ISRAEL-ROMANIA

Pagina 6 din 32 Inapoi  1 ... 5, 6, 7 ... 19 ... 32  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 17.02.06 18:22

Rezumarea primului mesaj :

Joel Ripple concluzionează în verset  evreimea româna:

Noi romane

Totul a început în urmă cu aproximativ o sută douăzeci de ani,

Când un evreu Foksn în curs de desfășurare

Și marcarea lor - atunci Palestina,

În cazul în care au fondat memoria și Rosh Pina.



De atunci, ei au contribuit aici, pentru sigur,

Contribuție mare în orice domeniu, în orice domeniu.

Cred că ceea ce o fata trista

Au fost de stat - nu romane.



De exemplu - în domeniul culturii și teatru,

Ia întotdeauna primul loc în romanele:

Lia, Rosina, Moscova Alkalay

Tet Jana, India, Niko Nitai ...

Și cum putem uita silueta

Restul - Creșterea Jetta?

Ca cântăreț Matti Caspi, venerat,

În funcție de cunoștințele mele, a crescut Glatz.

Nancy Brandes - ca aici a lucrat în bine

În cazul în care doar întoarce câțiva ani în urmă,

Trebuie să ne amintim, așa cum am avut de cafea, "bucurie",

În loc de stand - up - a dansat Perry Nisa.

Și Shlomo Artzi, înainte de a primi un record de platină

Ar trebui sa castige rădăcini Bucovina.



Artă, în general, a fost rol decisiv în romane:

Doar nota Marcel Iancu, Reuven Katz juramantul.



În gastronomie - prima ligă română:

Toate Sabra've auzit mamaliga.

Vecinul meu și un indian din Bombay,

Vinde soția sa pentru două Mititei.

În sport, noi, românii

Noi, de obicei, pe primele locuri.

Fotbal: Menchel, Blnro, Moismko.

Baschet: Mickey Berkowitz și Doidsko.

Cu totii am auzit de tenis de masă

Mare vedeta Angelica Roseiano.

Pe scurt, orice zona românii au devenit superstaruri,

În afară de la o zonă: sistemul parlamentar.



Avem un membru al Knesset, secretar, sau director executiv al Consiliului,

Deși populația noastră de aproape o jumătate de milion.

Apropo, am făcut un cont și am ajuns la concluzia,

O jumătate de milion de români, aproape 20 de locuri!

Deși au existat mai multe încercări de la alegerile parlamentare:

A fost Yitzhak Artzi, Poraz și schimb,

A fost, de asemenea, de la Viet Escadrila

Dar astăzi domnilor, de asemenea, HEL - nr.

Și mă simt foarte stabilit,

Că în viitor nu vom avea reprezentare în Knesset.

Dar, în calitate de membri ai Knesset-ului de astăzi sunt,

Este o onoare pentru noi - românii lipsesc.



Reprezentarea noastră este, în practică,

De decontare, meșteșuguri, industrie.

Cu toate acestea, lucrează din greu și face o viață de,

Nu au timp pentru a trimite un reprezentant la Knesset.

Da, am uitat de aproape un alt loc, pustiu,

Unde românii nu au nici o reprezentare la toate.



Vezi acest miracol - iată și iată:

Nu sunt reprezentanți romane din închisori.

Și e uimitor - pe care l-am prins coada

Romney nu este doar un "Romney" - ". Romney hoț", dar

Dacă suntem hoți - Cum va cita minunea

Nu avem nici o reprezentare în închisoare!



Și cum se face că cele mai multe romane, la fel de mult a cunoscut mea,

Traiesc frugal modest

Și cum se face că economiile

Concepute pentru a studia copil de liceu?

Și modul în care incanta doar este bucuria ei

Atunci când familia se întâlnește pentru cină sâmbătă,

Apoi, atunci când toate stând împreună,

Nepotul spune - "Che Paci , bunico? "



Nu, domnilor, nu sunt hoți, deși hoții nu lipsesc.

Și dacă ei fura - a furat doar spectacolul de la ceilalți.

Pentru că ea este, ea însăși a dat seama - și că sionismul.

Românii nu au cerut favoruri - nu de guvern sau agenție

Ei sunt fericiți să trăiască aici în părinților

Fericit și de conținut - fără fișe exigente.

Deci , voi încheia prin a spune că -

Foarte mandri de a fi român.

 ==============================================================
rof. Moshe Idel

- Oamenii de știință israelieni proeminenți evaluat lumea, comitete
academice, președinte al Centrului de Muzicologie de la Universitatea
Ebraica, Centrul pentru Studiul a evreilor din România a Institutului
Zvi Ben și reviste membre din România implicate în studiul
iudaismului.



2 - Aharon Appelfeld

- Autor a servit ca un profesor in departamentul de literatura ebraică
la Universitatea Ben-Gurion și membru al Academiei de Limba ebraică.



3 - Profesor Joshua Blau

- Profesor emerit in cadrul Departamentului de arabă Limba și
literatura la Universitatea Ebraica din Ierusalim, al treilea
președinte al Academiei a limbii ebraice, care a devenit cunoscut
pentru cercetările sale în arabă Mijlociu și iudeo-arabă și
lingvistică semitice.



4 - profesorul Moshe Gil

- De la conducere oameni de știință din lume, cercetatorii de istorie
a lui Israel, în primul răspândirea Islamului

Și Premiul Rothschild în Studii Iudaice.



5 - Ozia rulou

-. Inginer, inventator, și un om de afaceri israelian, fondator al
"Elron" și Președinte al Consiliului de "Elbit" Are șase de instituții
de onoare ariene de conducere academice din lume.



6 - Prof. Itamar Willner

- Profesor de chimie de cercetare în domeniul electronicii moleculare
și Hbioalktronika i-au adus recunoasterea internationala.



7 - Miriam Zohar

- Actrita de teatru, Facultatea de Teatru Habima și în prezent joacă
la teatru, Chelsea House Estate.



8 - Dubi Zeltzer

- Compozitor și aranjor care a compus melodii pentru musicaluri și
multe filme israeliene au incorporat o varietate de stiluri muzicale
din compozițiile sale.



9 - Prof. Avraham Tal

- Profesor de lingvistică la Universitatea din Tel Aviv a cărei
principală contribuție a fost studiul tradițiilor samariteni și limbi
de traducere, lexicografia și lucrarea lui ca editor al Istoric
Dicționarul limbii ebraice.



10 - Aharon Yadlin

- Un tineri colectiv educator influent. MK, un fost ministru al
educației și activist comunitate.



11 - Profesorul Zvi Javits

- Un istoric specializat în istoria Romei antice, un fondator al
Facultății de Științe Umaniste de la Universitatea din Tel Aviv și
fondatorii Beit Berl College si Colegiul de Tel Hai.



12 - Prof. Miriam Iordania

- A fost prima femeie profesor la Universitatea din Haifa, fondator
Scoala de Istorie și investigarea devreme Europa modernă.



13 - Prof. Zvi Laron  - fondator și dezvoltatori profesioniști
endocrinologie (cercetare hormon) a copiilor lui Israel. Israel în
primul rând pentru a dezvolta un model cu bataie lunga care
tratamentul diabetului zaharat, și a stabilit cel mai mare centru
pentru tratamentul diabetului zaharat. Munca sa l-au câștigat
aprecierea și zeci de premii la nivel mondial.



14 - profesorul Reuven Feuerstein

- Profesor de psihologie educațională două universități - în Israel și
în străinătate și Fondator

Feuerstein Centrul pentru superioare de învățare.



15 - Profesor Schneier Feller

- Hebrew University profesor de drept specializat în drept penal. Unul
dintre experții Cel mai mare cod penal din Israel.



16 - profesorul Reuven Contact

- Profesor emerit de Literatură de la Universitatea din Tel Aviv. Cea
mai importantă și originală investigator poezie. Cercetător de frunte
în domeniul metrica poetic și fondator al abordării de cercetare
"Foaitika cognitive."



17 - Lea Koenig

- Actriță Teatrul numit "prima doamna a teatrului israelian."



18 - Profesorul Jacob Rand

- Profesor de Educație la Universitatea Bar Ilan, castigator al
premiului Lyman pentru Lifetime Achievement pentru copii cu Retard, și
tatăl actorului Shuli Rand.



19 - Yitzhak Ben-Aharon  (decedat)

- Cele mai importante liderii mișcării forței de muncă în țară și
gânditori sale, a servit ca un membru al Knesset, secretar și
secretar-general al lumii.



20 - Prof. Shlomo Bentin  (decedat)

- Laureat al Premiului Israel pentru Tsha "b psihologie



21 - Gary Bertini  (decedat)

- Dirijor și compozitor Israel, Kim Rint "Corul și Orchestra de Camera.



22 - Miriam Bernstein Cohen  (decedat)

- Director, scriitor, lector, poet, traducător și profesor de joc și
de direcție, fiica lui Iacov Bernstein Cohen, prima Tzavta jucat
Cameri Theater și a fost primul jucător profesionist în țară.



23 - Moshe Barash  (decedat)

- Istoric și fondator Haq domeniu R. Istoria Artei din Israel.







24 - Dora Gad  (decedat)

- Arhitect si designer de interior care a proiectat, printre altele,
clădirea Knesset, Muzeul Israel, Biblioteca Națională, lantului
hotelier Hilton, nave de ZIM și mai mult.



25 - Nahum Gutman  (decedat)

- Pictor, sculptor și scriitor Israel recunoscute pe plan
internațional astfel de drepturi de lucrări s sunt afișate în toate
muzeele sunt considerate mondial. Considerat un pionier în Fig cărți
pentru copii din țară.



26 - Rabinul Leib Hacohen Maimon  (decedat)

- Unul dintre fondatorii mișcării Mizrachi, semnează Declarația de
Independență și a servit ca ministru al Cultelor din statul Israel în
primul rând.



27 - Zeev Vilnai  (decedat)

- A fost un geograf și istoric, care a fost considerat unul dintre cei
mai mari savanți din Israel Societatea de explorare în generații
recente,  tatăl ministrului Matan Vilnai .



28 - Marcel Iancu  (decedat)

- Pictor israelian și arhitect, fondator al Artiști Village - Ein Hod.



29 - Folk israelian  (decedat)

- Fondator de afaceri și co-fondator Folgt Rule ".



30 - Profesorul Ezra Fleischer  (decedat)

- Poet și filolog, poezie cercetător și rugăciune.



31 - Reuven Rubin  (decedat)

- Un lider de artiști israelieni picturi și-a exprimat sentimentul de
lumină și spiritualitate a lui Israel.



32 - Mendi Rodan  (decedat)

- Vioară și mari dirijori din Israel. A devenit un profesor de dirijat
la Școala de Muzică de la Universitatea Tel Aviv și a condus Academia
de Muzică și Dans.



33 - Profesorul Marcus Rayner  (decedat)

- Fondatorii reologice studiu  cu contribuții suplimentare din studiul
științelor exacte.



34 - Prof. Chaim Sheba  (decedat)

- Profesor de medicina, director al spitalului Tel Hashomer, și
fondator al Medical Corps IDF.



35 - Moshe Schnitzer  ( decedat)

- Israel Industria diamant pionier, fondatorii Diamond Exchange și
președintele Israel. De asemenea, ales în funcția de președinte al
Federației Mondiale de Diamond bursele.


Ultima editare efectuata de catre Admin in 02.03.14 16:02, editata de 4 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos


Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 04.03.12 10:16

Școala evreiască din Gherla de odinioară – așa cum a cunoscut-o Mihai Eisikovits de Andrea Ghita

Preambul: Apelul telefonic primit de la Mihai Eisikovits, în prag de Șabat – mai ales acum, după trecerea Mamei la cele veșnice – este așteptat și primit cu mare bucurie. Începem să povestim cele petrecute pe parcursul săptămânii și, la un moment dat, un cuvânt se magnetizează atrăgând după sine un șirag de întâmplări de demult, din Gherla de odinioară, de pe front sau din prizonieratul rusesc. Ascult cu încântare snoavele improvizate de Nenea Mihai la telefon și termin aproape întotdeauna rugându-l să le aștearnă pe hârtie. Nu demult, relatându-i că traduc din maghiară istoria armenilor din Gherla, l-am întrebat dacă știe denumirea românească a cartierului Kakasvár. “ Cocoșvar, aveam la cheider, un coleg care locuia acolo…” a început nenea Mihai să-mi depene o altă istorioară plină de miez. ”Vă rog să scrieți și povestea asta” am încheiat eu convorbirea. Povestea bătută la mașină și ilustrată cu desene în creion, de prietenul meu nonagenar, a sosit prin poștă săptămâna trecută și mă grăbesc s-o pun la dispoziția cititorilor rubricii Mărturii. Lectură Plăcută!

Evreii gherleni acordau mare importanță educației copiilor.

În anii 1925 – 1930, la Gherla, alături de armeni, români și maghiari trăia o comunitate de vreo mie de evrei. Marea majoritate era alcătuită din meseriași: croitori, cizmari, tâmplari cojocari, tăbăcari, mățari, tocilari, geamgii și perieri iscusiți. Alții erau negustori mărunți, dar nu lipseau nici intelectualii: învățători, avocați sau medici. Erau printre ei și proprietari de terenuri și crescători de vite, mai ales de bivoli și oi – aceștia din urmă produceau brânzeturi foarte gustoase.

Evreii gherleni erau așchenazi de rit ortodox, conducerea comunității fiind aleasă de ei. Viața religioasă era îndrumată de un rabin, cu studii superioare, bun cunoscător al cărții sfinte și talmudului.

Educarea copiilor se afla în centrul preocupărilor comunității. Clădirea spațioasă a școlii evreiești, cu multe săli de clasă și o curte mare, unde copiii se puteau juca în voie, era în proprietatea comunității.

Copiii începeau să învețe de la vârsta de cinci ani la cheider, sub îndrumarea unui melamed. Elevii erau grupați în funcție de vârstă, cunoștințe și „bagajul de idiș” adus de acasă. Întreținerea cheiderului și a melamedului era în sarcina comunității, fiecare membru – indiferent dacă avea sau nu copii de școală – contribuind cu o sumă, după puterile sale.

Avrum cel desculț

Când am împlinit șase ani, am fost dat și eu la cheider. La cheider nu erau fete – ca la grădiniță – ci numai băieți, dar îmi plăcea pentru că învățam multe lucruri și, mai ales, limba idiș pe care, în final, ne- am însușit-o cu toții. În ciuda aspectului lor modest, melamezii urmaseră școala talmudică (ieșiva) și erau niște adevărați învățați. Îmi aduc aminte cu drag de Avrum Leizer, care ne povestea despre trecutul îndepărtat al evreilor, povestindu-ne multe istorioare inspirate din istoria antică.
În recreație lumea era a noastră, zburdam și ne jucam împreună fără a ține seamă de diferențele sociale. Unul dintre colegii mei, venea desculț la cheider. Dimineața trebuia să fim cu toții la oră fixă, pentru a participa la rugăciunea de dimineață. Apoi ne repezeam acasă pentru micul dejun și reveneam la școală la o oră stabilită. Singurul care rămânea la școală și după rugăciunea de dimineață era Avrum Adler, „cel desculț” pentru că locuia în Cocoșvar, un cartier de la periferia Gherlei, de unde nu s-ar fi putut întoarce la școală la timpul cuvenit. Își scotea din traistă o felie de pâine și o bucată de halva „ de un leu” cumpărată cu o zi înainte, de la băcănie, și le mânca pe îndelete. Avrum Adler era un copil blond, isteț la învățătură și îndemânatic la jocul cu mingea din cârpe.

După ce am terminat școala primară, fiecare și-a urmat drumul. Eu m-am dus la liceu și nu mă întâlneam decât rar cu Avrum care locuia în Cocoșvar, de unde tatăl său pleca să cutreiere satele din împrejurimi cu o teleguță trasă de un căluț și încărcată cu vase de lut ars pentru vânzare.

A urmat războiul și Holocaustul, care a nimicit majoritatea covârșitoare a populației evreiești din Gherla și n-am mai știut nimic de Avrum și de familia lui.

Prin anii 1970 – 1971, fiind în vizită în Israel, am poposit și la Herzlia. Acolo am aflat că tocmai în ziua aceea israelienii originari din Gherla își comemorau martirii pieriți în Holocaust. Era firesc să particip și eu la eveniment. Am întâlnit acolo gherleni cunoscuți și necunoscuți și m-am retras într-o parte, tăcut și îngândurat, amintindu-mi de părinții mei dragi și rudele apropiate ucise în lagărele de exterminare sau în batalioanele de muncă, în care am pătimit și eu, dar am avut norocul să scap cu viață. La un moment dat, m-am auzit strigat pe nume, de un vechi activist sionist Iumi Herskovits, care mă invita să aprind prima din cele șase lumânări tradiționale. M-am simțit foarte onorat și am aprins-o gâtuit de emoție și izbucnind în lacrimi amare. Când am cobor de pe podiumul unde fusese amplasat sfeșnicul, m-am pomenit în brațele unui om de vârsta mea, care purta ochelari fumurii cu rame aurii. L-am privit cu nedumerire, neștiind de unde să-l iau, până când l-am auzit spunând în idiș: „Shalom, Heim, ich bin Avrum Adler!” Mi-a povestit că ajunsese rabin și păstorea comunitatea din localitatea Chafer Chaim, vestită pentru kibuțul de acolo. M-a invitat la el acasă, dar din păcate nu aveam cum să mă duc, pentru că șederea mea în Israel era pe sfârșite, dar m-am bucurat nespus că l-am revăzut după decenii, pe colegul meu Avrum de la cheiderul din la Gherla.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 22.02.12 18:31

http://www.rgnpress.ro/rgn_12/categorii/cultura--culte/4767-la-ierusalim-a-avut-loc-simpozionul-international-qlumea-evreiasca-in-literatura-romanaq.html

La Centrul de Studiere a Istoriei Evreilor din Romania la Universitatea Ebraica din Ierusalim a avut loc in zilele 14-15 februarie 2012 un simpozion international cu tema "Lumea Evreiasca in Literatura Romana" scrie editia de astazi a newsletter-ului “Buna dimineata, Israel!” al Issro Press. Lucrarile simpozionului au fost dedicat memoriei regretatului profesor Leon Volovici.
Au participat cercetatori, scriitori si oameni de litere din Romania: Prof. Ioana Parvulescu, Prof. Adriana Babeti, Prof. Cornel Ungureanu, Dr. Camelia Craciun si Dr. Manuela Cazan; din Statele Unite: Prof. Michael Finkenthal; din Israel: Prof. Moshe Idel, Prof. Shaul Stampfer, Dr. Jonathan Dekel-Chen, Prof. Rafael Vago, Dr. Shlomo Leibovici-Lais, Dr. Lucian-Zeev Herscovici, Dr. Menahem Keren, Dr. Sarit Cofman-Simhon, Avi Meirovici.
Publicul numeros a dovedit mult interes pentru subiectele prezentate si a avut placerea sa-l asculte pe actorul si cantaretul Arie Lais intr-un recital de cantece idis inspirate din folclorul romanesc.
Simpozionul a fost organizat cu colaborarea Institutului Cultural Roman si a directoarei Institutului, Dr. Gina Pana, care a si moderat una din sesiuni. Printre subiectele prezentate mentionam intre altele: In memoriam Leon Volovici; Peregrinarile lui Zusia Efron in Romania; Panait Istrate si evreii; Vasile Alecsandri si Avraham Goldfaden; Reclame si anunturi evreiesti in ziarele din Belle Epoque si interbelic; Seforele literaturii romane (Sefora: echivalent pentru Tsipora, denumire generala pentru personaje feminine in literatura), Batalia pentru Manasse.
La propunerea participantilor, comunicarile vor fi publicate intr-un volum dedicat lui Leon Volovici.
Material de Ditza Goshen, directoare a Centrului de Studiere a Istoriei Evreilor din Romania din cadrul Universitatii Ebraice din Ierusalim.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 19.02.12 18:59

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/spirite-evreie-ti-barurile-centrul-vechi-ce-mai-ramas-comunitatea-evrei

Localurile din Centrul Istoric funcționează în încăperi unde altădată evreii negustori își aveau magazinele de stofe, bijuterii sau studiourile foto Autoarele volumului „Istorii și imagini din Bucureștiul evreiesc", Anca Ciuciu și Felicia Waldman, au povestit pentru „Adevărul" cum s-au transformat zonele populate cândva de evrei în cartierele de astăzi și ce urme a lăsat comunitatea asupra Capitalei.

Comunitatea evreiască a fost una importantă în Bucureștiul de altădată, unde cartierele, magazinele și școlile evreiești își puneau amprenta pe orașul care urma să devină o capitală europeană. În anii 1930, în București trăiau aproximativ 70.000 de evrei, reprezentând 11% din populația orașului. Astăzi au mai rămas în jur de 3.000 care încearcă să păstreze vie amintirea minorității.

Cel mai cunoscut cartier vreiesc din perioada interbelică era situat în zona Văcărești-Dudești. „A rămas în memoria comunității în special datorită literaturii lui Isac Peltz și a schițelor fiicei sale, Tia Peltz", a relatat Anca Ciuciu. Fiind un cartier sărac, a fost și locul cel mai afectat de emigrări și demolări. Astăzi, în zonă au mai rămas doar numele străzilor, câteva case în spatele cunoscutului mall din zona Vitan, câteva magazine, o sinagogă nefuncțională - Credința - și o fostă școală profesională. Locuitorii evrei au dispărut însă.

Aglomerație evreiască în Piața Unirii

Văcărești-Dudești nu a fost singurul cartier populat de evrei. Membrii comunității au locuit, încă de la începutul așezării lor în oraș, în zona comercială Sfântul Gheorghe-Lipscani, în special în mahalaua Popescului (actualmente Piața Unirii). Apoi, gospodăriile evreiești au început să se extindă spre Văcărești-Dudești, Rahovei și Moșilor.

În Centrul Istoric, actualul „punct fierbinte" al orașului, mii de bucureșteni aglomerează localurile și cluburile gălăgioase. În perioada interbelică, zgomotul provenea din agitația negustorească a zonei.
Deși era un centru cosmopolit, magazinele evreiești reprezentau o mare parte din zona comercială. În locul barurilor în care tinerii din prezent se distrează seară de seară, clădirile adăposteau magazine de stofe, cravate, bijuterii, ceasornicării și studiouri de fotografie, aprținând negustorilor evrei. „La parter, comercianții aveau magazine cu vitrine mari, unde își aranjau marfa cât mai atrăgător posibil. Deasupra acestora, majoritatea evreilor își amenajau locuințele, pentru a fi cât mai aproape de stofele ori bijuteriile a căror comercializare le asigurau traiul zilnic", a explicat Anca Ciuciu. În aceleași apartamente vechi, locuiesc în prezent, mai mult sau mai puțin legal, sute de bucureșteni, doar că magazinele evreiești au ajuns cafenele sau restaurante. Ciuciu a adăugat că, în Centrul Vechi, nu mai există niciunul dintre bătrânele spații negustorești. Prezența comercială evreiască din zona Lipscani sau Calea Moșilor a fost ștearsa de naționalizări și demolări.

Cartiere întregi demolate

„Ce a mai rămas din cartierele evreiești din centrul Capitalei este chiar locul legat de primele așezări ale comunității în București, unde mai există trei sinagogi", a spus autoarea. Aceasta a mai adăugat că, în actualul complex evreiesc, se mai găsesc sediul Federației Comunităților Evreiești din România și Comunitatea Evreilor din București, dar și Teatrul Evreiesc de Stat și alte instituții de asistență: „Din păcate, locul fostului cartier evreiesc este total șters de demolări și ocupat de magazinul Unirea și blocurile din împrejurimile sale".

Club de fitness în sinagogă

Din zecile de sinagogi ale perioadei interbelice, astăzi au mai rămas în picioare numai șase. Templul Coral, de pe strada Sf. Vineri, este temporar închis pentru reparații. „Sinagoga Mare din spatele magazinului Unirea, are adresa, ironic, strada Vasile Adamache nr.11, în condițiile în care aceasta nu mai există demult, fiind ocupată de blocurile construite după ce toate celelalte clădiri au fost demolate" a detaliat autoarea Felicia Waldman.
Sinagoga adăpostește un mic muzeu al Holocaustului și servește ca spațiu destinat serviciuui religios. Templul Unirea Sfântă, situată pe strada Mămulari, găzduiește Muzeul Istoriei Evreilor din România, iar Templul Beit Hamidrash Vechi, de pe Calea Moșilor, este folosit actualmente ca spațiu de depozitare. O altă sinagogă funcțională este Sinagoga Credința, de pe strada Toneanu. „Ciudat, o fostă sinagogă este astăzi proprietate privată și adăpostește un club de fitness", a adăugat autoarea.

Comunitate activă

„În ciuda dimensiunilor sale reduse, Comunitatea Evreilor Bucureșteni (CEB) este extrem de vie și activă. Condusă de un tânăr regizor și actor, Erwin Simsensohn, CEB organizează pentru membrii de toate vârstele atât activități educative (seminarii, conferințe, mese rotunde, cursuri) cât și recreative (petreceri, excursii, participări la întruniri internaționale), păstrând vie tradiția evreiască", a conchis Felicia Waldman.

Teatrul Evreiesc de Stat este unul dintre puținele teatre din lume unde se mai joacă piese în limba idiș.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 17.02.12 10:25

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 12.02.12 16:18

Voi câți evrei mai sunteți, pe acolo, pe la Cluj? de Andrea Ghita

Îndeobște întrebarea de mai sus este prima care mi se adresează în străinătate (dar uneori și în țară) atunci când se află că sunt evreică și clujeancă. În răspunsul meu rapid și docil, avansez intervalul numeric 350 – 400, bazat pe evidența comunității evreiești din Cluj, precizând că mai sunt și israelieni stabiliți în oraș (studenți și oameni de afaceri), precum și alte persoane care nu fac parte din comunitate. De câțiva ani nu am mai actualizat conținutul răspunsului meu și de aceea, în prima clipă, am fost foarte contrariată de rezultatul recensământului din toamna lui 2011, referitor la cetățenii de naționalitate evreiască din Cluj.


Sinagoga neologa din Cluj

E posibil ca la Cluj să fie numai 158 de evrei?” –m-am întrebat neîncrezătoatre și prima explicație găsită spontan (și visceral) era că „Nu s-au declarat evrei nici măcar membrii comunității!”. Dar de ce să nu-ți declari sincer naționalitatea și religia în fața recenzorului, un funcționar necunoscut? Să menționăm, totuși, că toate întrebările din chestionarul de recensământ erau obligatorii, în afară de trei: naționalitatea, religia și limba maternă. Știut fiind că majoritatea drepturilor de care beneficiază minoritățile naționale, de pildă: cifrele de școlarizare în limba maternă, utilizarea limbii materne în administrația publică sau finanțarea publică a unor obiective, depind de ponderea numerică a acestora, s-au demarat campanii prin care minoritarii erau îndemnați să-și declare apartenența etnică și să verifice introducerea și codificarea lor corectă în formularul (stufos) de recensământ. Astfel sloganul recensământului „Pentru că fiecare contează!” a devenit „Pentru că fiecare maghiar contează!”- pentru a da numai exemplul cel mai relevant. Și comunitățile evreiești și-au făcut datoria, informându-și membrii în legătură cu denumirea exactă a minorității și a religiei, precum și codurile corespunzătoare.

Recenzorul care a bătut istovit la ușa noastră, purtând o mapă doldora de formulare, cunoștea codurile aferente etniei și religiei mele, întrucât trecuse deja pe la celelalte două familii evreiești din vecini. Extrapolând „situația noastră”, pot presupune că rezultatul preliminar al recensământului evreilor din Cluj reflectă realitatea. Nu am decât să mă împac cu ideea că la Cluj trăiesc (adică în toamna lui 2011 trăiau) „doar” 158 de evrei; adică mai puțin de o sutime din cele 16.000 de suflete evreiești care trăiau în Cluj în primăvara anului 1944, înainte de ghetoizare și deportarea la Auschwitz, și cam o douăzecime din numărul celor care au revenit după Holocaust. O mare parte dintre supraviețuitorii traumatizați trupește și sufletește, orfani și spoliați de bunuri, și-au căutat norocul în Israelul renăscut sau pe alte meleaguri ale lumii, astfel încât numărul evreilor clujeni era în continuă diminuare. Cu timpul cei care rămăseseră la Cluj, dar ai căror copii emigraseră, au început să părăsească această lume…Și așa, de o vreme încoace, la Cluj evreii mor și nu se nasc alții în loc, decât arareori. ..158 de evrei numărați în octombrie nu mai înseamnă 158 și în februarie…

Dar oare nu-i absurd să ne cramponăm de un număr? Nu ne-a ajuns cât am tot fost numărați și tatuați cu numere?

Important este că la Cluj mai există evrei care se adună la sinagogă de Șabat și de sărbători, mănâncă azimă de Pesah, susțin spectacole de Purim și de Hanuka, își comemorează miile de morți și, uneori, reprezintă ținta manifestărilor antisemite. Ei trebuie sprijiniți în a-și menține tradiția și identitatea, protejați de manifestările ostile, fără a se aplica neapărat „regula de trei simplă” la bugetarea obiectivelor importante, fie că e vorba de renovarea monumentelor sau de realizarea unor proiecte de activități. Cred că rezultatele recensământului ar trebui interpretate și altfel decât aritmetic, iar sloganul „Pentru că fiecare contează” să-și afle pe deplin înțelesul.

Sunt convinsă că am să mai aud de multe ori întrebarea „Voi câți evrei mai sunteți, pe acolo, pe la Cluj?”. Și voi răspunde: „Tot mai puțini, dar la fel de importanți!”
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 12.02.12 16:14

http://www.acum.tv/articol/46278/

Recent în revista ACUM, Rodica Grindea publica un articol intitulat “Elucubrațiile lui Ion Coja”, http://www.acum.tv/articol/45543/ , în care punea la îndoială afirmațiile vestitului lider de opinie ultra-naționalist cu prvire la un plan de “colonizare” a României cu evrei, într-un interviu care circulă de mai multă vreme pe internet:

Chiar din primele rânduri, Coja își dezvoltă – dacă-i lăsat! – teorii enunțate încă de acum vreo zece ani, cu prilejul unei conferințe pe care a ținut-o la sala Dalles, când pretindea că o jumătate de milion de evrei au fost „încetățeniți în mare taină în România, fără să se publice nimic despre aceasată invazie și fără ca vreun oficial să se opună”, după cum amintește intervievatorul care… nu semnează consemnarea interviului.

În răspuns, Coja nu ezită să divulge chiar sursele „sigure ale acestei informații, în persoanele unui… consilier al actualului președinte Traian Băsescu și a unui „evreu de treabă”, care i-ar fi precizat cifra finală a evreilor care ar urma să se stabilească în continure în România, adică – încă o dată cifra inițială, un milion în cap”!

Argumentând că nu intenționează să vină toți deodată, ci cu miile, treptat-treptat, conform „unui plan bine-pus la punct”! Aceasta, ca urmare a declarației – tot pe Internet – a unei înalte oficialități iraniene, care ar fi constatat că „zilele Statului Israel ar fi numărate” și că evreii „lucizi” ar recurge la ceea ce în cărțile lui Philip Roth s-ar numi „soluția diasporistă”!

În replică, un personaj care este obsedat de “anti-românismul” revistei ACUM a comentat:

Poate că Ion Coja exagerează în acest caz cifrele. S-o fi molipsit. Dar pe linkul de mai jos aveți date incontestabile. Interpretarea lor nu e ușoară și evident merită să fie discutată.Eu cred că este o acțiune de intrare în comunitatea europeană, pe această portiță. Dar și o încercare de a obține despăgubiri sub diferite pretexte, de la statul român, adică de la românii de azi sub pretextul crimelor politice sau rasiale ale unor români de ieri. Oportunism economic natural. Dar nu și acceptabil de către românii de azi.

http://www.badpolitics.ro/persoane-de-origine-evreiasca-care-au-redobandit-la-cerere-cetatenia-romana-in-ultimii-ani-a-e/

Ce constatăm consultând linkul ? O listă de circa 800 de nume de evrei israelieni, majoritatea născuți în România, despre care ni se spune că au dobândit cetățenia română, cei mai mulți între 2004 – 2009. Nu știu care este totalul de evrei originari din România care au redobândit cetățenia română, dar singurul lucru care rezultă din această listă e că Ion Coja exagerează binișor, ca să mă exprim eufemistic.

Cum am o deformație jurnalistică dobândită de la BBC, ca să aflu cum stă situația m-am adresat Agenției Naționale pentru Cetățănie (ANC), solicitând o situație cu numărul de cetățenii atribuite, pe ani și dacă e vorba de cetățeni care n-au mai avut cetățenia română și cetățeni care-și redobândeau cetățenia, pierdută fie de ei înșiși, fie de părinți sau bunici, din motive independente de voința lor. Și iată ce răspuns am primit:

Legea cetățeniei române (Legea 21/1991 republicată) prevede modalități distincte de obținere a cetățeniei române: art 8 reglementează acordarea cetățeniei române persoanelor străine, art 10 – redobândirea cetățeniei române de către persoanele care au pierdut-o la un moment dat, iar art 11 – redobândirea cetățeniei române de către persoanele cărora le-a fost retrasă fără voia lor.

Trebuie precizat că Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) deține statistici începând cu anul 2002, când prerogativele în materia cetățeniei au fost preluate de Ministerul Justiției, prin Direcția Cetățenie, ulterior, începând cu februarie 2010, prin ANC.

Legea 21/1991 republicată nu a fost elaborată pe criteriul etnic. Din acest motiv, ANC nu întocmește statistici după alte criterii decât temeiul juridic (articolul de lege) în baza căruia un solicitant depune cererea de obținere a cetățeniei române. Astfel, nu vă putem pune la dispoziție statistici defalcate după alte criterii, precum țările de origine ale persoanelor sau reședința solicitanților de cetățenie română.


Din solicitarea dvs rezultă că sunteți interesat de numărul persoanelor care au redobândit cetățenie română (ceea ce în Legea 21/1991 republicată se regasește la art 10 și 11), precum și de cei care au dobândit cetățenie română, stabilindu-se (ceea ce numiți dvs „prin reședință”) în România.


Prin urmare, vă putem informa că Ministerul Justiției sau ANC au eliberat, în perioada 2002 – prezent, un număr de 1.936 de certificate de cetățenie pentru persoane care au solicitat dobândirea cetățeniei române (art 8 din Legea 21/1991 republicată).

Numărul total al persoanelor ale căror dosare au fost aprobate în perioada de referință prin Hotărâre de Guvern sau Ordin emis de Ministrul Justiției/Președintele ANC este de 2.310. Potrivit legii, aceste persoane nu au avut niciodată cetățenie română până la momentul depunerii jurământului de credință față de România.


În aceeași perioadă, conform art 10 și 11 din Legea cetățeniei române, au obținut certificate de cetățenie 23.828 persoane, numărul total al dosarelor aprobate prin Ordin sau Hotărâre de Guvern fiind de 123.198.

Cu alte cuvinte, în perioada 2002 – 2011 au primit cetățenia română un număr de maximum 150000 de persoane, imensa majoritate prin redobândire. Când am insistat asupra țării de origine a celor care și-au redobândit cetățenia, Biroul de presă al ANC mi-a răspuns:

Procentual pe art 11 din Legea 21/1991 republicată, cetățenii Republicii Moldova sunt majoritari. La acelasi articol, sunt incluși si cetățenii din Ucraina și Bulgaria.

Așadar, milionul lui Coja este într-adevăr o elucubrație și nu doar o “exagerare” cum zice detractorul de profesie al revistei ACUM.

Sigur că amatorii de teoria conspirației vor spune că autoritățile române ascund adevărata situație. Dar dacă ne uităm la ordinul de mărime al cifrelor vehiculate de Ion Coja și datele oficiale și dacă luăm în considerare și faptul că România e o țară membră a UE și că cetățenie română e și cetățenie europeană, atribuirea ei interesând de fapt toate celelalte țări membre, ne putem da seama că astfel de acuzații țin de domeniul fanteziei.

Dar revenind la fondul problemei, se pun mai multe întrebări:

• De ce ar fi mai puțin îndreptățit un evreu israelian născut în România să-și recapete cetățenia română, la care a fost obligat să renunțe (în mod abuziv) atunci când a emigrat în Israel, decât un cetățean al Republicii Moldova (inclusiv ruși, ucrainieni, găgăuzi, etc) care nu s-au născut (și în multe cazuri nu au trăit niciodată) pe teritoriul actual al României?

• Dacă cetățenia română e pentru acești evrei “o acțiune de intrare în comunitatea europeană, pe această portiță.”, pentru cei din Republica Moldova, țară mult mai săracă decât Israelul (care la rândul său e mai bogat decât România), ce este? De ce numărul solicitărilor de redobândire a cetățeniei române a explodat brusc în 2006, când devenise clar că România va adera la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007?

• Dacă este din partea evreilor o încercare “de a obține despăgubiri sub diferite pretexte, de la statul român, adică de la românii de azi sub pretextul crimelor politice sau rasiale ale unor români de ieri. Oportunism economic natural. Dar nu și acceptabil de către românii de azi.”, atunci în general orice solicitare de compensare pentru abuzuri făcute de români în trecut ar trebui să fie inacceptabilă pentru românii de azi, nu-i așa? Nu mai spun că România nu plătește despăgubiri supraviețuitorilor Holocaustului de care se face responsabil regimul Antonescu – responsabilitate admisă de statul român – ci Germania.

De pildă, legea 10/2001, care oferă despăgubiri celor expropriați de regimul comunist (al cărui dușman declarat este detractorul furibund al revistei ACUM, spre deosebire de regimul fascist antonescian, care nu beneficiază din partea respectivului de același tratament). Păi pentru aceste despăgubiri (care în fapt nu se acordă, “că nu sunt bani”), nu tot românii de azi sunt obligați să plătească pentru crimele politice comise de români în trecut? Care e diferența? Cumva pentru că evreii nu sunt “de-ai noștri” așa cum sunt moldovenii, inclusiv rușii, ucrainieni, găgăuzii și alți minoritari de acolo?

Toată această campanie elucubrantă despre un presupus pericol al unei invazii evreiești a României este expresia unui antisemitism profund, care i-a considerat dintotdeauna pe evrei un corp străin în interiorul națiunii române. În ziua de azi, teoria “invaziei evreiești a României” este o marotă a naționaliștilor, invazie care, parafrazându-l pe marele Caragiale (care i-ar fi satirizat probabil cu savoare pe acești naționaliști, dacă trăia în ziua de azi), este iminentă, dar nu va avea loc.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 27.01.12 13:25

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 27.01.12 13:24

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 23.01.12 16:09

http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=28032:romania--marele-ciolan-al-sionismului-i&catid=1:dezvaluiri&Itemid=7

După cum v-ați putut da seama Francmasoneria este condusă din umbră de mișcarea Sionistă prin B’nai B’rith.La ora actuală ea este formată din magnați evrei,cei care controlează într-un mod diabolic finanțele și aurul lumii. Mișcarea sionistă stabilește ierarhii ale răului între state și puteri militare,organizează blocade economice și de orice alt tip asupra țărilor care își apără independența. Prin supușii lor,în special SUA,ocupă teritorii,destramă popoare,creează conflicte interetnice. În atingerea scopurilor folosesc metode perverse:șantaj economic,politic și militar.
Puține persoane sunt conștiente că în spatele oricărui guvern oficial acționează din umbră grupări francmasonice secrete care le dublează și manipulează în scopurile lor planetare. Pe față declară că ajută umanitatea,că acționează în interesul națiunii din care fac parte…

GHEȘEFT-UL LUI MOSES ROSEN ÎN AGRICULTURA ROMÂNESCĂ

Politicile anti-economice și antinaționale ale guvernelor post-decembriste au condus la deprecierea bunului fundamental al națiunii române - Pământul-până la valori execrabile.”În Bărăgan pământul se vinde pe nimic. Cu 2-3 milioane de lei pogonul,uneori nici atât,200-300,maximum 400 de dolari. În vreme ce,în țările civilizate,prețul pământului,nici pe departe atât de roditor,este de zece până la o sută de ori mai mare. Preț pe care l-ar merita și pământul românesc,dacă tot am ajuns să-l vindem…un pogon de pământ în Bărăgan a ajuns să coste cât un porc de o sută de kile,vândut în târg la Slobozia. Este o bătaie de joc la care nu credeam că se va ajunge”(1).
După decembrie 1989 pământul românesc a reprezentat o atracție pentru rechinii internaționali,afaceriști veroși,care au acționat chiar împotriva concetățenilor lor ce doreau efectiv să ajute agricultura românească.
„Un proiect american ce urma să pună agricultura României pe roate s-a transformat într-o afacere profitabilă pentru rechinii internaționali”,subtitra ziarul Ziua afacerea pusă la cale de ambasadorul SUA la București,Alfred Moses.
În anul 1990 companiile americane J.I.Case și Valmont Industries, două dintre cele mai importante concerne din SUA și din lume,în domeniul produselor agricole,concep un proiect foarte ambițios care să ducă la modernizarea și ridicarea agriculturii românești la standardele occidentale. La proiect s-au mai asociat gigantul Cargill(cu o cifră anuală de afaceri de 65 miliarde de dolari) și Pioneer International,important furnizor de cereale și semințe cerealiere. Pentru a sprijini guvernul României să plătească concernele americane, Citibank (bancă americană evreiască) s-a oferit să acorde un credit în valoare de 157,3 milioane dolari,credit garantat de statul român. Condițiile erau deosebit de avantajoase:134 de milioane dolari urmau să fie rambursabili în 7 ani,restul în 3 ani. Dar,această sumă putea fi plătită și în produse cerealiere. Afacerea era deosebit de profitabilă pentru agricultura românească:echipamentul furnizat de companiile americane urma să acopere necesarul mecanizat pentru circa 350.000 de ha,inclusiv irigarea a 22% din această suprafață. Se estima posibilitatea ca un milion de tone de cereale pe an să fie destinați exportului. Profitul estimativ al întreprinzătorilor particulari români ce urmau să participe la program:300 de milioane de dolari.”Dar mirosul profitului se pare că a atras și muștele la oala cu lapte”,anticipa ziarul Ziua.
Până în 1996,reprezentanții firmelor americane s-au izbit de refuzul permanent al autorităților române. Așteptat cu sufletul la gură,Guvernul Ciorbea a fost imediat abordat de cei în cauză. Au avut loc mai multe întâlniri cu Remus Opriș, conducerea Uzinei Tractorul-Brașov,Președintele Emil Constantinescu și alți oficiali români,cărora li s-au prezentat toate avantajele derulării proiectului. Pe 7 aprilie 1997 are loc la sediul guvernului semnarea contractului,foarte apreciat de partea română. Însă,surpriză!Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor,Mircea Ionuț Costea(este bine ca cititorii să-i rețină numele. Este persoana care a „sprijinit” mulți afaceriști evrei,cumnatul „mondialistului” Mircea Geoană),invocă o procedură legislativă care nu permitea momentan derularea contractului de către onor Ministerul Finanțelor.”Și cu asta gata”,avea să scrie Mircea Toma în săptămânalul Cațavencu.Adică nu s-a mai întâmplat nimic. Frâna a fost pusă. Nimănui nu-i venea să creadă. Până la urmă s-a aflat crudul adevăr.”Acela că deși afacerea se derula de către o bancă evreiască,Citibank,interesat de profitul asigurat de dobânzi și de garanțiile statului român ,artizanul afacerii și reprezentantul SUA în România,ambasadorul evreu Alfred Moses trebuia să își mai introducă la câștig și câțiva apropiați coreligionari,care să îi asigure comisionul personal,firma evreului Ian Kaplan,Transchemical Corporation.Formal,perfectarea contractului s-a mânat până după următoarea întâlnire a Comitetului Interministerial de Garanții și Credite de Comerț Exterior,pe 15 mai 1997,ceea ce,de fapt,a reprezentat un aranjament al cumnatului lui Mircea Geoană,al infatuatului președinte Emil Constantinescu și al evreului sionist Alfred Moses”(2).
„Alfred Moses își bagă coada”,scria Ziua. Este același personaj care a făcut campanie electorală P.D.S.R.-ului și lui Ion Iliescu,același personal care a spus că dacă nu concesionăm Hotelul București nu vom intra în NATO. Acest personaj pune pe tapetul din cabinetul premierului Ciorbea o altă companie americană,dar care nu se ocupa în mod special de producerea de utilaje agricole,ci mai mult de intermedieri(brokering):Transchemical Corporation condusă de Ian Kaplan și fiii,care vrea bani,și numai bani. Cu orice preț. Corporația care în 1992,prin „Afacerea Ucraina”- identică cu cea din România-a prejudiciat chiar guvernul federal american,care a fost obligat să ramburseze împrumutul garantat cu 70 milioane de dolari. În folosul bănesc al evreimii mondiale,acest personaj a practicat traficul de influență politică în România,a încălcat grosolan protocolul în cadrul relațiilor economice dintre România și SUA și l-a pus pe prim-ministrul României într-o postură jenantă. Spațiul tipografic nu-mi permite să prezint în detaliul acest gheșeft. Precizez doar că,într-o zi din vara anului 1997 la impozantul sediu în Miami al corporației condusă de Ian Kaplan și-au făcut apariția Mircea Geoană și Mircea Ionuț Costea. În Florida,cei doi au fost impresionați de petrecerile fastuoase pe iahturile companiei.
Dacă Moses Rosen și Mircea Ionuț Costea nu-și „vărau coada” sunt sigur că soarta agriculturii românești ar fi fost cu totul alta. Am scăpat de ei și am dat peste Uniunea Europeană.”Din lac în puț”,cum zice românul.

ILIESCU „MERITA” UN NOU MANDAT

În anul electoral 1996,Ion Iliescu a dorit să câștige un nou mandat prezidențial. Pentru aceasta și-a luat unele măsuri din timp. Piesa de rezistență a fost ambasadorul-afacerist al SUA la București,Alfred Moses. Prietenia lor s-a cimentat în vara lui 1996 la sediul central al B’nai B’riht din Washington,când Iliescu a făcut o declarație publică pe placul sioniștilor. Și anume că rupe coaliția de guvernare cu „partidele extremiste”-PRM și Partidul Unității Naționale a Românilor.
Moses și conaționalii săi considerau că Iliescu „merita” un alt mandat. (Așa și era programat, doar că, în ultima clipă, a venit ordin să fie „ales” Emil Constantinescu! A avut grijă de asta Virgil Măgureanu, directorul SRI, cel care a supravegheat „corectitudinea” numărării voturilor). În 1995 a fost foarte receptiv la cererile privind retrocedarea proprietăților comunității evreiești din România.
Totul ar fi trebuit să se desfășoare în cel mai deplin secret,dar jurnaliștii de investigație au fost pe fază. Pe data de 6.09.1995,Naftali Levi-ambasadorul Israelului la București și vicepreședinte la World Jewesh Restitution Organization,împreună cu generalul israelian Moshe Sochnut au fost primiți la Palatul Cotroceni de către Președintele Ion Ilieascu.Atunci s-a hotărât semnarea Acordului. Referindu-se la acest eveniment,cotidianul central Ziua nota:”Acordul privind restituirea proprietăților comunității evreiești a fost semnat,în mare secret,joi seara(7 septembrie-nota TF),în biroul lui Viorel Hrebenciuc,secretarul general al Guvernului,afirmă surse confidențiale. Acordul a fost semnat de Naftali Levy,vicepreședintele Organizației Mondiale Evreiești de Recuperarea Proprietăților,Moshe Nativ-directorul general al Agenției Sochnut,Nicolae Cajal-președintele Federației Comunităților Evreiești din România și Viorel Hrebenciuc.
La o zi după semnarea acordului,vineri 8 septembrie,Guvernul României prin Ioan Roșca,purtătorul de cuvânt,mințea din nou opinia publică,afirmând că în prezent se lucrează la lista bunurilor care fac obiectul cererilor de restituire,urmând ca ulterior Executivul să se convingă asupra posibilităților de restituire.”(3).
Un asemenea Acord este unic pentru țările Europei de est,România trebuind să fie mereu „deschizătoare de drumuri”.Vă mai aduceți aminte de celebra lozincă:”Nu ne vindem țara”?A fost păstrată pentru iudeo-masonerie.
În 1995 existau 1.500 de întreprinderi mixte româno-israeliene. Activitatea lor trebuia continuată în cele mai bune condiții. Inclusiv punerea în practică a Acordului prezentat mai sus.
Pentru a-l sprijini pe Iliescu în România s-au deplasat trei „mercenari electorali”:evreii americani George Gorton,Joe Schumate și Richard Drosner,strategi și experți electorali.Începând cu luna martie 1996 cei trei au fost angajați de partidul de guvernământ-P.D.S.R.Contractul era programat până pe 17.11.1996,astfel încât să acopere și turul doi de scrutin.
Se ivise,însă,o problemă. Convenția Democratică era percepută de opinia publică și responsabilii politici din Occident drept o „opoziție democratică”,anti-comunistă,în timp de Ion Iliescu și al său P.D.S.R. ca neo-comuniști. Agențiile neguvernamentale americane
sprijineau forțele de „opoziție democratică”,ceea ce periclita misiunea celor trei „mercenari electorali”.
Intervine ambasadorul Alfred Moses care cere guvernului SUA să oprească sprijinul acordat opoziției din România. Mai mult,face declarații publice despre cum ar trebui să arate coaliția guvernamentală!
Situația a fost prezentată de ziaristul Anton Uncu de la România Liberă,în mai multe articole din septembrie-octombrie 1996:”(…)Grija noastră este că ambasadorul S.U.A. în România este,prin forța lucrurilor,reprezentantul Guvernului american pe lângă Guvernul României.Dacă așa stau lucrurile,cum să înțelegem declarațiile publice ale domnului Alfred Moses,în sensul modificării structurii alianței guvernamentale prin excluderea partidelor extremiste din structura acesteia?Că Guvernul american l-a acreditat pe domnul Moses,nu pe lângă guvernul real al României,ci pe lângă un guvern ideal,sau cel puțin așa cum l-ar dori americanii să fie?.Dar restituirea proprietăților evreiești comunitare preocupă guvernul S.U.A.?Fără îndoială. Cum s-ar putea explica altfel negocierile pe această temă ale ambasadorului S.U.A. cu Președinția,Guvernul și staful P.D.S.R.?Domnul Alfred Moses,șeful comunității evreiești din New York,ori și-a asumat,benevol,funcția de ambasador al comunității evreiești pe lângă Guvernul României,ori își încalcă mandatul încredințat de Guvernul S.U.A.”
S-au găsit și jurnaliști care să nu fie de acord cu poziția sănătoasă lui Anton Uncu. Întâmplător sau nu,la scurt timp a părăsit România Liberă și a fondat ziarul Curentul.A decedat în urma unui atac de cord.
„În cadrul aceleiași campanii electorale,Ion Iliescu avea să se mai folosească de serviciile unui evreu parizian pentru a se menține la putere,el și partidul său de sub semnul celor trei roze.Este vorba de „francezul” Adrian Costea,căruia i s-au vărsat sume imense de la bugetul statului român pentru realizarea albumului Eterna și fascinanta Românie,sume folosite de fapt pentru afișele electorale ale partidului,tipărite în străinătate și introduse fraudulos în România.Peste un milion de dolari(bani negri) au plecat acum un an și jumătate la Paris într-o valiză diplomatică românească(spre mânjirea magistraților francezi),pentru ca de scandalul Adrian Costea să nu se mai audă nimic,după ce,în 1999,procurorii francezi se deplasaseră special la București.”(2).
Reamintesc cititorilor că evreul Adrian Costea a fost consilier al președinților Ion Iliescu și Emil Constantinescu.El este strategul desprinderii unei dizidențe din P.D.S.R.,în frunte cu Teodor Meleșcanu și Iosif Bota,numită „Alianța pentru România”-oare nu a fost după modelul Alianței Israelite?El este cel care a finanțat acest nou partid „românesc”,al cărui ideolog a devenit analistul economic Vladimir Pasti,un alt evreu.Acest „partid” nu a avut viață lungă,liderii acestuia refugiindu-se în sânul Partidului Liberal.Acest traseism politic a devenit deja o banalitate pentru politicienii noștri,care,pentru a-și atinge scopurile malefice,nu au nici mamă,nici tată,dar nici partid!...

RENAȘTEREA MIȘCĂRII SIONISTE DIN ROMÂNIA

Ofensiva sionistă împotriva României se desfășoară prin două metode:la vedere și ocult/ascuns.
Conform publicației Federației Comunităților Evreiești din România,Realitatea Evreiască nr.161-163/2002,la 28.04.2002 a avut loc prima adunare generală a Asociației Sioniste din România,”după 54 de ani de interzicere a acesteia”.”După o întrerupere îndelungată,o adunare sionistă de mare amploare!-se arată în periodicul citat.A renăscut mișcarea sionistă din România de veche tradiție,dacă ne gândim la acțiunile celor din Moinești,Galați,care au luat drumul spre „Țara veche-nouă”,chiar înainte de Congresul de la Basel,când s-au pus bazele sionismului politic de către Theodor Herzl.Este de subliniat că primele așezări[ale Israelului] au fost opera celor ce au făcut Aliya din România”.
Deci,a avut loc reunificarea mișcării sioniste din România(din ianuarie 1990 și până la 28.04.2002 cine a interzis Asociația Sionistă din România?),la eveniment participând Meir Rosen,fost ambasador al Israelului la București și Tova Friedel,de la Ministerul Absorbției(reprezentant al guvernului israelian)Au fost aleși delegații pentru Congresul Mondial Evreiesc și au fost numiți responsabili cu mișcarea sionistă în fiecare oraș românesc!Programul adoptata:activitatea permanentă în filiale,declanșarea unei propagande pro-Israel și întocmirea unei baze de date cu toate persoanele pe care se poate baza mișcarea sionistă din România.Bineînțeles,români get-beget!”Organizația evreiască de tineret Club Tnuat Aliya și-a asumat obligația racolării de noi oameni,să adune și să ofere informații,de a strânge legăturile cu Eret Israel și de a întări sionismul în România.”(4).
Secretarul general al Federației Comunităților Evreiești din România,Iulian Sorin(fost securist evreu),a precizat:”Este absolut necesar să găsim calea de a pătrunde în presa cotidiană și în periodicele din România pentru a face cunoscute ideile sioniste…în zilele noastre,orientarea sionistă are un vector de la care nu ne putem abate.Este vorba de a susține prin toate mijloacele și în toate ocaziile cauza Statului Israel”.Iar Tiberiu Roth,alesul președinte al Asociației Sioniste din România,a precizat:”Oricât de implicați am fi în societățile în care trăim,oricât de loiali am fi țărilor ai cărei cetățeni suntem,nu putem depăși emoția care ne cuprinde ori de câte ori se întâmplă ceva în Israel”.
V-ați prins,stimați cititori?Mesajul liderilor sioniști către evreii din România:loialitatea față de țara în care trăiesc(România) nu primează.Interesele Israelului trebuie susținute permanent și prin orice mijloace.Aceste mijloace fiind nelimitate,pot atinge și aria criminalității.În sprijinul celor afirmate aduc una din rezoluțiile celui de-al 23-lea Congres al Asociației Sioniste Mondiale(Congresul Mondial Evreiesc):”Obligația colectivă a tututor organizațiilor sioniste din diversele țări,de a ajuta statul evreu în orice circumstanță,este imperativă,chiar dacă o atare atitudine intră în contradicție cu autoritățile țărilor respective”.
Cu plecăciune îmi cer iertare.Dar nu pot fi de acord să cresc șerpi la sânul meu!!!

REINSTALAREA B’NAI B’RITH ÎN ROMÂNIA

Prima lojă a acesteia în România a fost creată de francmasonul evreu Benjamin Peixotto, consul al SUA la București,în 1872.El a fost trimis cu misiunea de a „ameliora soarta evreilor persecutați”(cf.A.N.Hâciu,”Evreii în Țările Românești”).
În 1925 B’nai B’rith a împărțit Terra în 15 districte,cel de-al IX-lea fiind în România.În 1927 acest district avea 14 loji.
Unul dintre cei mai cunoscuți agenți ai acestei loji exclusiviste(evreiești) a fost ambasadorul SUA la București,Alfred Moses.Când Președintele Ion Iliescu a vizitat America,în1996,TVR 1 l-a prezentat însoțit de Alfred Moses,vizitând „organizația pentru drepturile omului B’nai B’rith”!!! și Muzeul Holocaustului.Să afirmi tu,post național de televiziune asemenea absurditate mi s-a părut cam mult.De unde se vede că suntem tratați drept proști,buni numai pe post de plătitori de taxe și introducerea buletinului de vot în urnă.Așa sunt manipulați românii:prin dezinformare și omisiune.Deoarece nu s-a specificat nimic despre caracterul secret al acestei organizații mondiale.Mai mult,pentru a fi pe placul susținătorilor săi,Iliescu a încălcat cele mai elementare reguli ale diplomației.Chiar din sediul „organizației pentru apărarea drepturilor omului” a adoptat o poziție ostilă față de partidele naționaliste din țară.Drept urmare,spre bucuria „prietenilor”,cei trei secretari de stat ai PRM au plecat de la guvernare.
Rabinul-șef al României,Moses Rosen,a asigurat funcționarea în clandestinitate a B’nai B’rith.În 1998,la conducerea Forumului acestei organizații în România a venit evreul vienez Siegfried Schieber,și a început ofensiva asupra autorităților române.Iată una din știrile cotidiene ale vremii:”Premierul Radu Vasile a primit luni seara[19.03.1998],la Palatul Victoria,delegația organizației B’nai B’rith,condusă de președintele internațional al organizației,Tommy Baer Percy.Pe parcursul întâlnirii au fost abordate relațiile româno-americane și s-au făcut referiri la apropiata vizită a președintelui Emil Constantinescu în S.U.A.,precum și la posibilitatea elaborării unor programe culturale româno-americane cu participarea B’nai Brith și colaborarea Muzeului Holocaustului din Washiungton în Arhivele Naționale ale României.Tommy Baer Percy a evidențiat bunele relații ale organizației B’nai B’rith cu instituțiile românești,arătând în context că ar fi posibilă organizarea la Washington a unei expoziții privind contribuția evreilor la cultura română.Domnia sa a mai ridicat chestiunea restituirii proprietăților evreiești,și a făcut referire la unele manifestări rasiste,antisemite și xenofobe din unele publicații…”
Acesta a fost conținutul știrii pentru „mulțimea mută”.Nu s-a specificat nimic despre faptul că familia evreilor americani Baer este descendentă directă a familiei bancherilor evrei Rothschild.Iar la întâlnirile cu autoritățile române au fost impuse anumite condiții și afaceri părții române-Bell Helicopters și Hotelul București,spre exemplu.
„Recent numitul Președinte al Curții Supreme de Justiție,Sorin Moisescu,a stat trei săptămâni în S.U.A.,invitat de B’nai B’rith.Motivul?S-a ordonat renunțarea la ideea reabilitării grupului Mareșalului Antonescu(ceea ce s-a și întâmplat!!!),iar Partidul România Mare,sau cel puțin senatorul Corneliu Vadim Tudor,să fie scoși,prin orice mijloace,în afara Legii!De unde și campania lansată împotriva acestuia,în cadrul Lojii în discuție.Alfred Moses este unul dintre vârfuri,fiind la nivelul doi ca grad de conducere…Sub primul său mandat[de ambasador al S.U.A. în România],Alfred Moses,ca reprezentant al B’nai B’rith,l-a decorat pe Ceaușescu pentru „merite deosebite față de evrei!”.Revenirea lui Alfred Moses ca ambasador în România după 1990,a stârnit reacții deosebit de dure din partea unor partide.”(5).
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 15.01.12 16:22

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 15.01.12 16:20

http://www.acum.tv/articol/44561/

Sinagoga din Bistrița – un lăcaș de cult transformat în lăcaș de cultură
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Conferința internațională “Primul Congres Sionist de la Focș

Mesaj Scris de Admin la data de 18.12.11 12:38

Conferința internațională “Primul Congres Sionist de la Focșani 1881″ de Eva Galambos Rezumat al celor trei zile ale conferinței internaționale, dedicate marcării celor 130 de ani de la congresul de la Focșanini de la
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Premierul Emil Boc la Ierusalim, Zelea Codreanu și Antonescu

Mesaj Scris de Admin la data de 29.11.11 23:07

Premierul Emil Boc la Ierusalim, Zelea Codreanu și Antonescu renasc la București

http://www.acum.tv/articol/42475/

In urma cu o saptamina, pe 23 noiembrie, o delegatie guvernamentala din Romania, condusa de primul ministru Emil Boc, a aterizat in Israel, pentru a participa la o sedinta inter-guvernamentala romano-israeliana, la Ierusalim. Grupul era compus din 8 ministri romani (externe, economie, protectia mediului, turism, munca si protectie sociala, educatie, sanatate, agricultura), insotiti de secretarul general al guvernului, directori generali si alti functionari cu responsabilitati de stat.

Intilnirea cu primul ministru israelian Nethanyahu si omologii din guvernul de la Ierusalim a avut loc a doua zi, joi 24 noiembrie, s-au semnat acorduri bilaterale si a avut loc o conferinta comuna de presa. Relatiile dintre Israel si Romania sint excelente, ceea ce este imbucurator, mai ales intr-o perioada in care Statul Evreu nu are multi prieteni, iar situatia internationala si haosul din Orientul Mijlociu, “primavara araba”, precum si criza economica si financiara din Europa si USA nu prevestesc prea mult optimism.

Ministrii din Romania au vizitat Memorialul Holocaustului Yad Vashem , Zidul de Vest- impropriu numit Zidul Plingerii – si Biserica Sfintului Mormint. Dar aceasta reuniune interguvernamentala, dincolo de acordurile semnate, este semnificativa prin insasi realizarea ei, o premiera in relatiile dintre cele doua state. Presa de limba ebraica si mass-media israeliana nu au dedicat evenimentului prea mult spatiu, intilnirile politice la Ierusalim se succed cu viteza ametitoare, numerosi presedinti, premieri si delegati din multe tari ajung aici, in incercarea de a deveni mediatori, in conflictul din zona, sau datorita necesitatilor strategice militare si a tensiunii legate de inarmarea atomica a Iranului, care ingrijoreaza si pericliteaza Occidentul.

Israelul este, deocamdata, singura democratie stabila din Orientul Mijlociu si, chiar daca nu multe tari europene o declara deschis, datorita intereselor in tarile arabe, poporul israelian impartaseste aceleasi valori umanitare, norme sociale si politice, situindu-se la nivel de virf, atit tehnologic, cit si academic si cultural. Cu atit mai imbucuratoare este aceasta intilnire dintre ministrii din Romania si administratia israeliana, in clipe grele pentru ambele state, chiar daca interesele nu se suprapun in totalitate. In urma cu doi ani Presedintele Traian Basescu a vizitat Israelul, si atunci s-au semnat acorduri de colaborare. Acum delegatia romana a continuat procesul de ameliorare a relatiilor si cred ca Romania de azi este una dintre prietenele cele mai apropiate de Israel. Nu e un secret ca aceasta prietenie se materializeaza pe plan extern, militar, economic, cultural.

La King David, in Ierusalim

In seara zilei de miercuri 23 noiembrie, la orele 19, a avut loc o intilnire a premierului Emil Boc si a ministrilor care il insoteau, la Hotelul King David din Ierusalim, cu israelieni originari din Romania, unii reprezentau organizatii non-guvernamentale, altii erau oameni de stiinta, scriitori, jurnalisti, industriasi, istorici, artisti, investitori, cu totii invitati de ambasada Romaniei din Tel Aviv. Aceasta nu a fost prima initiativa de acest gen, in trecut ministri din Romania au vrut sa cunoasca opiniile israelienilor care vorbesc inca romaneste si si-au petrecut o parte din viata pe plaiurile mioritice. In plus, acesti evrei sint considerati ( in mod exagerat, dupa parerea mea) ca fiind o punte de legatura intre cele doua state, asadar se asteapta de la ei sa sustina colaborarea, in diferite domenii.

Acest deziderat a fost exprimat si de Traian Basescu, la Ierusalim, in 2 iunie 2009. Despre vizita sa si intilnirea cu originarii din Romania am relatat intr-un articol precedent (http://www.acum.tv/articol/9878/ ), publicat atit in Acum (www.acum.tv), cit si in Jurnalul Saptaminii din Israel, cind l-am solicitat pe D-nul Basescu sa faca tot posibilul ca legea nr 107 – care condamna negarea Holocaustului, interzice organizatiile si simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum si promovarea cultului persoanelor vinovate de savirsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii – sa fie pusa in aplicare. Atunci ma referisem in mod special la negationistul Ion Coja, dar apelul meu nu si-a gasit, din pacate ecou. Ion Coja continua sa nege Holocaustul romanesc, in ciuda Raportului Wiesel, din 2004, in pofida legii care ar trebui, in primul rind, sa fie aplicata de institutiile responsabile din Romania, care sa se auto-sesizeze si sa transmita un mesaj clar, ca negationismul, rasismul, xenofobia, sint condamnate fara ezitare. Altfel, legea ramine doar pe hirtie, fara valoare, in ciuda promulgarii ei oficiale, in 2006, iar antisemitismul , nestingherit, se manifesta in domeniul universitar, in viata de zi cu zi , pe internet, chiar si in emisiuni TV din Romania.

Intilnirea din 23 noiembrie nu a inceput cu un discurs al primului ministru, care era asezat la o masa, impreuna cu ministrul de externe Teodor Baconschi, cu presedintele FCER, Aurel Vainer si cu amabasadorul Edward Iosiper, in fata unei audiente numeroase. De la bun inceput D-l Boc a declarat ca va fi o seara de intrebari si raspunsuri, ceea ce consider ca a fost o alegere inspirata. Din pacate, majoritatea celor care au luat cuvintul au vorbit despre ei insisi, despre cit de mult se simt atasati de meleagurile romanesti si ca vor transmite si urmasilor aceste sentimente. Unii povesteau capitole intregi, declamau nostalgii in fraze lozincarde, presarate de sentimentalisme desuete. Din cind in cind, rasareau si intrebari, mai mult din politete, sau ca sa se auda pe ei insisi si sa fie remarcati, fie de membrii guvernului roman, fie de conationalii israelieni. Altii au vorbit depre dor si turism – era de fata si ministrul turismului din Romania, Elena Udrea – si dorinta ca urmasii sa viziteze plaiurile natale. In general, tonul pe care l-au adoptat era lingusitor, imi amintea de complexul evreului minoritar, complex importat de multi in Israel si conservat bine de-a lungul anilor.

Citeva interventii au fost la obiect, referindu-se la politica Romaniei fata de pericolul inarmarii atomice a Iranului, sau la modul in care se preda Holocastul in scolile din Romania. Raspunsurile nu m-au satisfacut, in privinta Iranului a fost o eschivare, iar, relativ la invatamint, s-a precizat ca e o disciplina facultativa in licee, ceea ce mi se pare absurd, Holocaustul romanesc fiind parte din istoria Romaniei si m-as astepta sa fie predat in mod obligatoriu, in cadrul materiei. Desi s-a subliniat ca s-a semnat un acord prin care profesorii din Romania vor veni la Yad Vashem sa se perfectioneze, dincolo de aceasta intelegere, laudabila per se, nu prea vad ce ar putea acesti profesori sa afle la Ierusalim, ceea ce nu e scris in Raportul Wiesel, sau in numeroasele tratate editate si reeditate, unele in limba romana, concepute de istorici de prestigiu.

Renasterea lui Zelea Codreanu

Seara incepea sa devina plictisitoare, ambasadorul Iosiper a anuntat ultimele intrebari, dar eu cerusem de la bun inceput sa iau cuvintul si am preluat microfonul, care circula in sala. Nu venisem la Ierusalim sa aud ode si nostalgii, solicitari si promisiuni de investitii in Romania, ci sa primesc raspunsuri la probleme care ma preocupau. Mi s-a permis ultima interventie din cadrul intrevederii. M-am prezentat, am precizat ca nu am vizitat Romania de peste trei ani, dar imi amintesc ca, de la fereastra hotelului, vedeam mindre afise cu chipul indirjit al lui Corneliu Zelea Codreanu, capitanul de trista amintire, cu un citat elogios din Cioran. Remarcasem demult un curent de reabilitare a lui Antonescu, criminal de razboi, vinovat de asasinarea a sute de mii de evrei si mii de romi. Legionarii sint astazi ridicati in slavi si regretati de o generatie care nu le-a cunoscut pe propria piele crimele, ci a primit, fara indoiala, aceasta adulatie – mostenire de la parinti.

Am subliniat ca presa pe net matura sub pres vina guvernului Antonescu in genocidul evreilor, ca minimalizeaza Holocaustul din Romania, iar comentariile publicate nu lasa loc la dubii, o noua dreapta isi dezvolta tentaculele. I-am atras atentia primului ministru Boc ca sintem martorii unei recrudescente a antisemitismului, intr-o tara cu sub 10000 de evrei, ca negationismul este inadmisibil, mai ales ca exista o lege clara care pedepseste aceste manifestari. I-am spus ca l-am interpelat si pe presedintele Basescu, acum doi ani, dar ca Ion Coja, profesor universitar, negationist, ramine nepedepsit. Am repetat ca ma astept de la institutiile de stat, de la procuratura, sa se auto-sesizeze si sa pedepseasca conform legii 107 ( altfel ce rost are o lege, daca nu este aplicata?) negationistii (Coja inclus) si antisemitismul, care pare a se intinde ca uleiul pe apele Romaniei. I-am mai spus ca nu pot sa recomand vizitarea Romaniei, atita timp cit simpatiile legionare si antisemitismul infloresc, ca nu mai sint evreul minoritar de altadata si nu vreau sa simt condescendenta cind ajung pe plaiurile natale. Am aflat ca se intoneaza imnul legionar, in cadrul diferitelor evenimente, unele culturale, ca se perpetueaza ura impotriva evreilor. Si nu as vrea sa aflu ca poporul roman devine antisemit, sau e neinformat, si sa decopar ca faimoasa lege 107 e constituita din cuvinte fara acoperire. Adevarat, Romania se indreapta pe calea democratiei, nu pretind cenzurarea libertatii de expresie, ci doar aplicarea legii si frinarea nationalismului exacerbat cu promovarea urei impotriva evreilor si romilor. Totodata l-am felicitat pe premierul Emil Boc pentru colaborarea cu Israelul, pe plan militar, extern si economic, pentru ca, intr-adevar, relatiile oficiale dintre cele doua state sint exceptionale.

Nu doar Sinaia si Borsec

Fara indoiala, premierul Boc nu a fost entuziasmat de interventia mea. In opinia sa, nu exista o recrudenscenta a antisemitismului in Romania, ci doar manifestari minore; m-a asigurat ca guvernul Romaniei face tot posibilul pentru a combate rasismul si ca pot veni linistit “acasa” ( nu am crezut necesar sa-l intrerup pentru a-l instinta ca, pentru mine, “acasa” inseamna Israelulul si nu apartin Diasporei Romane), antisemitismul nu este semnificativ, iar Holocaustul se preda oficial in scoli. La insistentele mele, legate de necesitatea pedepsirii negationistilor si a antisemitilor feroci, Emil Boc mi-a comunicat ca, la tribunal, citeva procese sint in plina desfasurare. Teama mi-e ca D-sa s-a referit la initiative private, sau ale organizatiilor evreiesti, nu la demersuri oficiale, ale procuraturii, sau promovate de institutii de stat. La incheierea serii m-am intretinut inca putin cu D-l Boc, care mi-a marturisit ca interventia mea si-a lasat amprenta si ca nu va neglija aspectele pe care i le-am subliniat. Sint constient ca l-am fisticit pe premierul roman, dar cred ca trebuia sa stie ca Romania, pentru unii israelieni, nu reprezinta doar Ateneul, Borsec, Sinaia si must, ci si o preocupare pentru democratizarea ei la nivel european, totodata asumindu-si trecutul si combatind antisemitismul. Citeva clipe placute le-am avut in compania D-nei Elena Udrea, care, fiind ministru al turismului, este constienta de faptul ca Romania nu trebuie sa fie perceputa de turistii israelieni ca o tara antisemita. Ne-am propus sa corespondam, am schimbat cartile de vizita si i-am promis ca vom discuta si subiectele pe care le-am abordat in cadrul interventiei mele.

Un dialog interesant l-am avut cu D-l Aurel Vainer, veche cunostinta , presedintele FCER, care, intr-o scurta cuvintare, asigurase audienta ca evreii din Romania traiesc ca cetateni egali in drepturi (nu am priceput daca acesta afirmatie, care ar trebui sa aminteasca un fenomen firesc, este perceput ca un merit special). In holul Hotelului King David, Aurel Vainer mi-a spus ca federatia a intentat doua procese pentru negationism. Cu toata simpatia, i-am subliniat ca nu e doar rolul comunitatii evreiesti din Romania sa se lupte cu antisemitii si negationistii, ci, in primul rind, al guvernului, iar evreii nu trebuie sa se simta, intr-o tara europeana, minoritate nationala, care trebuie sa-si apere pielea si demnitatea. I-am accentuat ca nu e suficient ca Ziua Holocaustului e comemorata la Parlament sau in cadru evreiesc, in sinagogi, ea este o zi memoriala pentru Romania, care trebuie, in toate institutiile relevante si in scoli, sa evidentieze aceasta zi de doliu, care reprezinta un reper national romanesc. Ororile Holocaustului nu trebuie sa se repete nicaieri, dar, mai ales, in tara in care s-au promulgat legi rasiale si au fost deportati si omoriti evrei si romi, vinovati doar de etnia lor “alogena”. Asadar nu am pretentii la Federatie, ci la autoritatile romane. La aceasta afirmatie a mea, D-l Vainer a dat din umeri, de fapt, ce ar fi putut spune? L-am asigurat ca voi insista, atit in Acum, cit si in presa israeliana de limba romana si la Kol Israel, in emisiunile radio de duminica, pe acest subiect dureros. – Scrie, m-a indemnat D-l Vainer, iar in ochi i-am citit bucuria.

Culmea e ca, dupa interventia mea in sala, am fost aplaudat de intreaga asistenta, iar la iesire, multi israelieni de origine romana m-au felicitat pentru abordarea demna, apasata, la obiect, dar fara patima, a acestei dureroase rani deschise, a negationismului si antisemitismului si a neaplicarii legii. Le-am multumit, dar am plecat din Ierusalim cu o intrebare nerezolvata: Daca am slujit drept voce a preocuparii israelienilor de origine romana, de ce am fost singurul care a a pus intrebarea, desi eram ultimul la rind? Oare altii erau mai rusinosi, sau nu voiau sa-l fisticesaca pe premierul Emil Boc?
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Ecouri, de la Tel Aviv, asupra vizitei Guvernului României

Mesaj Scris de Admin la data de 28.11.11 16:03

Ecouri, de la Tel Aviv, asupra vizitei Guvernului României

Prima reuniune interguvernamentala a Guvernelor Israelului si Romanie s-a incheiat joi, 24 noiembrie 2011 la Ierusalim. ”Buna dimineata, Israel!", newsletter-ul dedicat universului evreilor originari din Romania si relatiilor de prietenie dintre Israel si Romania ne trimite ultima sa aparitie unde face o analiza a acestei vizite.


Joi s-a incheiat la Ierusalim prima reuniune interguvernamentală a Guvernelor Israelului si Romaniei, la care au participat primii ministri Benjamin Netaniahu si Emil Boc si un numar important de ministri din cele doua tari. Cei doi premieri au semnat o Declarație comuna a celor două guverne privind prioritățile cooperării bilaterale pe termen scurt și mediu. De asemenea, în cadrul aceastei prime reuniuni interguvernamentale a Guvernelor României și Statului Israel au fost semnate patru documente de colaborare româno-israeliană:
Declarația Comună a vice-prim-ministrului și ministru de Interne al Statului Israel și Ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale din România
Memorandumul de înțelegere între Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sporturilor și Institutul Yad Vashem din Ierusalim, susținut de Ministerul Educației din Israel
Declarația de Intenție a miniștrilor mediului ai celor două țări
Planul de cooperare în domeniul sănătății și al medicinii între ministerele de resort din cele două țări.
Primul ministru Emil Boc consideră că această reuniune marchează începutul unei noi etape în relațiile bilaterale, de peste 60 de ani, iar partea română dorește ca aceasta să fie marcată de o mai strânsă cooperare bilaterală pe proiecte concrete în toate domeniile de interes comun', se arata într-un comunicat de presă Agerpres.
Agentia mentioneaza ca premierul Benjamin Netanyahu a apreciat că prin semnarea acestor acorduri s-a făcut un pas important în intensificarea relațiilor bilaterale. Întotdeauna am fost prieteni, dar acum vrem să traducem în termeni practici colaborarea noastră în domeniile apărării, economiei, educației, agriculturii și în alte domenii. Poporul israelian știe că are în poporul român și în premierul român un bun prieten. Fiecare israelian este fie de origine română, fie are un prieten român, a declarat premierul israelian.
S-a mai anuntat ca premierul Emil Boc a declarat că România și Israel vor înființa o fundație în domeniul cercetării-dezvoltării, prin intermediul căreia să fie atrase fonduri private în acest scop, și vor organiza un centru specializat în modernizarea infrastructurii de comunicații. Primul ministru roman a prezentat și politica Guvernului român privind susținerea investițiilor și crearea de locuri de muncă, arătând că oamenii de afaceri israelieni au oportunități de investiții în România în mai multe domenii, precum infrastructura, agricultura și sectorul petrolier.
In cadrul vizitei sale premierul Emil Boc s-a intalnit si cu reprezentanti ai israelienilor nascuti in Romania.
Uli Freiburg Valureanu, Tel Aviv
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 28.11.11 10:42

Tnuva, aproape de a pleca din România


Tnuva Food Industries ia în considerare închiderea operațiunilor din România șI retragerea de pe piață după ce a investit 60 de milioane de euro în afacere, scrie ziarul ... Citește articolul
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Fetele de la Amadeus vor sa cucereasca Israelul

Mesaj Scris de Admin la data de 20.11.11 15:01

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

”Buna dimineata, Israel!", ajuns la numărul 28 pe acest an

Mesaj Scris de Admin la data de 09.11.11 14:12

”Buna dimineata, Israel!", ajuns la numărul 28 pe acest an



”Buna dimineata, Israel!", newsletter dedicat universului evreilor originari din Romania si relatiilor de prietenie dintre Israel si Romania a ajuns la numarul 28 serie noua, duminica 6 noiembrie 2011, ne anunta dl. Uli Freiburg Valureanu, editorul publicatiei online.


Citește mai mult...
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 04.11.11 9:28

Sălaj: Peste 200 de cărți vechi, în ebraică, găsite în podul Muzeului Memorial al Holocaustului

Peste 200 de cărți vechi, în limba ebraică, au fost descoperite în timpul lucrărilor de reabilitare a Muzeului Memorial al Holocaustului din România, aflat în Șimleul Silvaniei, volumele fiind lăsate în ultimii 70 de ani în pod, între plafon și scânduri care nu au fost mișcate în tot acest timp, informează Mediafax.

Directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din România, Daniel Stejeran, a declarat, joi, pentru Mediafax, că peste 200 de cărți vechi, în limba ebraică, au fost găsite, în pod, în timpul lucrărilor de reabilitare a clădirii muzeului.

"Muncitorii care efectuează lucrări de reabilitare la Muzeul Holocaustului au descoperit în pod peste 200 de cărți vechi, în limba ebraică, volumele fiind neatinse de dinainte de Holocaust. Cărțile au stat ascunse, în ultimii 70 de ani, între plafon și scânduri care nu au fost mișcate în tot acest timp. Am găsit volume și din 1899. Unele cărți sunt distruse și afectate de apa ploilor care a pătruns prin acoperișul șubred și nu mai pot fi recondiționate, dar altele sunt păstrate în stare bună", a declarat Daniel Stejeran.

Potrivit sursei citate, toate aceste volume au aparținut comunității evreiești care a locuit în Șimleu Silvaniei până în timpul celui de-al doilea război mondial și oferă o bogată gamă de informații privind viața comunității de dinainte de Holocaust.

"Cea mai mare parte sunt cărți de rugăciune, în limba ebraică. Pe lângă valoarea în sine, aceste cărți sunt importante dat fiind că în ele oamenii își făceau însemnări referitoare la viața de zi cu zi: câți copii aveau, câți bani trebuiau să achite unei alte persoane etc. Sunt date care ajută la o mai bună înțelegere a vieții dinainte de Holocaust", a declarat Stejeran.

Directorul muzeului intenționează să aducă la Șimleu Silvaniei un specialist, cu ajutorul comunității evreiești din Oradea, care să analizeze volumele care au stat neatinse în ultimele șapte decenii.

Volumele care pot fi recondiționate vor face obiectul unei expoziții, odată ce lucrările de reabilitare a clădirii muzeului vor fi finalizate.

În ceea ce privește cărțile mult prea deterioarate pentru a putea fi recuperate, Stejeran a spus că ele vor fi puse în saci și îngropate, în cadrul unui ritual evreiesc la care vor lua parte rabinul comunității evreiești din Oradea și un "minian" (grup) format din zece bărbați evrei.

"Nu știm, deocamdată, dacă volumele au fost puse la păstrare în pod, dacă au fost uitate acolo sau dacă au fost ascunse. Cert este că ele vor fi luate cu grijă, șterse de praf și transportate în saci la fosta Școală Evreiască din oraș, unde au fost mutate și colecțiile muzeului cât timp în clădirea muzeului se desfășoară lucrări de reabilitare", a adăugat Daniel Stejeran.

Potrivit sursei citate, nu este prima descoperire de acest gen făcută la Muzeul Holocaustului. În 2005, când clădirea fostei sinagogi a fost reabilitată parțial pentru ca acolo să poată fi deschis Muzeul Holocaustului din România, alte câteva sute de volume au fost găsite în pod.

"Și atunci, o parte din cărți au fost prea deteriorate pentru a putea fi păstrate, așa că au fost puse în saci și îngropate în zona în care a fost cândva Ghetoul din Cehei. Cum, însă, în 2005, lucrările efectuate la imobil au fost superficiale, au rămas nedescoperite peste 200 de sute de cărți pe care le-am găsit abia acum", a explicat Daniel Stejeran.

Clădirea Muzeului Holocaustului este în plin proces de reabilitare, investiția în valoare de 100.000 de euro fiind posibilă datorită fondurilor asigurate de Federația Comunităților Evreiești din România, JOINT România, Comunitatea Evreilor din Oradea și Asociația Memorială Hebraica Nușfalău.

Lucrările începute în septembrie vor dura cinci luni și vizează în primul rând înlocuirea acoperișului și renovări interioare, instituția având de suferit în ultimii ani din cauza infiltrațiilor de apă din pereți și a ploilor care au pătruns înăuntru. Ca urmare, abia la începutul anului viitor, muzeul va fi redeschis publicului.

Între timp, vizitatorii vor avea acces la colecțiile acestuia în incinta Școlii Evreiești, unde vor fi expuse colecții de carte veche în limba ebraică, colecții de fotografii și documente care au rămas de la comunitatea evreiască din Sălaj, mărturii ale supraviețuitorilor Holocaustului, materialele audio-video și materiale documentare, obiecte de cult - printre care o Torah (Vechiul Testament) donată de Consiliul Emek-Hefer din Israel.

Muzeul Memorial al Holocaustului din România a fost deschis la Șimleu Silvaniei în 2005, în clădirea fostei sinagogi din oraș. Instituția este unicul muzeu de acest gen din țară, la București și la Iași fiind deschise doar secții muzeale dedicate Holocaustului.

Înaintea celui de-al doilea război mondial, Șimleu Silvaniei a avut a doua comunitate mare de evrei din Săla, ddupă cea de la Carei, care era inclus în plasa Sălaj, numărând circa 3.000 de persoane. Aproape toți evreii au fost fost deportați, însă, de trupele horthyste în Ghetoul Cehei și de acolo la Auschwitz.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Comoara din podul sinagogii

Mesaj Scris de Admin la data de 04.11.11 9:27

Comoara din podul sinagogii

Sute de cărți evreiești vechi, care au stat ascunse zeci de ani într-un plafon fals din podul fostei sinagogi de la Șimleu Silvaniei, județul Sălaj, astăzi Muzeul Memorial al Holocaustului din Nordul Transilvaniei, au fost descoperite recent, cu ocazia unor lucrări de reabilitare a clădirii monument istoric. "În 2005, când a mai fost desfăcut o dată acoperișul, nu s-au desfăcut și scândurile de pe pod. Acum le-au desfăcut și surpriza a fost că am găsit sute de cărți bine puse, nu și bine păstrate, din păcate. Din cauza vremii și a șoarecilor nu a rămas prea mult din ele.

Ce a rămas am reușit să salvăm și să le punem bine, deocamdată, iar când va fi gata muzeul să organizăm o expoziție cu ele. Sunt cărți de rugăciune în mare parte, am găsit și foi din ziar - din 1872 am găsit câteva pagini scrise în limba maghiară -, și filactere, care sunt cutiuțele cu textele sfinte ce se poartă de către bărbații evrei în timpul rugăciunii, se pun pe cap și pe mână", a declarat Daniel Stejerean, directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Nordul Transilvaniei.

Cărți cu "amprenta" comunității

Doar 20 - 25 de cărți, din cele găsite în podul sinagogii, sunt în stare mai bună, dar ce este foarte important e faptul că pe paginile lor se găsesc înscrisuri și ștampile de la vremea respectivă. "Cel mai important pentru noi este că pe cărțile acestea sunt făcute însemnări de către diferiți membri ai comunității, sunt puse ștampilele diferitelor comunități din Șimleu Silvaniei, pentru că au existat trei comunități - ortodoxă, neologă și status quo - și atunci noi ne dăm seama cui au aparținut acele cărți de rugăciuni", a adăugat Daniel Stejeran.

Muzeul Memorial al Holocaustului din Nordul Transilvaniei va fi reabilitat în cadrul unui proiect în valoare totală de 170.000 de dolari. Lucrările sunt finanțate de Federația Comunităților Evreiești, împreună cu JOINT România, Asociația Memorială Hebraica. Inaugurat în 2005, Muzeul Holocaustului din Șimleu Silvaniei este găzduit în vechea sinagogă a orașului, construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, în Sălaj trăiau circa 14.500 de evrei, dintre care 1.300 în Șimleu Silvaniei. La recensământul din 2002 în Șimleu Silvaniei mai erau doar doi evrei.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Kazarnovski, primul israelian din istoria CSU Asesoft

Mesaj Scris de Admin la data de 03.11.11 13:23

Kazarnovski, primul israelian din istoria CSU Asesoft

Cu trei zile inaintea partidei cu Politehnica Iasi, CSU Asesoft a obtinut semnatura lui Anton Kazarnovski. Pivotul israelian de 26 de ani si-a dat acordul pentru un contract valabil pana la finalul sezonului in curs, cu optiune de prelungire. Inaintea sosirii la Ploiesti, Kazarnovski a evoluat timp de doua luni in Trivale, bifand sase partide in tricoul BCA Pitesti.

Dupa ce au aflat de intentia lui Tudor Costescu, antrenorul gruparii argesene, de a-l trece pe linie moarta pe Kazarnovski, managerii vicecampioanei Asesoft nu au stat prea mult pe ganduri si i-au oferit sansa jucatorului israelian de a se pregati alaturi de Burlacu si compania. In ultimele zece zile, baschetbalistul care poseda dubla cetatenie israeliano-rusa a fost atent supravegheat, la sedintele de antrenament, de Vladimir Arnautovic si Sorin Hartman, CSU Asesoft decizand, in cele din urma, sa-i inainteze o propunere contactuala jucatorului ce masoara 2.05 metri.
La cei 26 de ani ai sai, Kazarnovski este un pivot experimentat, care a bifat prezente in cele mai puternice competitii intercluburi europene, Euroliga si Euro Cup. Nascut la Moscova, din parinti israelieni,
Kazarnovski a inceput baschetul la grupele de copii si juniori ale lui Maccabi Tel Aviv, actuala vicecampioana a Europei. A participat, alaturi de nationala Israelului, la Campionatele Europene sub 18 si sub 20 de ani, in 2002, respectiv 2004, inregistrand medii de 11.2 puncte si 5.5 recuperari pe intalnire.
In 2004, a semnat pentru Hapoel Galil Gilboa, formatie pentru care a evoluat timp de un sezon si jumatate. Au urmat, apoi, patru ani petrecuti in primele doua ligi din Germania, Kazarnovski imbracand tricoul a nu mai putin de cinci echipe, printre care si Bayern Munchen, in 2008. A revenit in campionatul Israelului, in vara anului trecut, la Hapoel Galil Gilboa, formatie alaturi de care a devenit vicecampion, in urma unei finale pierdute in fata lui Maccabi Tel Aviv. De asemenea, Kazarnovski a bifat patru prezente si in Euro Cup, in faza grupelor, avand medii de 6.3 puncte si trei recuperari.
Kazarnovski isi va face debutul in tricoul Asesoftului, sambata, cu prilejul partidei cu Politehnica Iasi. Baschetbalistul va purta la CSU Asesoft tricoul cu numarul 47. De aici, si porecla sa, “AK- 47", asemenea conationalului sau, Andrei Kirilenko.

Anton Kazarnovski: “Sunt fericit ca mi s-a oferit sansa sa joc la un asemenea club de talia Asesoft. Consider ca, odata ajuns aici, am sanse mai mari sa devin campion. Sper sa ajut echipa sa urce in fruntea Diviziei A cat mai repede."

Anton Kazarnovski – 21.01.1985

2003-2004: Maccabi Tel Aviv – 1.3 pct, 1 rec
2004-2006: Galil Gilboa – 2.9 pct, 1.7 rec
2006: TV 1860 Lich (Pro A)
2006-2007: Giessen 46-ers (Bundesliga)
2007-2008: DJK Landsberg (Pro A)
2008-2009: Bayern Munchen (Pro A)
2009-2010: Karslruher (Pro A)
2010-2011: Galil Gilboa – 2 pct, 2 rec
2011: BCA Pitesti – 9.8 pct, 8.5 rec

Bogdan Chitic
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Zilele Culturii Evreiești în România: filme, muzică și teatr

Mesaj Scris de Admin la data de 14.10.11 10:55

Zilele Culturii Evreiești în România: filme, muzică și teatru


Continuând o frumoasă tradiție de organizare a unor suite de manifestări desfășurate sub egida "Zilele Culturii Evreiești din România" - corelate în acest an cu aniversarea a 75 de ani de existență a Federației Comunităților Evreiești din România -, sunteți invitați să luați parte la o serie de evenimente ce ilustrează aportul evreilor la cultură și civilizație.

Publicul bucureștean va avea prilejul de a cunoaște astfel o cultură tradițională, dar și transnațională prin intermediul spectacolelor de muzică klezmer, dans, teatru Idiș, conferințe, expoziții de carte și activități muzeistice.

Duminică, 16 octombrie, la Centrul Comunitar Evreiesc din București, în cadrul Simpozionului "Evocări despre moarte și supraviețuire în lagărele de exterminare din Transnistria", având ca moderator pe Dr. Aurel Vainer, vor conferenția Prof. univ.dr Liviu Rotman, Dr. Lya Benjamin, Dr. Harry Culler, Dr. Andrei Muraru, Dr. Liviu Beris, Dr. Miriam Bercovici.

La Teatrul Evreiesc de Stat, între orele 17.00 și 20.00, va avea loc o expoziție de carte cu vânzare. La Centrul Comunitar Evreiesc, la ora17.30, va fi proiectată pelicula "Nu te teme, Iacob", în regia lui Radu Gabrea. Este povestea unei transformări uimitoare a unui om alienat într-un om ferm și hotărât, o schimbare cu atât mai extraordinară în contextul antisemitismului obiectiv și internalizat. Înfruntându-și soarta direct, Lejba simbolizează Evreul modern. Scenariul: Meir Dohnal, Radu Gabrea, Frieder Schuller. Imagine: Igor Luther, Montaj: Dragos E. Witkowska. Cu: Andre Heller, Aviva Gaire, Dan Nutzu, Pedro Efe. Anul producției: 1981. Țara producției: Germania. La sfârșitul secolului, înainte de Paște, într-un sat din Europa, Lejba Sibal și soția sa însărcinată, Sara, închiriază un han. Sunt evrei și sunt departe de pogromurile din Galiția și Rusia, dar Lejba este înfricoșat. Amenințat cu moartea de către fostul său servitor George, se teme pentru el, pentru soția sa și pentru copilul lor nenăscut. Asasinarea unui tânăr cuplu este un pretext bun pentru George să întărâte ura împotriva lui Lejba, folosind moartea rituală drept pretext. O mulțime înnebunită ia cu asalt casa lui Lejba, iar acesta își așteaptă călăul. Când în sfârșit se întâlnesc, incredibilul se întâmplă și printr-un act disperat Lejba se salvează pe el, pe soția sa și pe copilul lor nenăscut.


La ora 19.30, la Teatrul Evreiesc de Stat, un concert de muzică Klezmer cu "Mazel Tov Klezmer Band" din Cluj-Napoca. Spectacolul de dansuri evreiești - Ansamblul "Hora" îi are ca invitați speciali pe "Pressburger Klezmer Band" din Bratislava.

Klezmer-ul s-a născut din melodii laice, dansuri populare, cântece liturgice evreiești precum și "niggunim", acele melodii simple, fără cuvinte, ale evreilor ortodocși, profund influențate de muzica popoarelor cu care trăiau împreună. În idiș își interpretau melodiile trubaduri evrei numiți "klezmorim", invitați să cânte la diferite evenimente sociale, fie ele evreiești sau creștine. Formația „MAZEL TOV", condusă de profesorul Vasile Socea, a luat ființă în februarie 2002, sub egida Comunității Evreilor din Cluj-Napoca. Ea este prezentă pe scena serbărilor vesele de Purim și de Hanuka, la diverse petreceri și chiar nunți, la diverse festivaluri folclorice, interetnice, precum: „Serbările transilvane" de la Cluj-Napoca, „Săptămâna toleranței" de la Târgu-Mureș, „Ziua minorităților" de la Rădăuți, „Proetnica" de la Sighișoara, în Ucraina, la Festivalul internațional „Klezmerfest" de la Odessa, ba chiar și la comemorarea unor evenimente tragice precum Holocaustul, cu piese muzicale adecvate momentului. „MAZEL TOV" promovează cu precădere muzica klezmer și cântecele idiș tradiționale ale spațiului nostru geografic, dar abordează și muzica sefardă și cea israeliană, cu cântece ladino și în ebraică, având un repertoriu în continuă îmbogățire.

Spectacolul de dansuri evreiești al Ansamblului "Hora" va stârni cu siguranță aplauze.

Dansul este menționat pentru prima dată în Exodul din Biblie. Se spune că Miriam a luat în mână o tamburină și a început să danseze alături de femeile lui Israel pe malul Mării Roșii, și de atunci, dansul a devenit parte integrantă a etosului evreiesc. După distrugerea Celui de-al Doilea Templu din Ierusalim (anul 70 e.a.), evreii s-au răspândit în întreaga lume. În acest fel s-au născut Diaspora și dansurile populare evreiești influențate de caracteristicile zonelor în care s-au așezat evreii. Primul dans popular israelian a fost "Hora Agati", creat în 1920 de către coregraful Baruch Agati. Acest lucru a avut loc cu 28 de ani înaintea înființării Statului Israel. Primele surse de inspirație au fost est-europene, arabe și yemenite. Recent, dansurile moderne israeliene au primit influențe grecești, franțuzești, latine și chiar americane, prin muzica rock. În ceea ce privește originile, hora (dansată în cerc) provine din România, dansul hasidic (rikud hasidi) provine de la mișcarea hasidică din Europa de Est (secolul XVIII) și reflectă conceptele religioase ale hasidimilor, care afirmă că dragostea pentru Dumnezeu înseamnă dragoste pentru viață; pasul yemenit exprimă modul în care yemeniții se deplasau pe nisipul fierbinte al deșertului; tcherkssia provine din Rusia, iar debka este un dans arăbesc.


Grupul de dansuri israeliene HORA ia ființă în 1996, sub egida Clubului "Tnuat Alyia" al Agenției Evreiești pentru Israel. Astăzi, însă, întreaga activitate a grupului de dansuri se desfășoară sub auspiciile și cu sprijinul Comunității Evreilor din București. De-a lungul existenței sale, grupul HORA a reprezentat Comunitatea Evreilor din București și FCER la o serie întreagă de manifestări culturale și festivaluri de amploare organizate de: Ambasada Statului Israel, Președinția României, Ministerul Culturii, JCC București, Fundația Ronald S. Lauder, Universitatea București, Teatrul Evreiesc și alte organizații evreiești din România.

"Preβburger Klezmer Band" reprezintă prima formație Klezmer din Slovacia, înființată în 1995. De atunci, au concertat în mod frecvent live, atât în Europa, cât și în Slovacia. Varietatea spectacolelor susținute de ei se reflectă și în diferitele locații ale acestora, cântând inclusiv muzică clasică la festivaluri în aer liber. După cum spune și numele formației, sursa lor de inspirație muzicală este reprezentată de stilul klezmer (muzică folk evreiască din Europa de Est) îmbogățită prin propriile lor interpretări, orchestrații originale și combinată cu alte stiluri. În acest fel, auditoriul poate simți nu doar stilul klezmer „pur", ci și elemente de jazz, reggae, latino, folk slovac, rom și balcanic, cu tendințe orientale. Pe scurt, această formație cântă o muzică emotivă și de dans.

Luni, la "Teatrul Evreiesc de Stat", nu pierdeți o dramatică frescă a iubirii de mamă, pe fondul conflictului între generații, "Dinastia Efros", de Iacob Gordin. Din distribuție: Leonie Waldman-Eliad, Geni Brenda, Nicolae Călugărița, Lucia Maier, Boris Petroff ș.a. Regia Kincses Elemer, scenografia Clara Labancz, ilustrația muzicală, Vasile Manta.


Totodată, va putea fi vizitată "Sinagoga Mare" din București, întemeiată în 1846, de așa-numita obște a Evreilor Lehi (proveniți din Polonia), considerată primul mare edificiu de cult al acestei obști. Clădirea a fost construită după un plan al starostelui Israil Herș și al lui Asher Ancel, fiind sfințită de către marele rabin Meșulam Zalman Frenkel și de rabinul Zalman Barav, în ajun de Roș Hașana 5608 (1847). Înfățișarea actuală este rezultatul multor reparații, modificări și adaugiri. Clădirea a fost redecorată cu plafon pictat în stil rococo în 1936, reparată în 1945 după ce fusese pângărită de legionari, restaurată în 1980 după cutremurul din 1977, utilizată și ca Muzeu al Holocaustului din 1992.

Sinagoga Mare este una dintre cele mai frumoase sinagogi din România, ale cărei valori au fost recunoscute și confirmate de faptul că a fost declarată monument arhitectonic de către Academia Română.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

“Salvați sinagoga din Hârlău!” – imperativul unei zile dedic

Mesaj Scris de Admin la data de 02.10.11 11:45

“Salvați sinagoga din Hârlău!” – imperativul unei zile dedicate istoriei evreilor hârlăoani de Andrea Ghita
De pe culmea dealului Zagavia, Hârlăul se vede ca-n palmă, dezvăluind o imagine care îmbină minunatele biserici ctitorite în vremuri de glorie, casele tihnite din târgușorul moldav de odinioară

și blocurile ridicate in regimul trecut. Începând din veacul al XVIII-lea, această așezare ctitorită de mușatini, reședință preferată a lui Ștefan cel Mare și capitală a Moldovei pe timpul lui Radu Mihnea, și-a deschis porțile și pentru evrei. Prezența populației evreiești – alcătuită mai ales din meșteșugari și negustori – avea să contribuie la înflorirea economică a localității. În prima jumătate a secolului XX, la Hârlău trăiau peste două mii de evrei, funcționau șapte sinagogi și o școală israelito-română înființată în 1905. Războiul, schimbarea de regim și, mai ales, înființarea statului Israel, i-au determinat să părăsească în masă orașul natal și s-o ia de la capăt în Țara Veche-Nouă. Unii evrei hârloani și-au căutat norocul în lumea largă, iar alții – puțini la număr – în orașele mai mari din România. Astăzi la Hârlău mai există doar o obște evreiască, alcătuită dintr-o mână de oameni vârstnici și coordonată de o hârlăoancă plină de suflet și energie: Șifra Corbici. Cu toate acestea, de o vreme încoace se vorbește tot mai mult de componenta evreiască a istoriei orașului, datorită acțiunilor inițiate și sprijinite de istoricul Carol Iancu, profesor la Universitatea din Montpellier, care revine an de an pe meleagurile natale pe care le-a părăsit cu aproape o jumătate de veac în urmă, dar le păstrează mereu în inimă.

Ziua de 22 septembrie 2011, dedicată istoriei evreilor trăitori în Hârlău, a început cu o sesiune de comunicări științifice la care au participat profesori universitari și cercetători de la Centrul de Istoria Evreilor și Ebraistică ”Dr. Alexandru Șafran” din Iași, Centrul de Studii Iudaice „Goren-Goldstein” de la Universitatea București, Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, al FCER (Federația Comunităților Evreiești din România) . Lucrările prezentate au relevat aspecte interesante ale economiei și învățământului din Hârlău, particularitățile monumentelor funerare din cimitirul vechi și au evocat personalități de seamă originare din oraș. La manifestarea inclusă în seria de acțiuni jubiliare dedicate celor 75 de ani de la înființarea FCER a participat și o delegație a conducerii federației, președintele ei – deputatul Aurel Vainer – înmânând medalia de onoare “Prieten al Comunităților Evreiești din România” mai multor notabilități locale - printre care s-au numărat primarul Constantin Cernescu, Aurel Neicu, directorul Colegiului Ștefan cel Mare, și Dumitru Tincu, preotul ortodox - care au contribuit la cultivarea memoriei evreilor din Hârlău. În rândurile asistenței se afla și un grup de elevi care au avut ocazia să afle că un număr mare dintre șefii celor 50 de promoții ale liceului lor au fost evrei.

După încheierea sesiunii de comunicări participanții au vizitat sinagoga din Hârlău.

Clădirea – cândva frumoasă și împodobită ca un conac boieresc, astăzi sugrumată de blocurile cenușii plantate în orășelul moldav în timpul comunismului – își duce cu demnitate povara celor două sute de ani de existență, deși este atacată de igrasie până la mijlocul zidurilor și are zilele numărate.

Tencuiala tavanului și a pereților interiori – pictați în tonuri albastre și decorați cu o galerie întreagă de tablouri inspirate din flora, fauna și legendele biblice – este coșcovită și se desprinde din loc în loc, însă splendidul chivot al Torei, sculptat cu măiestrie, și-a păstrat aproape nealterată frumusețea. Scurtul serviciu religios oficiat de rabinul de Iași – instalat de curând și destul de stingher în mijlocul numeroșilor oaspeți creștini – deși menit să fie un moment solemn, de rugăciune, n-a făcut decât să potențeze țipătul lăuntric, tăcut și deznădăjduit al Casei Adunării, amenințată de distrugere.

De mai mulți ani se fac diligențe pentru salvarea sinagogii din Hârlău, numai că lucrurile trenează. Încă nu s-a reușit nici clasarea ei ca monument istoric, întrucât persistă neclaritățile în ceea ce privește titlul de proprietate al edificiului. Fără un studiu de fezabilitate și un proiect corespunzător, lucrările de restaurare nu pot începe, iar după ce vor fi început nu se știe dacă se vor găsi fonduri suficiente pentru terminarea lor. Fiecare zi de amânare mușcă necruțător din viața clădirii care nu poate fi salvată fără solidaritatea și dedicația umană

Ziua de 22 septembrie, în care oaspeții au fost omeniți cu bucate gustoase și vinuri aurii și rubinii de Cotnari, s-a încheiat cu o cană de must aromat băut în căni de lut în curtea Muzeului Viei și Vinului din Hârlău. Soarele arămiu și blând de toamnă moldavă scăpătase de mult, dar pe chipurile celor prezenți se mai putea ghici o rază de lumină: speranța, alimentată de promisiunea fermă a președintelui FCER. că sinagoga din Hârlău va fi consolidată și restaurată cât de curând, poate chiar anul viitor.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Vizita in Romania a premierului israelian Benjamin Netaniahu

Mesaj Scris de Admin la data de 22.09.11 18:35

Vizita in Romania a premierului israelian Benjamin Netaniahu -
o dezvoltare a relatiilor de prietenie dintre cele doua tari

Miercuri 6 iulie 2011, la Palatul Victoria din Bucuresti a avut loc o intalnire intre primul ministru ai Israelului Benjamin Netaniahu si primul ministru roman Emil Boc. Tot miercuri premierul israelian a fost primit de presedintele Romaniei, Traian Basescu.
Iata mai multe relatari ale Agentiei Agerpres si ale altor surse despre intalnirile liderului israelian si despre conferinrtele de presa ce au urmat:

http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=1521:bdi 6 iulie 2011&catid=285:Buna dimineata, Israel 20011&Itemid=59
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Roman emigrat in Israel: Cu toate tensiunile de aici, te sim

Mesaj Scris de Admin la data de 13.09.11 11:52


Roman emigrat in Israel: Cu toate tensiunile de aici, te simti in singuranta

"Romania este condusa dupa sistemul arunci omul in apa fara sa-i explici cum sa dea din miini. Si noi avem probleme sociale, dar aici te simti mai aparat", spune Mario Nando, care a emigrat in Tara Sfinta in urma cu 19 ani.

A lasat Romania pentru Israel in 1992, pentru ca asa a simtit. A fost redactor sef timp de 16 ani la un ziar din Tara Sfinta, corespondent la BBC, Antena 3, TVR si Radio Romania International. Insa, din cauza crizei si reducerii de personal a ajuns sa fie receptioner la hotelul Rimonim din Tel-Aviv. „Cistig mai bine decit inainte“, povesteste israelianul originar din Braila. Pe linga meseria pe care o practica a pus pe picioare un site de stiri in limba romana unde povesteste tot ce se intimpla in Orientul Mijlociu. Azi, dupa 19 ani de cind a lasat tara noastra, zimbeste cind isi aduce aminte de locurile natale dar nu s-ar mai intoarce pentru nimic in lume aici. „Sa las totul si sa ma intorc in Romania? Nu as face-o. Si asta nu din cauza oamenilor, ci din cauza modului in care este condusa tara. In Israel, cu toate tensiunile de aici, te simti in singuranta“, povesteste israelianul.

Un traseu complicat


Mario Nando are 54 de ani si l-am intilnit la Rimonim Hotel din Tel-Aviv cind grupul de pelerini veniti din partea Mitropoliei Moldovei si Bucovinei a fost cazat. I s-au luminat ochii cind a auzit limba romana vorbindu-se fluent. M-am prezentat politicos si am dat mina. Desi avea ceva emotii pentru ca „este a doua oara in viata mea cind dau un interviu la un ziar“, Mario mi-a povestit intreaga sa viata de parca ne stiam de ani de zile. „Sint nascut si crescut in Braila. Tata este evreu, iar mama crestina. Eu am fost botezat la ortodocsi“, incepe Nando sa povesteasca. A urmat Facultatea de Medicina Veterinara la Bucuresti dar si-a dat seama ca nu asta este menirea lui si asa a luat decizia de a face si Facultatea de Actorie si Regie. „Nu am apucat sa profesez. Am terminat facultatea, m-am apucat de cea de Regie si in paralel m-am angajat la un ziar local din Braila. Imediat dupa incidentele din 1989 am lansat saptaminalul Flash Magazin. In paralel mi-am facut si o companie de spectacole, umor si dans unde colaboram cu celebra formatie Albatros. Nu stiu daca ati auzit de ei dar parintii dumneavoastra sigur au auzit“, spune Mario.

„Trebuie sa cistig o piine“


Nu a avut niciodata probleme in Romania pentru ca este evreu dar cu toate acestea a luat decizia de a pleca in Israel. „Am venit aici in 1992. Am o «armata» de rude aici, iar parintii au ramas in Braila. In 1994 m-am casatorit, iar in 1995 s-a nascut fiul nostru Idan care in limba romana inseamna epoca noua. Am venit ca si ziarist aici. Deci era o meserie legata de limba. Stiam sa zic doar shalom (n.r-buna ziua). Deci eram terminat. M-am reprofilat pe tehnician in computere. In 6 luni de zile am invatat limba si cum s-a ivit ocazia, in 1995, m-am si prezentat la un interviu pentru un post de reporter“, continua firul povestii. A luat concursul, iar in doua saptamini era deja redactor sef la ziarul local Viata Noastra. De-a lungul anilor a fost corespondent pe Orientul Mijlociu la mai multe televiziuni, posturi de radio si ziare. Din cauza crizei, publicatia a devenit din cotidian, saptaminal ca apoi sa se inchida in urma cu citeva luni. „Asa am ajuns receptioner. Trebuie sa cistig o piine. Am salariul mai mare decit cel primit de la ziar. Daca nu eram corespondent eram la pamint. La ziar luam in jur de 4.000 de shekel, care de alfel este si minimul pe economie aici. Acum ajung la 6.000 de shekel (n.r- 1 shekel # 1 leu)“, sustine Mario. Nu are propria sa locuinta pentru ca in Israel sa detii un apartament si o masina reprezinta un adevarat lux, spune Mario. „Un apartament cu doua camere nu-l gasesti mai ieftin de 170.000 de dolari, iar cea mai ieftina masina aici este Subaru care costa 27.000 de dolari. Daca vrei Mazda sau Mercedes scoti din buzunar de la 100.000 de dolari in sus“, detaliaza receptionerul.

Viata e scumpa


Chiria il ajunge 2.300 de shekel pe luna bani in care intra toate utilitatile exceptind curentul. „Eu platesc bine pentru un apartament. Si daca dai 3.500 de shekel tot e pret bun. Dar in centru ajungi sa dai si 2.500 de shekel pentru o singura camera. Lumea din Romania se plinge ca viata-i scumpa. Acum 3 ani cind am fost acolo toti se vaitau ca este scump 7-12 lei kilogramul de carne de oaie, in timp ce aici trebuia sa dai 80-90 de lei“, mentioneaza Mario. Pentru ca-i place meseria de comentator politic si este la curent cu tot ce se intimpla in Romania si lume, in urma cu 3 ani de zile a pus pe picioare site-ul in lima romana www.animanews.com. „Nu mi-a placut cum era tratata problema Israelului si de aceea pe site-ul meu prezint stirile la rece. Nu sint nici pro sau contra Israel. Am colaboratori pentru acest site, iar aici se gasesc stiri in limba romana preluate de pe alte agentii de stiri in limba ebraica si traduse in romana“, a speficicat Mario. In tara vine foarte rar. Sustine ca daca ar fi nevoit sa lase totul balta si sa o ia de la zero, in Romania nu ar face-o pentru nimic in lume. „Romania este condusa dupa sistemul arunci omul in apa fara sa-i explici cum sa dea din miini. Si noi avem probleme sociale, dar aici te simti mai aparat. Ai o anumita singuranta“, a adaugat israelianul.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

O dorohoiancă a primit finanțare să se trateze în Israel

Mesaj Scris de Admin la data de 12.09.11 16:53

O dorohoiancă a primit finanțare să se trateze în IsraelO femeie din Dorohoi va beneficia de un ajutor din partea Ministerului Sănătății ca să fie supusă unei intervenții într-o clinică de renume din Israel.
Femeia, în vârstă de 42 de ani, suferă de leucemie, diagnostic care i-a fost stabilit cu doi ani în urmă. Dosarul l-a depus la Direcția de Sănătate Publică Botoșani cu două luni în urmă și, pentru că o altă persoană din Botoșani avea aprobat de minister sprijin financiar pentru o intervenție de același tip, dar a renunțat între timp, banii și-au schimbat destinatarul.
Suma aprobată Mihaelei B, din Dorohoi este de 106.500 de euro, cât are nevoie pentru intervenția la Clinica Hadassah din Israel. Deocamdată, în vederea realizării transplantului de măduvă, femeia diagnosticată cu leucemie este în căutarea donatorului.
„S-a făcut o selecție a ofertelor de la mai multe clinici din străinătate, decizia fiind luată de Ministerul Sănătății, care a ales oferta cea mai avantajoasă financiar”, a declarat medicul Dumitrița Mihailovici, directorul DSP Botoșani.
În urmă cu câteva luni au fost schimbate și o serie de prevederi din legislația care face referire la obținerea sprijinului financiar pentru bolnavii care au nevoie de tratamente sau intervenții chirurgicale în afara țării. Noile prevederi simplifică procedura de obținere a ajutorului financiar.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 6 din 32 Inapoi  1 ... 5, 6, 7 ... 19 ... 32  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum