunt cunoscuti de
toti cititorii de limba romana din Israel, iar lucrarile lor (in
special proza, mai putin poezie) sunt citite si apreciate.
Problema dificila de pe aceste locuri este legata de inexistenta unei
societati sau librarii de difuzare a cartii in romaneste, ceea ce
determina ca volumele beletristice sa nu prea fie cumparate. In
schimb, cele care ajung la cititori, sunt imprumutate, trec din mana
in mana, ceea ce conduce la aspectul urmator: unul cumpara, 20 sau 30
citesc! Deci scriitorii apreciati, cunoscuti prin trecerea anilor,
sunt cititi! Mai notam ca cititorii de limba romana din Israel nu
sunt tineri (ca cea mai mare parte a lectorilor din Romania), deci,
ei nu prea se au bine cu modernismul si prefera cartile, nu
internetul. Cu alte cuvinte, in Tara de la Mediterana, in ceea ce
priveste limba romana, la intrebarea "cine ne citeste?" scriitorii
autentici pot fi multumiti de rezultat. In schimb la aceea
suplimentara, specifica locului: "Cine cumpara?", raspunsul e de
corijenta, ca sa nu spunem repetentie...

http://www.cronicaromana.ro/corespondenta-din-israelintrebarea-
scriitorilor-cine-ne-citeste.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Organizatiile evreiesti din SUA sprijina organizarea la Bucu

Mesaj Scris de Admin la data de 01.10.06 19:36

Organizatiile evreiesti din SUA sprijina organizarea la Bucuresti a unei conferinte antidiscriminareNEW YORK - Organizatiile evreiesti din SUA au reconfirmat sprijinul pentru propunerea romaneasca de organizare la Bucuresti, in anul 2007, a unei conferinte pe tema combaterii discriminarii si promovarii respectului si intelegerii, sub egida OSCE, si au prezentat disponibilitatea de a colabora cu autoritatile romane pentru asigurarea succesului acestui eveniment. Acesta decizie, aparuta in cotidianul de limba romana "Viata Noastra" din Israel, a fost facuta cunoscuta in cadrul unei intilniri la New York cu ministrul de externe roman, Mihai Razvan Ungureanu. Cu acest prilej, au fost elogiate masurile intreprinse in ultima perioada de autoritatile romane pe linia cunoasterii istoriei si cultivarii memoriei victimelor Holocaustului.
http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=275#4499
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Protest al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania

Mesaj Scris de Admin la data de 01.10.06 19:36

Protest al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din RomaniaBUCURESTI - Comitetul Director al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania (FCER), reunit la 25 septembrie, a adoptat, in mod unanim, hotarirea prin care isi exprima pozitia referitoare la articolele aparute in ziarul "Ziua" din 22 septembrie: "SUA , oripilate de afacerea cimitirelor evreiesti", semnat de Marian Ghiteanu si Apelul FCER, comentat suburban sub titlul "Lacrimi de crocodil".
Referitor la ambele articole, Federatia isi exprima indignarea fata de modul cum se pun in discutie chestiuni care privesc direct populatia evreiasca, respectiv FCER: problema cimitirelor si solutii posibile de viitor.
"Este inadmisibil ca asemenea aspecte sa nu fie analizate cu singura institutie de cult abilitata sa se ocupe de aceste cimitire", se arata intr-un comunicat de presa. "Sint la fel de inadmisibile minciunile provocatoare si incalificabile moral ale unor persoane care, sub aparenta bunelor intentii, incalca orice norma deontologica si se erijeaza in "aparatori" ai cultului mozaic.
"Este la fel de tendentios si faptul ca pentru clarificarea acestor probleme a fost aleasa o persoana, Nati Meir, intrata in Parlament ca deputat al PRM, devenit apoi "independent", un om total strain de problemele vietii evreiesti din Romania, descalificat moral in ochii obstei noastre, vadit necunoscator si deci incompetent, incapabil sa propuna formule realiste de solutionare.
De asemenea, ne exprimam indoiala ca, potrivit afirmatiilor redactorului, Comisia pentru Drepturile Omului, Culte si Probleme ale Minoritatilor Nationale, l-ar fi desemnat pe Nati Meir sa se ocupe de problema respectiva. Nu intelegem de ce nu a fost consultat deputatul etniei noastre in Parlament. Solutia data de Nati Meir ar reprezenta nationalizarea cimitirelor evreiesti, o premiera absoluta in viata politica romaneasca, neintilnita nici macar in timpul dictaturilor care au precedat actualul regim".
In ceea ce priveste afirmatia ca FCER "ar vinde cimitirele", Federatia precizeaza din nou ca niciodata nu s-a vindut nici un cimitir, ci numai anumite terenuri adiacente, pe care nu au fost niciodata morminte. Desigur, exista o problema reala si anume faptul ca, avind un numar atit de mare de cimitire (802, din care peste 650 sint in localitati fara nici un evreu), cu toate eforturile financiare facute, si cu tot sprijinul primit de la unii evrei din strainatate, nu pot fi acoperite toate cheltuielile.
http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=275#4498
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

O carte despre Tecuci

Mesaj Scris de Admin la data de 27.09.06 16:28

O carte despre Tecuci

In Israel a devenit o traditie editarea cartilor privind viata
diferitelor colectivitati etnice in unele orase din Romania secolului
XX sau chiar mai inainte, fiind vorba atat de monografii cat si de
volume memoriale, culegeri de reportaje, povestiri. Se intelege ca
israelienii de origine romana, autorii lucrarilor dau prioritate
comunitatilor evreiesti, insa cu referinta la integrarea acestora in
ansamblul societatii, in realitatea diferitelor etape istorice. Dar
punctul comun al tuturor cartilor dedicate localitatilor si
populatiei acestora il reprezinta dragostea fata de meleagurile
natale. Sentimentele deosebite fata de tara de origine au facut
posibil, de-a lungul anilor, aparitia volumelor despre Dorohoi,
Bacau, Bucuresti, Iasi, Tulcea si altele, iar in urma cu putin timp,
a cartii despre orasul si judetul Tecuci. In anul 2000 a vazut lumina
tiparului o prima monografie a Tecuciului, dar aceea de acum are cu
totul alta valoare atat sub aspectul continutului cat si al
realizarii grafice la editura Tritonic - Media din Bucuresti, in
octombrie 2005.
Fara nici o indoiala lucrarea de la care ne referim, de aproximativ
450 de pagini format mare (24x17) 280 fiind in romaneste, iar restul
in ebraica, a solicitat o stradanie deosebita a autoarei Medy
Goldenberg (care se intituleaza modest "coordonatoare" - desi a facut
nu doar redactarea ci si computerizarea in ambele limbi). Efortul a
constat in scrierea textelor, documentare, trierea materialelor, la
care se adauga sau poate trebuie notat pe prim plan, cel finanicar,
fiindca realizarea cartii despre Tecuci inseamna o cheltuiala de
cateva mii de dolari! Suma care nu se recupereaza, ci ramane o
investitie de suflet...
Desigur, la aparitia unei carti de acest gen, adica monografie dar si
memorialistica, se pune intrebarea in ce masura lucrarea reuseste sa
fie interesanta nu doar pentru cercul restrans al termenilor, ci si
pentru masa larga de cititori? Ei bine, in cazul de fata raspunsul e
pozitiv. Iar pentru a confirma aceasta facem o scurta trecere in
revista a continutului cartii. Volumul cuprinde 7 capitole, dar o
mare importanta se acorda Tecuciului nostalgic, adica orasului de
altadata. Consideram ca asa e bine, caci astfel se poate reconstitui
orasul trasurilor cu doi cai, cu strazi pline de magazine, dintre
care nu lipseau cele de "lipscarie" (adica manufactura) stofe,
vararie, croitorie, maruntisuri, cu un tribunal care printre altele
confirma acte datale (domnisoara in vederea casatoriei dadea
viitorului mire mobilier si trusou), sali de logodne, nunti, baluri.
Coordonatoarea cartii ne povesteste despre activitatea sionista,
despre personalitati care cinstesc nu doar orasul Tecuci, asa cum ar
fi Avram Goreu care locuieste la Milano si a implinit de curand 100
de ani (ati citit bine, o suta de ani). Goreu a inzestrat biblioteca
municipala din Tecuci cu numeroase carti, a finantat tiparirea a trei
lucrari privind istoria si cultura orasului, a pus bazele unor centre
de studii la universitatile din Bucuresti, Craiova, Iasi. De
asemenea, in Israel a creat un Centru de istorie in cadrul
Universitatii Tel Aviv. O atentie aparte acorda cartea ing. Eduard,
actualul primar al Tecuciului, precum si memoriei unor personalitati
din acest oras, Max Segal, Rabinul S. Rubinovici, Rav Landon, Barbu
Peretz si altii.
Din capitolul "amintiri", am desprins in mod special intamplarile
legate de cutremurul din 1940 care a cauzat multe victime, ispravile
din liceu povestite de Lica Rozentweig, cele despre marea jucatoare
de ping-pong Angelica Rozeanu, campioana mondiala intre 1950-1953,
reprezentanta Romaniei. Partea "romaneasca" a acestei carti cuprinde
fotocopii ale multor documente ale timpului, fotografii ale unor
locuri si oameni din Tecuci.
In privinta textelor in ebraica mentionez ca ele nu reprezinta o
traducere a paginilor redactate in limba romana, ci materiale de sine
statatoare despre aceasta resedinta urbana si o serie de
personalitati care si-au inscris numele cu majuscule in istoria
orasului.
Cartea despre Tecuci - primita cu interes in Israel - va ramane ca
document in bibliotecile de aici, iar astfel se va imortaliza, in
Tara Sfanta, alaturi de alte orase din Romania - si Tecuciul, pe care
fostii sau actualii locuitori il pretuiesc deosebit de mult.
http://www.cronicaromana.ro/corespondenta-din-israelo-carte-despre-tecuci.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

IOSIF SRAER

Mesaj Scris de Admin la data de 26.09.06 16:00

IOSIF SRAER
Iosif Sraer, avocat evreu, a aparat in procese in perioada interbelica mai multi lideri comunisti, printre care Gheorghe Gheorghiu-Dej si Ana Pauker, fiind si omul de legatura al acestora cu Stefan Foris. A condus, potrivit lui Dennis Deletant, care citeaza arhivele britanice (List of Romanian Personalities, 1947, Report no.262/3.11.1947) negocierile cu Iuliu Maniu si printul Stirbei privitoare la lovitura de stat din 23 august 1944. Avind legaturi cu Sava Dumitrescu, seful Sectiei Comunisti din Directia Generala a Politiei de Siguranta, cu care se intilnea in casa unui doctor, i-a relatat acestuia, intre altele, continutul discutiilor cu Dej. In circumstantele pregatirii actului de la 23 august 1944, se pare ca a fost autorizat de Moscova sa discute cu Maniu, la inceput fiind singur in aceasta actiune, dupa care a intermediat negocierile lui Lucretiu Patrascanu ca negociator al PCR si ceilalti membri ai BND. A fost numit in functia de secretar general al MAI "la cererea lui Ana Pauker, fara a exista vreo hotarire din partea conducerii", declara Teohari. Inainte de remanierea guvernului Groza din ianuarie 1946, a tras sfori pentru a ajunge ministru de interne, fara succes insa. In schimb, inevitabilul se produce: "in 1947 - relata Marin Jianu - Avram Bunaciu mi-a povestit ca urcindu-se intr-o zi pe scari la Teohari Georgescu cu Sraier impreuna, i-a spus lui Sraier ca a fost arestat fostul politist de siguranta Sava. Auzind acest lucru, Sraier a ingalbenit, spunind foarte enervat: imediat sa fie impuscat acest bandit, o clipa sa nu mai traiasca". Dupa arestarea comisarului Sava Dumitrescu, incepe sa fie din ce in ce mai preocupat de stringerea de monezi de aur, in timp ce la minister isi formeaza un grup de apropiati si practica o politica de discreditare a persoanelor cu functii de raspundere, pentru a-si plasa in locul lor proprii oameni de incredere. Tentativa sa de a bloca dezvaluirea trecutului de informator al Sigurantei esueaza. Este indepartat din MAI in urma unei discutii la care a fost convocat de Ana Pauker in biroul ei. Nu trecutul, ci dezvaluirea faptului ca era un maniac sexual i-a provocat caderea. I s-a imputat ca "aduce in camera de linga cabinetul sau unde avea si un pat pe o dactilografa pe care o dezbraca si o bate cu o curea, abuzind pe urma de ea". Dactilografa il denuntase in cele din urma ca "o silea sa comita perversiuni sexuale, batind-o pina lesina", dupa care o viola. Asupra lui Sraer planau acuzatii mult mai grave, dar nu s-au luat masuri, "cu toate ca secretarul general al partidului mi-a cerut in mod expres arestarea lui (…). Imi amintesc ca cineva din MAI mi-a propus o combinatie prin care sa fie internat in spital sub observatia organelor noastre si astfel pus in imposibilitatea de a fugi", declara ulterior Teohari Georgescu. Primele actiuni pentru prinderea lui Sraer au inceput abia la doua saptamini dupa ce el disparuse de la domiciliu, cind Teohari a dat "dispozitii sa se formeze o echipa care sa-l caute in vapoarele ce plecau de la Constanta", desi "in acea perioada a putut sa fuga mai usor din tara prin granita de vest, intrucit era o granita nepazita si se produceau treceri clandestine foarte frecvente". Nu cunoastem data nasterii si a mortii lui Iosif Sraer. S-au format ulterior echipe pentru depsitarea si rapirea lui din Occident, dar fara succes.

http://www.tiuk.reea.net/6/31.html
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

..Lumina.. lupta în continuare pentru schimbarea ima

Mesaj Scris de Admin la data de 17.09.06 17:38

"Lumina" lupta în continuare pentru schimbarea imaginii muncitorilor
români din Israel
Asociatia "Lumina" pentru apararea drepturilor si îmbunatatirea
imaginii muncitorilor români din Israel continua campania de
legalizare a actelor si pasapoartelor românilor care muncesc în acest
stat. Conducerea asociatiei, reprezentata de Sorin Balan, si-a propus
sa obtina prelungirea valabilitatii pasapoartelor pâna la 26 iunie
2005, fara ca titularii lor sa se mai întoarca în tara. Asociatia a
trimis doua scrisori deschise pe aceasta tema primului ministru
român, Adrian Nastase, dar nu a primit nici un raspuns.
În data de 29 februarie, Sorin Balan si avocatul asociatiei au avut o
întrevedere cu ambasadorul României, dr. Valeria Mariana Stoica
(foto), si consilierii Ion Nuica si Anton Diaconeasa. Reprezentantii
ambasadei au salutat initiativa constituirii unei asemenea asociatii,
dar au accentuat faptul ca presedintele ei trebuie sa coopereze cu
institutiile israeliene de resort, Ministerul Muncii, Ministerul de
Interne, Comisia de Munca si Probleme Sociale din cadrul Knesset si
cu liderii sindicatelor. Atât ambasadorul, cât si consilierii sai, au
subliniat necesitatea informarii românilor care trebuie sa respecte
contractele de munca si sa paraseasca Israelul în termenele legale
care sunt de 60 de luni pentru barbati si de 90 de luni pentru femei.
Dupa întrevederea de patru ore, ambasadorul român a explicat
reprezentantilor asociatiei ca demersurile lor nu pot trece peste
legislatia statului evreu si peste legile românesti în vigoare. Dr.
Mariana Stoica a avertizat conducerea asociatiei ca solicitarile sale
nu pot fi onorate în maniera în care au fost propuse. Contactata
telefonic de redactia ziarului "Actualitatea româneasca", Mariana
Stoica a declarat ca legalizarea actelor de munca si, mai ales,
prelungirea dreptului de folosire a pasapoartelor nu pot fi obtinute
decât în tara, la serviciile de evidenta populatiei din judetele de
domiciliu. Ambasadorul român a atras atentia ca asociatia "Lumina" nu
ar trebui sa se transforme într-un "serviciu de plasare de munca" si
ca plata unei taxe de înscriere nu le garanteaza muncitorilor români
legalizarea sederii lor în statul israelian.
Pe de alta parte, presedintele asociatiei sustine ca guvernul român a
acaparat exportul fortei de munca spre Israel. El îl acuza pe fostul
ministru al muncii, Marian Sârbu, ca a desfiintat firmele particulare
care trimiteau muncitori români în Israel pentru ca percepeau un
comision de 500 de dolari. Ministrul Marian Sârbu a înfiintat Agentia
Nationala de Plasare a Fortei de Munca (ANPFM) despre care Sorin
Balan afirma ca lua "un comision-spaga de 4.000 de dolari" românilor
care doreau sa munceasca în strainatate. Presedintele
asociatiei "Lumina" considera ca ANPFM a impus monopolul de stat pe
piata fortei de munca, desi, la Bucuresti, de contractele de munca în
strainatate se ocupa acum Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca,
organism care lucreaza numai pe baza conventiilor încheiate între
statele interesate de importul fortei de munca. Pe de alta parte,
Sorin Balan sustine ca muncitorii români nu se pot întoarce în tara,
deoarece vor muri de foame în România. Din acest motiv, conducerea
asociatiei "Lumina" a solicitat si ministrului de interne israelian,
Avraham Poraz, eliberarea unui carnet de munca cu valabilitate de un
an pentru toti muncitorii români care se înscriu în asociatie si vor
sa intre în legalitate.
(Adina ZAMFIR)
http://www.actualitatea-romaneasca.ro/index.php?
_init=art.view&art_key=679&cat_load=NEWS&archive=yes
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Doua asociatii, doua

Mesaj Scris de Admin la data de 16.09.06 14:03

Doua asociatii, doua

Probabil dragostea fata de locurile natale, indiferent unde se afla
in lume acele framantari pe suprafata carora oamenii au vazut pentru
prima oara lumina soarelui - este atat de puternica, incat nimeni nu
pierde legatura cu ele. In Israel - dupa cate sustin cunoscatorii -
exista aproximativ 60 de asociatii de prietenie ale emigrantilor
ajunsi in Tara Sfanta, cu cetatenii statelor din care au plecat.
Asadar avem "ligi" sau "asociatii" din categoria celor pomenite mai
sus, care acopera o buna parte din intinderile globului, ceea ce
inseamna ca iubirea este puternica fie ca-i vorba de englezi,
francezi, italieni, bulgari, rusi, fie ca ei sunt turci, etiopieni,
irakieni, indieni, sau canadieni, argentinieni, brazilieni, s.a.m.d.
Bineinteles de pe aceasta harta a mapamondului nu puteau lipsi
asociatia emigratiei romane, cu reciproca adica aceea infiintata in
Romania pentru prietenia cu Israelul. Astfel fiind, inca din anul
1950/1951 s-a organizat in tara de la Mediterana "Asociatia de
prietenie Israel-Romania", iar ceva mai tarziu, in tara natala s-a
constituit "Asociatia culturala de prietenie Romania-Israel".
Ani de zile, adica pana la evenimentele din decembrie 1989 care au
marcat rasturnarea de regim, asociatia din Israel organiza diferite
actiuni legate de prietenie, inclusiv festivitati privind momentele
importante din istoria Romaniei; in schimb, datorita situatiei de
atunci, partenerul - omolog de la Bucuresti figura doar pe hartie.
Situatia s-a schimbat incepand cu anul 1990; in Romania, asociatia
culturala centrala a desfasurat si continua in prezent sa desfasoare
o activitate bogata, si-a organizat centre in mai multe orase de
provincie, unele dintre ele fiind foarte active. In plus -
israelienii de origine romana participa la actiuni culturale si
artistice in Romania, bineinteles si reciproca fiind valabila.
Asociatia din Israel, desi nu a avut in conducere personalitati de
valoarea celor din Romania si-a facut simtita prezenta, dar cel mai
important rol i-a revenit in toti acesti ani, prin organizarea
sarbatoririi in Israel a "Zilei Romaniei" la Tel Aviv sau in alte
orase din tara.
Anul acesta insa, Ziua Nationala a tarii natale, 1 Decembrie, va fi
aniversata nu de una, ci de doua asociatii de prietenie, fiindca, in
urma cu mai multe luni, in cadrul Uniunii emigratiei din Romania (pe
scurt H.O.R) a luat nastere si o grupa proaspata a asociatiei. Deci,
doua asociatii, doua. Cum vedem - apar colective suplimentare in
unele prieteniei, iar asta in traducere locala inseamna asa:
asociatia "veche" organizeaza sarbatorirea in ziua de 4 decembrie in
orasul Ramat Gam (din centrul tarii), iar cea "noua" la 3 decembrie
in Tel Aviv. La adunarile festive au fost invitati reprezentanti ai
conducerii statului, a unor organizatii de mare importanta si - se
intelege - invitatul cel mai important este publicul larg.
Festivitatile sus mentionate se adauga celor ce apartin Ambasadei
Romaniei (inclusiv o receptie cu reprezentanti diplomatici) precum si
Institutului Cultural Roman. Am subliniat noutatea cu privire la
existenta a doua asociatii de prietenie, desi - personal - in loc de
doua preferam una singura, dar care sa activeze cat ambele la un loc!
In plus, nu pot trece cu vederea ca aceste asociatii, care dupa
titulatura ar trebui sa reprezinte in totalitate Tara Sfanta, cuprind
doar israelienii originari din Romania, deci numar partial -
gruparile etnice de cetateni care alcatuiesc populatia
Israelului.Bineinteles, in domeniul imbunatatirilor din viitor,
problema ramane deschisa.
[url=http://www.cronicaromana.ro/corespondenta-din-israeldoua-asociatiidoua.html]
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

*Orientul Mijlociu

Mesaj Scris de Admin la data de 12.09.06 17:07

Orientul Mijlociu

MIREL HORODI

Am prezentat cititorilor noștri revista Idei în Dialog în Viața Noastră din 30 septembrie. Revin acum asupra acestei reviste, întrucît în numărul din noiembrie am avut surpriza să citesc un articol despre situația din Orientul Mijlociu, după retragerea israeliană din regiunea Gaza, cu un conținut defăimător la adresa Israelului.




Am prezentat cititorilor noștri revista Idei în Dialog în Viața Noastră din 30 septembrie. Revin acum asupra acestei reviste, întrucît în numărul din noiembrie am avut surpriza să citesc un articol despre situația din Orientul Mijlociu, după retragerea israeliană din regiunea Gaza, cu un conținut defăimător la adresa Israelului.

Articolul intitulat "Retragerea israeliană ca ingredient al permanenței" este semnat de doi autori: Marius Câmpean, doctorand în științe politice la Universitatea McGill din Montreal și la Școala de înalte studii în științe sociale EHESS din Paris și de Jérôme Drevon care studiază Relațiile Internaționale la Institutul universitar de înalte studii internaționale de la Geneva.

Autorii recunosc că dezangajarea din Gaza "este un pas pozitiv de necontestat", dar nu se sfiesc să afirme că în realitate este vorba doar de "un pumn de praf în ochii lumii", pentru că Israelul s-a retras din Gaza pentru a-și întări permanența în Cisiordania.

Problema principală care-i neliniștește pe autori este construcția zidului de separare. "Pentru a-și proteja cetățenii împotriva celor cîteva duzini de teroriști sinucigași potențiali provenind din Cisiordania – scriu autorii – statul evreu ar putea decide că singurul mijloc valabil este această uriașă barieră – în același timp o implicită sancțiune colectivă prin care milioane de palestinieni sunt blocați în teritoriile ocupate". Fără îndoială că acest zid produce neajunsuri populației palestiniene, dar este consecința numeroaselor atentate provocate de sinucigașii palestinieni. Din păcate populația palestiniană nu s-a desolidarizat de aceste atentate oribile, care deservesc în ultimă instanță interesele palestiniene. În timp ce scriu aceste rnduri, aflu despre atentatul de la Natania din 5 decembrie, care a provocat 5 morți și zeci de răniți. Chiar autorii recunosc că "lumea occidentală e adînc sensibilizată de imaginile televizate ale atentatelor" ceea ce justifică în ochii lumii construcția zidului, dar, susțin ei, zidul ar trebui să urmeze "linia verde".

Desigur, construcția zidului este o tragedie pentru palestinieni, dar aceasta este consecința refuzului palestinian de a pune capăt acțiunilor teroriste. Ca în attea împrejurări din trecut, începnd cu refuzul de a accepta planul de împărțire a teritoriului hotărt de ONU în 1948, pnă la războiul din 1967, urmat de refuzul încăpățînat de a duce tratative imediate cu Israelul și pnă la eșuarea tratativelor Barac-Arafat sub patronajul lui Clinton, toate au fost ocazii pierdute care au avut ca efect nenumărate suferințe pentru palestinieni. Așa cum spunea ministrul de externe al Israelului Aba Eben, "arabii n-au pierdut nici o ocazie de a pierde toate ocaziile". Nimeni nu poate cere să se revină la situația dinainte, ocaziile pierdute nu pot fi redobîndite pentru că între timp condițiile s-au schimbat. Una din aceste schimbări sunt coloniile din teritorii.

Acțiunile unilaterale ale Israelului la care fac referință cei doi autori sunt de asemenea o urmare a refuzului palestinienilor de a duce tratative sincere.

"Cînd privim acțiunea distrugătoare a ocupației israeliene în toate sectoarele vieții palestinienilor, ne putem întreba pe bună dreptate dacă partea israeliană dorește cu adevărat o pace viabilă", scriu autorii. Și ei conchid: "lumea nu reușește să înțeleagă că un spirit rezonabil generalizat la scara întregii societăți palestiniene nu va putea izvorî din disperarea indusă de conștiința apropierii neîncetate a unei morți anunțate –moartea lentă și continuă a unui vis național viabil".

Sunt surprins cum se poate ca una din revistele cele mai serioase din România să preia punctul de vedere al stîngii intelectuale europene de sprijin necondi- ționat al poziției palestiniene, mizînd pe mizeria maselor de palestinieni, fără a analiza cauzele reale, făcnd totală abstrac- ție de permanența terorismului, de ineficacitatea autorităților palestiniene, de existența milițiilor înarmate ale hamasului și jihadului, de refuzul de a înainta spre pace pe calea prevăzută în "harta drumurilor", plan proclamat de Statele Unite cu sprijinul Uniunii Europene.

Conflictul israeliano-palestinian este un conflict tragic, în care ambele părți sunt victime. Palestinienii suferă din cauza ocupației, iar israelienii suferă, la rîndul lor, din cauza amenințării la existența statului. Așa cum subliniază Ari Shavit, cunoscutul ziarist israelian de la ziarul Haaretz, în analiza pe care o face conflictului, amenințarea existenței Israelului a existat încă de la începutul înființării statului evreu, în 1948, deci cu mult înainte de ocuparea teritoriilor palestiniene, în 1967, ca urmare a războiului de șase zile. Să nu uităm că scopul declarat al hamasului și al jihadului este distrugerea statului Israel. Această amenințare cu distrugerea a fost confirmată recent de președintele Iranului, stat care finanțează și sprijină formațiile teroriste palestiniene. Concluzia lui Shavit este că, fără a se ajunge la un compromis care să rezolve ambele probleme, adică eliminarea amenințării existenței Israelului, pe de o parte, și încetarea ocupației teritoriilor palestiniene, pe de altă parte, nu se va putea ajunge la o pace adevărată.

Nu am pretenția ca punctul de vedere israelian să fie adoptat sau sprijinit, fără discernă mnt. Dar, o abordare realistă a problemei, o recunoaștere a complexității problemei, o căutare a soluției la care trebuie să contribuie ambele părți, ținnd seama de realitățile de pe teren, este o cerință elementară.

Articol apărut în ziarul Viața Noastră din Tel-Aviv, vineri 9 decembrie 2005
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

A luat fiinta Fundatia pentru promovarea culturii israeliene

Mesaj Scris de Admin la data de 11.09.06 20:44

A luat fiinta Fundatia pentru promovarea culturii israeliene
Ambasada Israelului la Bucuresti, in colaborare cu reprezentanti ai
comunitatii oamenilor de afaceri israelieni care activeaza in
Romania, a decis infiintarea Fundatiei pentru promovarea culturii
iudaice si israeliene, institutie care are drept scop promovarea
culturii evreiesti in randul generatiilor tinere ale tarii noastre.
Membrii consiliului stiintific al fundatiei si-au propus sa
incurajeze, prin acordarea de sprijin moral si financiar,
manifestarile stiintifice si socio-culturale pe teme iudaice din
Romania.
Fundatia se adreseaza in special tinerilor care doresc sa realizeze
studii, lucrari si documentare despre cultura, civilizatia si poporul
evreu. Ambasadorul statului Israel la Bucuresti, Rodica Radian
Gordon, ne-a declarat ca o serie de oameni de afaceri israelieni au
promis deja ca vor sprijini activitatea fundatiei si au donat sume
importante de bani pentru a asigura primele burse pentru tinerii
cercetatori. Pentru inceput, o bursa acordata de aceasta fundatie se
va ridica la suma de 3.000 de dolari, dar pe masura ce donatiile vor
fi mai numeroase, si valoarea bursei va fi mai mare.
Conform declaratiilor profesorului dr. Liviu Rotman, membru in
Consiliul stiintific al fundatiei, domeniile de interes ale acestei
institutii vor fi istoria, cultura si civilizatia poporului evreu
(istoria antica a evreilor, istoria comunitara, hassidism, miscarea
sionista), civilizatia si realitatile sociale ale Israelului de azi,
precum si relatiile dintre Romania si Tara Sfanta.
Fundatia se va ocupa si de organizarea de expozitii ale artistilor
israelieni recunoscuti pe plan mondial, de realizarea de filme
documentare si de editarea lucrarilor academice si a studiilor
realizate de tinerii cercetatori din Romania si din Israel.
(A. ZAMFIR)/ACTUALITATEA ROMANEASCA
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Burse pentru tinerii de la studii iudaice

Mesaj Scris de Admin la data de 07.09.06 18:09

Burse pentru tinerii de la studii iudaice

Ieri, la Centre Ville - Hotel Bucuresti din Capitala, a avut loc o
conferinta de presa prilejuita de inaugurarea Fundatiei pentru
promovarea culturii iudaice si israeliene. Unul dintre scopurile
fundatiei este acordarea de burse studentilor romani in domeniul
studiilor iudaice si israeliene. Inaugurarea propriu-zisa a avut loc
aseara, la Hotel Marriott, in prezenta a numerosi invitati. Evenimentul
a fost onorat de prezenta membrilor Comisiei Academice si ambasadorului
statului Israel in Romania, E.S. Rodica Radian Gordon.
D. C./ADEVARUL
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

O lege noua din Israel separa parintii imigranti de copii

Mesaj Scris de Admin la data de 07.09.06 15:59


O lege noua din Israel separa parintii imigranti de copii

Cazul unei femei din Basarabia care a emigrat in Israel a ajuns sa fie discutat in forurile legislative din Tel-Aviv.Noua legislatie israeliana ii interzice dreptul de a-si aduce copiii acolo unde munceste si familia lor traieste o drama disperata a despartirii. Potrivit unor decizii recente ale Ministerului de Interne din Israel, o mama care a intrat in acest stat, si care si-a lasat copii minori in strainatate mai mult de doi ani, nu-i poate aduce legal sa locuiasca alaturi de ea. Potrivit publicatiei “Jerusalem Post”, citat de Stirea de Garda, Judecatorul Oded Mudrick a criticat aspru politica Ministerului israelian de Interne fata de muncitorii care lasandu-si copii acasa, vin in Israel sa munceasca la negru.
Aceasta este si drama unei cetatence din Basarabia, Natalia spunt, care acum doi ani a fost nevoita sa-si lase fiica de sapte ani in ingrjirea bunicii, si a plecat la munca in Israel. in aceasta perioada, cat a muncit ilegal Natalia a intalnit un barbat care a sustinut-o in permanenta si cu care s-a casatorit. Acesta se numeste Serghei spunt si este cetatean al Israelului. Imediat dupa casatorie, Natalia a depus o cerere la Ministerul de Interne de la Tel-Aviv, pentru a i se permite sa-si aduca fiica alaturi de ea.
Cererea ei a fost examinata intr-o perioada de doi ani, pentru ca intr-un final sa fie respinsa. Acum Natalia trebuie sa aleaga daca va sta in Israel alaturi de sot, sau se va reintoarce in Basarabia, parasindu-si sotul in Israel.
Avocatul familiei spunt, Nicole Maor, a calificat situatia drept criminala. “Nici un stat evreu nu-si poate permite sa faca un asemenea lucru oamenilor”. Potrivit lui Maor, Ministerul de Interne a “pedepsit” femeia deoarece aceasta a fost nevoita sa-si paraseasca copilul pentru a face niste bani ca sa-l “hraneasca”.
Judecatorul tribunalului din Tel-Aviv, Oded Mudrick, a acceptat pozitia avocatului, mentionand in acelasi timp ca “justetea in acest caz este subminata…tinand cont de faptul ca separarea parintelui de copil se face in mod fortat. Trebuie sa se tina cont ca femeile care pleaca in strainatate pentru a-si putea intretine copii sunt fortate din cauza saraciei sa faca acest lucru.” Judecatorul a tinut sa adauge ca cetatenii statului Israel sunt in drept de a-si “reunifica” familiile.
Mudrick a cerut unui comitet special din cadrul Ministerului de Interne, sa reexamineze cazul in septembrie. “Sper ca de aceasta data decizia va fi alta”.
Anat Hoffman, directorul executiv al Miscarii de reformare a Centrului Israelian de actiuni religioase al Reformelor a sustinut argumentele aduse de judecator. “Situatia este una neplacuta deoarece practic forteaza parintii sa aleaga intre a ramane alaturi de copii sau a renunta la sot sau tara a caror cetateni sunt ”.
Sabine Haddad, purtatorul de cuvant al Ministerului de Interne, nu a oferit nici un comentariu fata de problema data, mentionand doar ca o persoana care si-a parasit copilul pentru a veni in Israel a incalcat legislatia in vigoare.
http://www.rgnpress.ro/content/view/16504//
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Corespondenta din Israel

Mesaj Scris de Admin la data de 05.09.06 18:42

Corespondenta din Israel
Tanase si urmasii lui

In teatrul romanesc de revista, Tanase inseamna un nume de legenda.
El este parintele estradei moderne, spectacolele pe care le-a
realizat au ramas vii in memoria celor ce au avut norocul sa le vada,
iar stilul de alcatuire a programelor muzical-distractive a ramas
actual si in zilele noastre, cu toate innoirile firesti legate de
trecerea timpului. Tanase era un perfectionist in interpretarea
cupletelor satiric-umoristice, iubea publicul care avea nevoie de
acest admirabil actor spre a infrunta mai usor necazurile. Tanase
spunea lucrurilor pe nume si a avut de suferit din aceasta cauza
atunci cand democratia a fost inlocuita cu dictatura. Marele actor
roman a acordat o deosebita atentie coregrafiei, avand grija ca din
corpul de balet sa faca parte numai dansatoare talentate si
aspectuoase (el obisnuia sa spuna: pe scena vreau femei frumoase,
urate am acasa!).
Tanase, asul scenei romanesti in care se impletesc satira, umorul,
muzica si dansul, a lasat o mostenire bogata si un nume stralucitor,
imortalizat pe frontispiciul unei institutii iubite: Teatrul de
revista Constantin Tanase.
Pe scena din Calea Victoriei a Bucurestiului, dar nu numai, au
evoluat din timpul si dupa incetarea din viata a maestrului, multi
actori de talent, dar in randurile de fata ne vom referi doar la
cativa si anume la cei care in acest octombrie au fost oaspetii
spectatorilor de origine romana domiciliati in Israel. Consider
necesar sa subliniez faptul ca de la infiintarea statului de la
Mediterana, in 1948, nenumarati actori din Romania si-au facut
simtita prezenta pe pamantul Tarii Sfinte cu zeci de spectacole,
tinand astfel o legatura permanenta cu spectatorii israelieni
cunoscatori ai limbii romane.
De data aceasta, oaspetii aducatori de voie buna cu "Hai noroc
Tanase", in regia cunoscutului Bitu Falticineanu, au fost actori ai
Teatrului de revista din Bucuresti. Lor li s-au adaugat doua
cantarete din Israel si o echipa israeliana de balet, important fiind
faptul ca s-a asigurat un spectacol bogat, omogen, bine primit de
public; la Tel Aviv de exemplu, sala de peste 500 de locuri s-a
dovedit aproape neincapatoare, iar cele trei ore si jumatate de
program au trecut mult prea repede pentru publicul venit sa vada...
urmasi ai lui Tanase.
Cine au fost acestia?
Incepem de la litera A, sau mai exact AA: Alexandru Arsinel, onorat
pe drept si cu functia de director al Teatrului Tanase. Fara
indoiala, Arsinel este un demn succesor al renumitului fondator al
revistei, fiecare aparitie pe scena insemnand un recital de umor
rasplatit cu aplauzele entuziaste ale publicului.
Arsinel are "state de vechime" prin prezentele lui in Israel
inaugurate in urma cu aproape 30 de ani, el venind aici ca acasa,
stiind ca e asteptat cu nerabdare si simpatie. Continuam, fara sa
tinem seama de alfabetul abordat in gluma la Arsinel, pentru a scrie
cu drag si un nume feminin: Stela Popescu, una din stelele revistei,
dupa cum consider si sustin convins ca am alaturi de mine pentru
acesta apreciere, pe toti iubitorii estradei. Cuplul de interpreti
Arsinel - Stela Popescu a adus pe scena momente de umor veritabil,
unele dintre ele putand fi vazute de mai multe ori, fiindca te
farmeca ineditul interpretarii.
Un alt tandem "rodat" cu cateva prezente in Israel este cel alcatuit
de Nae Lazarescu si Vasile Muraru. Combinatia dintre un "mucalit",
adica Nae Lazarescu si un "expansiv", in speta Vasile Muraru, cateva
cuplete cu texte bune, determina succesul acestor doi actori comici
care stiu sa treaca rampa cu usurinta.
Am lasat la urma pe Marcela Avram cunoscuta publicului israelian din
spectacolele anterioare, ea avand in "Hai noroc Tanase" rolul de
prezentatoare sau moderatoare in limbaj mai modern si pe Adrian
Enache, unicul care doar acum a debutat in Israel.Desi fata de
talentul pe care l-a dovedit, Adrian Enache isi face botezul in apa
Iordanului din Tara Sfanta destul de tarziu, el a avut un succes
deosebit prin cantecele si dansurile sale care au electrizat
spectatorii.
Cateva cuvinte despre cantaretul si dansatorii gazda: solistele
vocale Iuliana, fo-losind texte in romaneste, si Naama, in ebraica,
au dat coloratura muzicala programului, iar formatia de balet
(coregrafia semnata Ella) a contribuit la diversitatea si bogatia
spectacolului.
In concluzie: "Hai noroc Tanase!" a insemnat un succes, meritul
organizatoric revenind impresarului Carol Gisenstern. Dar acesta
ramane si ca obligatia de mai aduce in Israel pe actorii mentionati
mai sus, precum si pe altii, stiind ca israelienii proveniti din Tara
Carpatilor si romanii veniti la lucru in Tara Sfanta, ii asteapta cu
caldura si dragoste pe actorii romani.
CRONICA ROMANA
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Evreii din Romania sunt solidari cu Israelul

Mesaj Scris de Admin la data de 28.08.06 19:05

Evreii din Romania sunt solidari cu Israelul


Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania (FCER) a organizat, la inceputul lunii august, in Bucuresti, adunarea publica „Evreii din Romania se solidarizeaza cu statul Israel”, la care au participat o serie de personalitati din sanul si din afara comunitatii. Dupa numeroasele zile de confruntari sangeroase intre Hezbolah si armata Israelului, participantii si-au exprimat speranta comuna pentru solutionarea cat mai rapida a conflictului in vederea unei paci de durata.

Conform presedintelui FCER, Aurel Vainer, „evreii au fost din totdeauna fideli patriei lor”. „Nu putem fi indiferenti la situatia foarte grea in care se afla Israelul”, a subliniat Vainer, adaugand ca evreii din Romania sunt mereu preocupati de evenimentele din Orientul Mijlociu si ca participa de la distanta la durerile provocate populatiei de atacurile cu rachete. „Suntem solidari, nu in ultimul rand, cu nadejdea de pace si liniste a poporului”, a aratat presedintele FCER, intarind afirmatiile ambasadorului Israelului la Bucuresti, Rodica Radian-Gordon, conform careia evreii nu au nici o pretentie asupra teritoriului Libanului si nu doresc sa fie stapani asupra altui popor. „Eu personal si Israelul apreciem foarte mult aceasta adunare si le multumim evreilor din Romania pentru sprijin”, a spus ambasadorul. Ea a subliniat, totodata, ca apreciaza „pozitia foarte echilibrata” a Romaniei in relatiile bilaterale cu Israelul si in forurile europene sau euroatlantice si si-a exprimat increderea in rolul pozitiv al Romaniei in discutiile cu alte tari europene.

Academicianul Constantin Balaceanu Stolnici si-a exprimat convingerea ca in spatele razboiului se afla interese economice, „bazate pe o masa de paraziti care sunt inclusi in grupari ca Hezbollah si care stiu ca daca ar fi pace, fie ar muri de foame, fie ar fi nevoiti sa munceasca”. Academicianul a explicat ca mentalitatea islamistilor ii este familiara de pe vremea cand ingrijea astfel de oameni la Otopeni.

In acelasi timp, presedintele Asociatiei Victimelor Holocaustului din Romania, Otto Adler, a subliniat ca „evreii nu initiaza razboaie si ca nu isi doresc sa inmulteasca mormintele tinerilor”. El a criticat afirmatiile ministrului de externe al Finlandei, Erkki Tuomioja, care a spus ca UE nu considera Hezbolah ca fiind o grupare terorista. „Diplomatia mondiala face aceiasi pasi ca acum 70 de ani”, a afirmat Adler, adaugand, insa, ca Israelul nu se apara numai pe el, ci intreaga civilizatie occidentala. (A. ZAMFIR)
http://www.actualitatea-romaneasca.ro/index.php?_init=art.view&art_key=9236&cat_load=NEWS&archive=yes
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 29 din 32 Înapoi  1 ... 16 ... 28, 29, 30, 31, 32  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum