ISRAEL-ROMANIA

Pagina 5 din 32 Înapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6 ... 18 ... 32  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 17.02.06 18:22

Rezumarea primului mesaj :

Joel Ripple concluzionează în verset  evreimea româna:

Noi romane

Totul a început în urmă cu aproximativ o sută douăzeci de ani,

Când un evreu Foksn în curs de desfășurare

Și marcarea lor - atunci Palestina,

În cazul în care au fondat memoria și Rosh Pina.



De atunci, ei au contribuit aici, pentru sigur,

Contribuție mare în orice domeniu, în orice domeniu.

Cred că ceea ce o fata trista

Au fost de stat - nu romane.



De exemplu - în domeniul culturii și teatru,

Ia întotdeauna primul loc în romanele:

Lia, Rosina, Moscova Alkalay

Tet Jana, India, Niko Nitai ...

Și cum putem uita silueta

Restul - Creșterea Jetta?

Ca cântăreț Matti Caspi, venerat,

În funcție de cunoștințele mele, a crescut Glatz.

Nancy Brandes - ca aici a lucrat în bine

În cazul în care doar întoarce câțiva ani în urmă,

Trebuie să ne amintim, așa cum am avut de cafea, "bucurie",

În loc de stand - up - a dansat Perry Nisa.

Și Shlomo Artzi, înainte de a primi un record de platină

Ar trebui sa castige rădăcini Bucovina.



Artă, în general, a fost rol decisiv în romane:

Doar nota Marcel Iancu, Reuven Katz juramantul.



În gastronomie - prima ligă română:

Toate Sabra've auzit mamaliga.

Vecinul meu și un indian din Bombay,

Vinde soția sa pentru două Mititei.

În sport, noi, românii

Noi, de obicei, pe primele locuri.

Fotbal: Menchel, Blnro, Moismko.

Baschet: Mickey Berkowitz și Doidsko.

Cu totii am auzit de tenis de masă

Mare vedeta Angelica Roseiano.

Pe scurt, orice zona românii au devenit superstaruri,

În afară de la o zonă: sistemul parlamentar.



Avem un membru al Knesset, secretar, sau director executiv al Consiliului,

Deși populația noastră de aproape o jumătate de milion.

Apropo, am făcut un cont și am ajuns la concluzia,

O jumătate de milion de români, aproape 20 de locuri!

Deși au existat mai multe încercări de la alegerile parlamentare:

A fost Yitzhak Artzi, Poraz și schimb,

A fost, de asemenea, de la Viet Escadrila

Dar astăzi domnilor, de asemenea, HEL - nr.

Și mă simt foarte stabilit,

Că în viitor nu vom avea reprezentare în Knesset.

Dar, în calitate de membri ai Knesset-ului de astăzi sunt,

Este o onoare pentru noi - românii lipsesc.



Reprezentarea noastră este, în practică,

De decontare, meșteșuguri, industrie.

Cu toate acestea, lucrează din greu și face o viață de,

Nu au timp pentru a trimite un reprezentant la Knesset.

Da, am uitat de aproape un alt loc, pustiu,

Unde românii nu au nici o reprezentare la toate.



Vezi acest miracol - iată și iată:

Nu sunt reprezentanți romane din închisori.

Și e uimitor - pe care l-am prins coada

Romney nu este doar un "Romney" - ". Romney hoț", dar

Dacă suntem hoți - Cum va cita minunea

Nu avem nici o reprezentare în închisoare!



Și cum se face că cele mai multe romane, la fel de mult a cunoscut mea,

Traiesc frugal modest

Și cum se face că economiile

Concepute pentru a studia copil de liceu?

Și modul în care incanta doar este bucuria ei

Atunci când familia se întâlnește pentru cină sâmbătă,

Apoi, atunci când toate stând împreună,

Nepotul spune - "Che Paci , bunico? "



Nu, domnilor, nu sunt hoți, deși hoții nu lipsesc.

Și dacă ei fura - a furat doar spectacolul de la ceilalți.

Pentru că ea este, ea însăși a dat seama - și că sionismul.

Românii nu au cerut favoruri - nu de guvern sau agenție

Ei sunt fericiți să trăiască aici în părinților

Fericit și de conținut - fără fișe exigente.

Deci , voi încheia prin a spune că -

Foarte mandri de a fi român.

 ==============================================================
rof. Moshe Idel

- Oamenii de știință israelieni proeminenți evaluat lumea, comitete
academice, președinte al Centrului de Muzicologie de la Universitatea
Ebraica, Centrul pentru Studiul a evreilor din România a Institutului
Zvi Ben și reviste membre din România implicate în studiul
iudaismului.



2 - Aharon Appelfeld

- Autor a servit ca un profesor in departamentul de literatura ebraică
la Universitatea Ben-Gurion și membru al Academiei de Limba ebraică.



3 - Profesor Joshua Blau

- Profesor emerit in cadrul Departamentului de arabă Limba și
literatura la Universitatea Ebraica din Ierusalim, al treilea
președinte al Academiei a limbii ebraice, care a devenit cunoscut
pentru cercetările sale în arabă Mijlociu și iudeo-arabă și
lingvistică semitice.



4 - profesorul Moshe Gil

- De la conducere oameni de știință din lume, cercetatorii de istorie
a lui Israel, în primul răspândirea Islamului

Și Premiul Rothschild în Studii Iudaice.



5 - Ozia rulou

-. Inginer, inventator, și un om de afaceri israelian, fondator al
"Elron" și Președinte al Consiliului de "Elbit" Are șase de instituții
de onoare ariene de conducere academice din lume.



6 - Prof. Itamar Willner

- Profesor de chimie de cercetare în domeniul electronicii moleculare
și Hbioalktronika i-au adus recunoasterea internationala.



7 - Miriam Zohar

- Actrita de teatru, Facultatea de Teatru Habima și în prezent joacă
la teatru, Chelsea House Estate.



8 - Dubi Zeltzer

- Compozitor și aranjor care a compus melodii pentru musicaluri și
multe filme israeliene au incorporat o varietate de stiluri muzicale
din compozițiile sale.



9 - Prof. Avraham Tal

- Profesor de lingvistică la Universitatea din Tel Aviv a cărei
principală contribuție a fost studiul tradițiilor samariteni și limbi
de traducere, lexicografia și lucrarea lui ca editor al Istoric
Dicționarul limbii ebraice.



10 - Aharon Yadlin

- Un tineri colectiv educator influent. MK, un fost ministru al
educației și activist comunitate.



11 - Profesorul Zvi Javits

- Un istoric specializat în istoria Romei antice, un fondator al
Facultății de Științe Umaniste de la Universitatea din Tel Aviv și
fondatorii Beit Berl College si Colegiul de Tel Hai.



12 - Prof. Miriam Iordania

- A fost prima femeie profesor la Universitatea din Haifa, fondator
Scoala de Istorie și investigarea devreme Europa modernă.



13 - Prof. Zvi Laron  - fondator și dezvoltatori profesioniști
endocrinologie (cercetare hormon) a copiilor lui Israel. Israel în
primul rând pentru a dezvolta un model cu bataie lunga care
tratamentul diabetului zaharat, și a stabilit cel mai mare centru
pentru tratamentul diabetului zaharat. Munca sa l-au câștigat
aprecierea și zeci de premii la nivel mondial.



14 - profesorul Reuven Feuerstein

- Profesor de psihologie educațională două universități - în Israel și
în străinătate și Fondator

Feuerstein Centrul pentru superioare de învățare.



15 - Profesor Schneier Feller

- Hebrew University profesor de drept specializat în drept penal. Unul
dintre experții Cel mai mare cod penal din Israel.



16 - profesorul Reuven Contact

- Profesor emerit de Literatură de la Universitatea din Tel Aviv. Cea
mai importantă și originală investigator poezie. Cercetător de frunte
în domeniul metrica poetic și fondator al abordării de cercetare
"Foaitika cognitive."



17 - Lea Koenig

- Actriță Teatrul numit "prima doamna a teatrului israelian."



18 - Profesorul Jacob Rand

- Profesor de Educație la Universitatea Bar Ilan, castigator al
premiului Lyman pentru Lifetime Achievement pentru copii cu Retard, și
tatăl actorului Shuli Rand.



19 - Yitzhak Ben-Aharon  (decedat)

- Cele mai importante liderii mișcării forței de muncă în țară și
gânditori sale, a servit ca un membru al Knesset, secretar și
secretar-general al lumii.



20 - Prof. Shlomo Bentin  (decedat)

- Laureat al Premiului Israel pentru Tsha "b psihologie



21 - Gary Bertini  (decedat)

- Dirijor și compozitor Israel, Kim Rint "Corul și Orchestra de Camera.



22 - Miriam Bernstein Cohen  (decedat)

- Director, scriitor, lector, poet, traducător și profesor de joc și
de direcție, fiica lui Iacov Bernstein Cohen, prima Tzavta jucat
Cameri Theater și a fost primul jucător profesionist în țară.



23 - Moshe Barash  (decedat)

- Istoric și fondator Haq domeniu R. Istoria Artei din Israel.







24 - Dora Gad  (decedat)

- Arhitect si designer de interior care a proiectat, printre altele,
clădirea Knesset, Muzeul Israel, Biblioteca Națională, lantului
hotelier Hilton, nave de ZIM și mai mult.



25 - Nahum Gutman  (decedat)

- Pictor, sculptor și scriitor Israel recunoscute pe plan
internațional astfel de drepturi de lucrări s sunt afișate în toate
muzeele sunt considerate mondial. Considerat un pionier în Fig cărți
pentru copii din țară.



26 - Rabinul Leib Hacohen Maimon  (decedat)

- Unul dintre fondatorii mișcării Mizrachi, semnează Declarația de
Independență și a servit ca ministru al Cultelor din statul Israel în
primul rând.



27 - Zeev Vilnai  (decedat)

- A fost un geograf și istoric, care a fost considerat unul dintre cei
mai mari savanți din Israel Societatea de explorare în generații
recente,  tatăl ministrului Matan Vilnai .



28 - Marcel Iancu  (decedat)

- Pictor israelian și arhitect, fondator al Artiști Village - Ein Hod.



29 - Folk israelian  (decedat)

- Fondator de afaceri și co-fondator Folgt Rule ".



30 - Profesorul Ezra Fleischer  (decedat)

- Poet și filolog, poezie cercetător și rugăciune.



31 - Reuven Rubin  (decedat)

- Un lider de artiști israelieni picturi și-a exprimat sentimentul de
lumină și spiritualitate a lui Israel.



32 - Mendi Rodan  (decedat)

- Vioară și mari dirijori din Israel. A devenit un profesor de dirijat
la Școala de Muzică de la Universitatea Tel Aviv și a condus Academia
de Muzică și Dans.



33 - Profesorul Marcus Rayner  (decedat)

- Fondatorii reologice studiu  cu contribuții suplimentare din studiul
științelor exacte.



34 - Prof. Chaim Sheba  (decedat)

- Profesor de medicina, director al spitalului Tel Hashomer, și
fondator al Medical Corps IDF.



35 - Moshe Schnitzer  ( decedat)

- Israel Industria diamant pionier, fondatorii Diamond Exchange și
președintele Israel. De asemenea, ales în funcția de președinte al
Federației Mondiale de Diamond bursele.


Ultima editare efectuata de catre Admin in 02.03.14 16:02, editata de 4 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos


Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 21.02.13 14:18

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 14.02.13 18:56

„Spiritul Săpânței” – proiect româno-israelian de artă tradițională și contemporană expoziție la Kibbutz Beeri


În perioada 16 februarie – 10 martie 2013, la Kibbutz Beeri vor fi expuse lucrări realizate sub titlul „Spiritul Săpânței” – proiect româno-israelian de artă tradițională și contemporană, inițiat de prof. Haim Maor în colaborare cu ICR Tel Aviv se arata intr-o corespondenta din Israel, preluata de Romanian Global News.

Proiectul „Spiritul Săpânței” și-a propus să evidențieze unele trăsături comune ale artei contemporane israeliene și ale artei tradiționale românești. Lucrările (picturi, desene, fotografii documentare, înregistrări video) au fost realizate în perioada august-septembrie 2012 la Săpânța, și au fost prezentate într-o expoziție organizată la Galeria Lina - Sinagoga Bistrița, cu sprijinul Ambasadei Statului Israel la București, în colaborare cu Centrul Cultural Municipal Bistrița, Comunitatea Evreilor Bistrița-Năsăud și Primăria Municipiului Bistrița.

Expoziția cuprinde lucrări ale artiștilor israelieni Haim Maor și Nora Stanciu, precum și ale artistului popular Dumitru Pop Tincu, continuatorul tradiției fondatorului „Cimitirului vesel”, Stan Pătraș.
Timp de o lună, cei trei artiști au lucrat în comun la Proiectul „Spiritul Săpânței”, concretizat în lucrări ce fac apel la memorie, comemorare, artă și folclor.

Vernisajul este inclus în Festivalul Darom Adom, care are loc anual în zona de sud a Israelului. Mai multe detalii despre Festival: www.habsor.co.il/daromadom/ (în limba ebraică).
Programul galeriei: joi 17:00-19:00, vineri 09:00-13:00, sâmbătă 11:30-14:30 sau cu programare la tel 0547918049 (Ziva Yellin, curator).
Mai multe detalii despre galerie: www.gallerybeeri.co.il (în limba ebraică)
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 18.01.13 17:25

POVESTEA halucinantă a unei clujence care și-a răpit copilul din Palestina. Mossad-ul și SIE nu sunt străine de acțiune

Cu siguranță un film de Oscar s-ar putea face după povestea clujencei
Margareta Birdea. Abandonată de autorități, clujeanca și-a luat
destinul în propriile mâini, și și-a răpit copilul din Palestina, țară
unde a fost dus de tată, cețățean arab stabilit la Cluj.

1 /2.
Operațiune ca cea organizată de clujeanca Margareta Birdea mai poate
fi văzută doar la celebrele agenții de spionaj CIA sau MI 6. Încă de
la început, Margareta atrage atenția că povestea pare desprinsă
dintr-un film. Pentru a fi crezută, clujeanca a prezentat și
documente. Oficialii de la Serviciul pentru Străini din Cluj confirmă
povestea.

"M-am căsători în urmă cu 13 ani cu un arab din Palestina, fără a știi
ce poate implica o astfel de relație. Eram o fată de la țară fără
experiență de viață și foarte naivă ... Din punctul lui de vedere și al
majorității cetățenilor de origine arabă, femeia este acel obiect de
care se folosesc pentru a le face menaj, mâncare și nu în ultimul rând
copii, cât mai mult copii dacă se poate ...", spune Margareta.




Între ea și soțul ei, Hribat Mohamed Badawi lucrurile nu au mers bine
niciodată. Cu toate acestea, după doi ani de la căsătorie, a venit pe
lume micuța Sarah. Pentru Margareta acest lucru a însemna o schimbare.
Avea pentru ce trăi și pentru ce lupta. "În anul 2001 a venit pe lume
fiica noastră Sarah, o minune de copil ... dar din păcate, schimbări în
bine nu erau la soțul meu. Eu mă împărțeam între școală și fetița mea,
care era și este totul pentru mine".

I-a luat copilul și l-a dus în Palestina

Povestea cutremurătoare începe în anul 2009, când, după multe
insistențe, Margareta a fost de acord să o lase pe Sarah să plece
pentru câteva zile în Palestina, la bunicii paterni. Câteva zile s-au
transformat în doi ani. Calvarul femeii era doar la început. "După o
săptămână primesc vestea că și soțul meu vrea să plece în Palestina,
la familia lui. După alte zece zile, timp în care vorbeam zilnic cu
fata mea la telefon și nu bănuiam nimic, îmi spune că a decis să lase
copilul acolo un an la școală ca să învețe limba. În acel moment am
simțit că s-a prăbușit cerul pe mine. Eram disperată, urlam încontinuu
și îl imploram să îmi aducă îngerașul acasă".

La scurt timp, Margareta a apelat la autoritățile române pentru a o
ajuta să aducă copilul acasă. Demersul a fost ca și cum ai urla în
deșert după ajutor. Răspunsul era de fiecare dată același. "Nu exista
acord între România și Palestina și nu se poate interveni în niciun
fel".

După primul an, Mohamed Hribat a decis că fetița lui va mai rămâne
încă un an în Palestina, unde urma cursurile unei școli de fete. Între
timp, Margareta a intentat divorț de soțul care s-a întors la Cluj.
Procesul s-a judecat la Judecătoria Cluj în anul 2010. Judecătorii au
decis că micuța Sarah va fi crescută de mamă, numai că fetița era de
mult în Palestina unde era ținută "ostatică".

Acțiune de răpire cu ajutorul lumii interlope

În paralel cu schimbul de corespondențe cu autoritățile române,
Margareta a luat problema în propriile mâni și, în câteva luni, a
ajuns să intre în contact cu membrii lumii interlope din Israel. "Am
început să iau legătura cu tot felul de dubioși pe internet să mă
ajute să o răpesc. Am luat legătura cu o persoană cu acea persoană și
i-am spus că îi voi da da 30.000 de euro, că nu am mai mult. Am pus la
punct detaliile și urma să mă întâlnesc cu el și cu alte trei persoane
în Tel Aviv. Îmi era foarte frică, era o nebunie ce urma să fac. Eu nu
îi cunoșteam ... dacă îmi vor face un rău ... Dar mi-am luat inima în
dinți și am plecat. Am ajuns acolo și m-au întâmpinat la Aeroport. ...
Am plecat din Israel înspre Palestina și ne-am cazat în Bethleem cu
toții. În dimineața următoarea am închiriat două mașini și am plecat
în recuperarea fetiței mele".

Acțiunea de filaj și de răpire a micuței Sarah s-a derulat timp de
șapte zile și a eșuat din cauza că recuperatorii doreau să îi
lichideze pe părinții fostului soț. "Eram deja acolo de o săptămână.
Am cheltuit foarte mulți bani și nu am reușit să facem nimic. În
ultima seară, băieții mi-au spus: haide să mergem să o luăm. Am venit
aici să luăm fata și asta o să facem. Am ajuns în fața casei și și-au
armat pistoalele. I-am întrebat ce urmau să facă și mi-au răspuns:
intrăm peste ei în casă și îi vom împușca. Luăm fata și am fugit. Avem
pistoale ca lumea și nu vor face zgomot când se trage".

Margareta a refuzat categoric planul recuperatorilor. "Le-am spus că
nu vreau așa ceva. Mi-au răspuns nervos că ei au venit să încheie o
afecere. Dacă tu nu vrei asta, este problema ta. Dă-ne diferența de
bani și asta este", povestește clujeanca.

Ajutată în final de israelieni

Femeia nu a disperat după eșuarea planului deoarece a primit un alt
semn că lucrurile se vor rezolva. La controlul vamal de pe aeroportul
din Tel Aviv, din cauza agitației vizibile, a fost luată în primire ca
suspect. Margareta a avut norocul să dea peste o polițistă de
frontieră originară din România care i-a ascultat povestea iar mai
apoi și-a informat superiorii de caz. "Șeful Poliției mi-a promis că
dacă reușesc să o iau, el îmi facilitează trecerea cât mai repede".
Între timp, pe fir au intrat și autoritățile române care printr-un
înalt oficial, numit de Margareta, B.E., a rezolvat actele pentru
Sarah dar nu a garantat recuperarea acesteia din Palestina.

Cu ajutorul israelienilor, Margareta a pus la punct un alt plan, și
anume convingerea fostului soț să o ducă în Palestina unde urma să își
viziteze fetița. În acest plan, Mohamed urma să vină cu fetița la
aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv unde ar fi trebuit să o aștepte pe
Margareta. La pândă se aflau 15 ofițeri se securitate israelieni care
trebuiau să îl rețină pe bărbat. Planul a eșuat din nou deoarece
Mohamed nu a venit la întâlnire dar Margareta și agenții secreți nu
s-au dat bătuți. "Am fixat un loc în apropierea casei unde locuia
fetița și unde trebuia să mă aștepte în permanență cineva. Știam că
voi reuși. A patra noapte, pe la ora trei, când toți dormeau, mi-am
luat puiul în brațe și i-am spus încet la ureche: suflețel, a venit
momentul mult așteptat. Plecăm acasă. Aveam de gând să ies pe ușa din
spate a casei ceea ce am și făcut. Am fugit spre locul în care știam
că sunt așteptată. Fugeam, amândouă mâncând pământul! Fetița mă zorea
spunându-mi: mami, tu nu știi fugii mai tare? Băieții ne așteptau și
ne-au adus până în România. În acea zi am simțit că am renăscut".

Povestea este confirmată de oficialii români

Într-o adresă oficială pusă la dispoziție de Margareta Birdea,
atașatul roman din Palestina, Alexandru Vâsc confirmă răpirea micuței
Sarah din Palestina, de către mamă și agenții secreți. "Am înțeles
evaluarea pe care ați făcut-o asupra situației date și mai ales
dorința de a avea aproape fetița, v-au îndemnat către decizia de
recuperare a copilului pe cont propriu, pe care ați luat-o și ați
dus-o la îndeplinire în februarie 2011. Reprezentanța nu a avut
cunoștință în prealabil de intențiile dvs și prin urmare, nu s-a
implicat în niciun fel în concretizarea acestora".

Oficialii Serviciului pentru Străini din Cluj confirmă pentru
Evenimentul Zilei faptul că micuța Sarah a fost dusă de către tată
împotriva dorinței mamei, în Palestina. "Au existat informații în
acest sens. Suntem la curent cu eforturile reușite ale mamei de a
repatra copilul", a spus un oficial.

În prezent, Mohamed Hribat locuiește în Cluj Napoca dar nu a putut fi contactat.



avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 08.01.13 16:07

Teatrul Evreiesc de Stat prezintă spectacolul Stele Ratacitoare


Teatrul Evreiesc de Stat prezintă in premiera spectacolul „Stele Ratacitoare” o dramatizare de Andrei Munteanu după Șalom Alehem. Spectacol este dedicat jubileului de 65 de ani al Teatrului Evreiesc de Stat si va avea loc sambata, 12 ianuarie 201 la ora 19.
Din distributie: Leonie Waldman Eliad, Rudy Rosenfeld, Maia Morgenstern, Cornel Ciupercescu, Nicolae Călugărița, Luana Stoica, Veaceslav Grosu, Alexandra Fasolă, Marius Călugărița, Geni Brenda, Mirela Nicolau, Arabela Neazi, Ecaterina Țugulea, Mircea Drîmbăreanu, Viorel Manole, Darius Daradici, Viorica Bantaș, Cristina Cîrcei, Natalie Esther, Nicolae Botezatu, Richard Bownotsky, Mihai Prejabn, Iolanda Covaci, Mircea Dragoman, Anka Levana
Decorul a fost realizat de Puiu Antemir, costumele de Unda Popp iar coregrafia de Galina Bobeico.

Șalom Alehem (1859 – 1916) S-a născut la Pereslav, Ucraina. A început să publice de la 18 ani, mai întâi în ziarele ebraice. Una din primele sale scrieri apărute într-un ziar idiș e semnată „Shalom Alehem“ (ceea ce în ebraică înseamnă „Pace vouă“), și acesta îi va rămâne pseudonimul care îl va face cunoscut în lumea întreagă. A scris povestiri, romane și monologuri care-i întemeiază faima de umorist neîntrecut de limbă idiș. În lucrările sale s-a aplecat cu dragoste și umor binevoitor asupra existenței cotidiene a evreilor simpli cu filozofia lor naivă despre lume și viață. Alături de Mendele Mocher Sforim, Șalom Alehem este socotit a fi cel mai mare scriitor al literaturii de limbă idiș.
Stele rătăcitoare este povestea unor tineri evrei dintr-un colț de provincie basarabeană care, vrăjiți de o trupă de teatru ambulantă, pleacă din casa părintească în lumea largă să-și caute norocul ca artiști. Dar iată că viața îi poartă tot mai departe (Lvov, Viena, Londra… ) nu doar de sătucul natal, ci și de propriul lor trecut, de care se despart, la început, cu nepăsare. Și în timp ce personajele principale, Reizl și Leibl, își împlinesc astfel ambițiile și destinul artistic, pe lângă ei mai există mulți alți artiști, ale căror aspirații nu se vor realiza niciodată. Privind acest spectacol, te poți întreba, cu un râs un pic melancolic: oare ce-i arta – o fugă ușuratică din fața vieții, sau calea de-a ajunge cu adevărat la stele? Și ca în orice scrie marele scriitor și umorist evreu, și aici comicul se împletește strâns cu tristețea.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 03.12.12 14:28

Kadiș pentru evreii din România


La moartea mamei sale, Iulia Deleanu a cerut Marelui Rabin derogarea de a rosti ea însăși tradiționalul kadiș: „nu mai am pe nimeni pe linie bărbătească“.

Cartea ei „Kadiș pentru mama mea“, poate fi citită și ca o cronică a plecărilor, în Israel sau pe lumea cealaltă, a majorității membrilor comunității evreiești din România în ultimii 50 de ani. Din cei aproape 1 milion de evrei, câți trăiau aici în 1940, jumătate au fost deportați sau uciși în timpul celui de-al doilea război mondial. Marea majoritate a supraviețuitorilor au plecat în Israel.

România are azi mai puțin de 8.000 de evrei. Cei mai mulți au peste 60 de ani. Jumătate trăiesc în București. În țară au rămas sute de comunități evreiești fără nici un membru. Activitatea confesională a acestei minorități e condusă de Federația Comunității Evreiești.

În prezent, există în jur de 100 de temple, sinagogi și case de rugăciune. Numai jumătate sunt în funcțiune. Restul au fost închise, vândute sau închiriate.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Alegeri Parlamentare Colegiul 4 Diaspora

Mesaj Scris de alex9 la data de 12.11.12 15:27

Salut.
Nu sunt de aici si nu vreau sa pozez in ceea ce nu sunt. Sunt din Romania si fac parte din echipa de campanie a lui Ovidiu, un tip tanar, care vrea sa reprezinte si zona voastra in Parlament din partea USL. Problema pe care eu vreau sa o ridic e asta: legea electorala romaneasca e atat de proasta, incat, daca un candidat NU ia peste 50% in colegiul Africa-Israel-Orientul Mijlociu, atunci colegiul va intra in hazardul redistriburii catre candidatul clasat pe locul 3 sau pe locul 4. Un candidat de umplutura, de la UDMR, PPDD, PPPDDD. In anul 2008, la precedentul vot uninominal, Colegiul 4 Diaspora, in care veti vota, a fost castigat cu... 34 de voturi, prin redistribuire, de un reprezentant al comunitatii maghiare, voturile pentru PNL (circa 500), PDL (peste 500) si PSD+PC (circa 350) fiind pur si simplu irosite. Iar tipul de la UDMR nici ca a fost vazut in zona pe urma… Cu alte cuvinte, trebuie pariat pe unul din primii doi candidati si ales cat mai unitar, ca voturile sa nu se disperseze: Ovidiu Raetchi (USL), care pleaca teoretic cu un vot politic de 55% sau Cristina Baturi (PDL), care pleaca cu un vot politic de 18%. Tertium non datur, ceea ce e destul de aiurea, dar asta e adevarul. Aflati mai multe pe ovidiuraetchi(.)ro si pe Facebook facebook.com/colegiulpatru.diaspora

alex9

Numarul mesajelor : 3
Data de inscriere : 12/11/2012

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 07.11.12 9:19

Creatoarea de modă Mihaela Drafta, pelerinaj în scopuri umanitare în Israel


14:41Creatoarea de modă Mihaela Drafta se află în aceste zile în Israel, unde este implicată într-un proiect special.Articol complet


avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 25.10.12 12:41

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 07.08.12 15:57

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 17.07.12 19:21

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 17.07.12 9:55

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 12.06.12 23:39

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 26.05.12 15:55

Intâlnire academică la Tel Aviv
În data de 14 iunie, orele 17:00, la sediul ICR Tel Aviv va avea loc întâlnirea studenților israelieni care au obținut doctoratul la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, cu profesorii coordonatori din România scrie “Buna dimineata, Israel!”, preluat de Romanian Global News.
Evenimentul este realizat în vederea consolidării legaturilor academice dintre România și Israel. Proiectul de studii doctorale a fost inițiat cu succes în anul 2007. Colaborarea ICR Tel Aviv cu renumita Universitate Babeș Bolyai și cu Atid Lekidum s-a concretizat, de-a lungul anilor, în diverse conferințe susținute de profesori ai acestui centru universitar la sediul ICR Tel Aviv. În cadrul acestor conferințe a fost prezentat publicului și programul de studii doctorale pe care Atid Lekidum îl desfășoară în România.


avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 21.05.12 10:14

Povestea primului angrosist de diamante din România


Arie David, 59 de ani, a început o nouă afacere cu diamante în România, țara unde s-a născut și de unde a plecat la șase ani împreună cu familia în Israel. Acolo a acumulat o experiență de 32 de ani.

Cu o vastă experiență în industria diamantelor, Arie David a deschis în urmă cu trei săptămâni un birou în București, sub denumirea A.David Diamonds & Gold, după o investiție de 60.000 de euro. Omul de afaceri s-a născut în România, dar a crescut în Israel, unde a și învățat ce înseamnă industria diamantelor.

A început ca asociat

A început să lucreze cu diamantele din 1980, când un cumnat de-al lui, care are acum 75 de ani, i-a propus să i se alăture în afacerea sa. „El era unul dintre cei mai buni șlefuitori din lume care lucra cu unele dintre cele mai importante companii, știa să lucreze cu diamantele, dar avea nevoie de cineva care să le vândă. Și mi-a propus mie acest lucru", își aduce aminte Arie David. S-a mutat în Netanya, orașul în care locuia cumnatul său.

După doi ani, un client

de-al cumnatului său i-a propus să lucreze cu el. I-a spus că are nevoie de un om care să-l reprezinte în Israel. „Îți dau 30% din firma pe care o facem și un salariu de 3.000 de dolari", ne-a povestit Arie David. „Mi-am deschis prima afacere ca partener, într-un procent mic, dar eram asociat", a completat omul de afaceri.

Și-a deschis un birou de vânzări în Israel și a început să călătorească în întreaga lume. „Luam cu mine diamante care valorau în jur de 250.000 de dolari. Am ajuns în New York, Chicago, San Francisco, Hong Kong și Singapore".

Din punctul de vedere al omului de afaceri, Hong Kong a fost și este o piață foarte bună, deoarece nu numai angrosiștii erau interesați de diamante, ci și întreprinzătorii particulari, pentru că ei achiziționau aceste pietre prețioase ca investiții, nu ca bijuterii. Arie David nu doar că vindea diamantele, ci se ocupa și de aprovizionarea cu pietre brute, de la minele din Africa.

Membru al Bursei de Diamante din Israel

Una dintre cele mai mari realizări ale omului de afaceri este faptul că a devenit membru al Bursei de Diamante din Israel. În România poate că apartenența la Bursa de Diamante nu înseamnă mult, dar pentru jucătorii din piața de diamante acest lucru înseamnă o certificare că persoana respectivă este corectă și de încredere. Acest statut se dobândește destul de greu, potrivit lui Arie David.

Din 1988 a ajuns membru al Bursei de Diamante din Israel, dar, până a ajunge acolo, omul de afaceri a parcurs mai multe etape. „Pentru a ajunge membru trebuia să ai o experiență în domeniu de cel puțin șapte ani pe cartea de muncă, să ai recomandări din partea a cinci oameni, care la rândul lor erau membri de cel puțin cinci ani. Iar aceșticinci oameni trebuie să garanteze pentru tine cu câte 25.000 de dolari. În cazul în care făceai ceva greșit, nu erai corect, Bursa avea o despăgubire și mai erau trași la răspundere și cei cinci oameni. În cazul în care totul era în regulă, se forma o comisie care te interoga și te întreba de ce vrei să fii membru și îți puneau tot felul de întrebări. După care treceai și pe la poligraf, pentru a fi întrebat lucruri legate de integritatea ta. Dacă totul era în regulă, atunci intrai într-o perioadă de probă de trei ani, în care erai monitorizat în tot ceea ce făceai, iar dacă în această perioadă nu se întâmpla nimic grav, atunci se forma din nou o comisie care aproba dacă devii membru sau nu. Dacă devii membru, atunci faci parte din această asociație pentru toată viața".

Bursa de Diamante din Israel este practic un orășel cu circuit închis, în care 25.000 de oameni de afaceri vând diamante, dar dintre aceștia doar 3.600 sunt membri ai Bursei. Bursa Diamantelor din Israel și cea din Ant­werpen, Belgia, controlează aproape integral comerțul mondial cu diamante.

Revenirea în România

În România s-a întors în 1998 și a început diverse afaceri, de la import de lapte praf pentru sugari până la proiecte imobiliare. Nu a adus la acel moment diamante în România, deoarece piața nu era pregătită pentru a primi aceste pietre prețioase.

„Acum e momentul pentru a aduce diamante în România, deorece intri într-un business când graficul este jos", a subliniat Arie David. El are un stoc de diamante în valoare de 250.000 de dolari, iar o piatră prețioasă se poate vinde cu un preț începând de la câteva sute de euro și poate ajunge la zeci de mii de euro, de aceea amenajarea biroului a costat atât de mult, fiind bine securizat.

170.000 de dolari reprezintă valoarea celor mai scumpe diamante vândute de Arie David.

În momentul de față, omul de afaceri se adresează bijutierilor din România, dar și persoanelor fizice, care vor să facă investiții în diamante. „Este mult mai ușor și mai sigur să investești în diamante, decât în orice altceva. Dacă investești într-o mașină, ea își pierde din valoare în momentul în care a ieșit pe poarta dealerului", a explicat Arie David.

„Dacă ai cumpăra acum un diamant, iar peste 30 de ani ai vrea să vinzi această piatră prețioasă ea nu își va pierde valoarea, ci dimpotrivă". O investiție sigură

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 15.05.12 11:33

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: ISRAEL-ROMANIA

Mesaj Scris de Admin la data de 13.05.12 20:06

  • Sinagoga din Turda – în atenția studenților arhitecți clujeni de Andrea Ghita
    La 3 mai Galeria de artă din municipiul Turda, județul Cluj, a găzduit vernisajul unei expoziții cuprinzând douăzeci de viziuni asupra extinderii și reconversiei sinagogii din oraș. Materialul expus a fost elaborat în cursul semestrului II al anului universitar 2010 -2011, de studenții din anul IV ai Facultății de arhitectură de la Universitatea Tehnică din Cluj, în cadrul proiectului condus de profesorul universitar Mircea Sergiu Moldovan, unul dintre cercetătorii remarcabili ai patrimoniului arhitectural evreiesc din România. (6-5-2012 – Dialog Intercultural)
  • avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: ISRAEL-ROMANIA

    Mesaj Scris de Admin la data de 06.05.12 9:55

    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: ISRAEL-ROMANIA

    Mesaj Scris de Admin la data de 06.05.12 9:54

    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: ISRAEL-ROMANIA

    Mesaj Scris de Admin la data de 03.05.12 19:24

    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: ISRAEL-ROMANIA

    Mesaj Scris de Admin la data de 15.04.12 18:13

    Pe urmele evreilor din Cetatea Albei Iulia de Andrea Ghita

    Evreii sosiți la Alba Iulia în veacul al XVI-lea, erau de origine sefardă, fiind descendenții celor expulzați din Spania și stabiliți pe teritoriul Imperiului Otoman. Considerați supuși turci, evreii formau obiectul prigoanei principilor Transilvaniei; astfel, în preajma izbucnirii luptelor împotriva turcilor Sigismund Báthori a ordonat prinderea evreilor și spânzurarea lor de-a lungul zidurilor cetății. Situația avea să se schimbe radical sub domnia lui Gabriel Bethlen care în 1623 le-a acordat evreilor sefarzi, sosiți de la Constantinopol, dreptul de a se așeza la Alba Iulia. Principele i-a sprijinit pe evrei pentru a impulsiona comerțul cu țările limitrofe și, în primul rând, cu Imperiul Otoman. Politica lui Bethlen a fost urmată și de succesorii săi, care au înțeles importanța acestui act.

    După anexarea Transilvaniei la Imperiul Habsburgic, în viața evreilor din Alba Iulia s-a petrecut o întorsătură majoră, fiind puși sub jurisdicția episcopului romano-catolic al Diecezei de Alba Iulia. Această situație, care a durat din 1720 și până în 1867, a dat naștere unei perioade de progres în viața evreilor de aici, întrucât episcopia nu s-a amestecat direct în viața religioasă a evreilor. De la mijlocul secolului al XVIII-lea, rabinul care conducea activitatea religioasă a evreilor din Alba Iulia a primit titlul de Șef-rabin al Transilvaniei. Pe lângă Șef-rabinat funcționa și Beth Din-ul, o instanță religioasă care judeca litigiile dintre evrei și chiar dintre evrei și creștini, dacă exista consimțământ în acest sens, cu participarea unui jurat creștin. Hotărârea Beth-Din-ului se putea contesta la instanța episcopală. Șef- rabinul se ocupa și de educația religioasă din sânul comunității. Nu toți episcopii au fost la fel de binevoitori față de chestiunile evreilor din subordinea lor, însă niciodată nu s-au făcut presiuni de botezare forțată a acestora.

    După 1867, anul constituirii Imperiului Austro-ungar și al emancipării evreilor, organizarea vieții evreiești s-a schimbat, înființându-se comunitățile diferitelor orientări (ortodoxă, neologă și sefardă). În anul 1918 Transilvaniei s-a unit cu România, existența comunităților evreiești din Alba Iulia urmând un curs similar cu ale celorlalte din țară.

    La începutul lunii martie am fost la Alba Iulia și am trecut prin câteva locuri semnificative pentru istoria evreilor de aici.

    În vizită la Msgr. Dr. György Jakubinyi, arhiepiscopul romano-catolic din Alba Iulia

    Arhidieceza romano-catolică de Alba Iulia a fost întemeiată în anul 1009, de regele Sfântul Ștefan. Alături de maiestuoasa catedrală, în stil roman, se află elegantul palat episcopal, care odinioară era reședință princiară. Arhiepiscopul György Jakubinyi m-a primit într-o sala de protocol impunătoare și sobră, destinzând atmosfera cu un zâmbet cald, ospitalier. După ce a trecut în revistă reperele cele mai importante ale relației istorice dintre Șef-Rabinatul din Alba Iulia și Dieceza romano-catolică, la întrebarea mea dacă această legătură continuă și în zilele noastre, mi-a relatat că timp de optsprezece ani, cât a fost profesor de științe biblice (Vechiul și Noul Testament) la Institutul Teologic Romano-catolic din Alba Iulia, de Roș Hașana se ducea la comunitatea evreilor să spună „Leșana Tova!” și să cumpere un calendar ebraic (Luah) pentru a ști când se țin sărbătorile biblice. „Odată în trei ani, când ajungeam la studierea exegezei Sfintelor Evanghelii și îi învățam că Mântuitorul Nostru Isus Cristos a propovăduit mai întâi în sinagogi, îi duceam pe studenții teologi la sinagoga din Alba Iulia, ca să vadă cum arată o sinagogă în zilele noastre. Am fost primiți întotdeauna cu ospitalitate de președintele comunității. Cu toții ne-am acoperit capul pentru a respecta așa cum se cuvine lăcașul de cult.”- mi-a mai povestit el, adăugând cu titlu de anecdotă că, pentru a destinde orele dificile de ebraică biblică, i-a învățat pe studenții cântecele israeliene care au drept text psalmii și de câteva ori s-a dus cu ei să le cânte în sinagogă.

    Când am cântat împreună câteva cântece, domnul președinte a fost foarte impresionat de catolicii neevrei care cântă din Sfânta Scriptură comună, în limba originală, așa cum ne-a revelat-o Bunul Dumnezeu, Sfântul Binecuvântat, Hakadoș Baruch Hu. Am cântat și Psalmul 133, Hine ma tov umanaim Șevet achim gam yahad care se traduce Cât de bine și frumos este dacă frații locuiesc împreună!”.

    Monseniorul Dr. György Jakubinyi ne-a condus în vastele arhive ale arhiepiscopiei pentru a ne arăta unul dintre documentele privitoare la evrei păstrate aici: o scrisoare de confirmare în funcția de Șef -rabin. Imensul fond arhivistic al arhiepiscopiei mai conține și alte documente relevante, printre care și scrisoarea de instalare, în 1823, a celui mai ilustru Șef rabin al Transilvaniei: Yeheskel Paneth

    La despărțire, arhiepiscopul Jakubinyi mi-a urat petrecere frumoasă de Purim, întrucât știa – din Luahul din acest an – că eram în ajunul acestei sărbători.

    La mormântul Rabinului Yeheskel Paneth se merge și astăzi cu speranță

    Cimitirul evreiesc din Alba Iulia numără peste două mii de morminte. Pe pietrele tombale multiseculare dăltuite în piatră, abia se mai distinge numele celor care zac sub ele, însă toate împreună par a alcătui și astăzi o comunitate păstorită de rabinul care odihnește într-o capelă modestă.

    Rabinul Șef Yeheskel Paneth (care a păstorit între 1823 și 1845) a avut un rol covârșitor în organizarea școlilor religioase, instalarea de rabini în diferite localități din Transilvania, ridicarea de sinagogi noi și modernizarea vieții sociale și a justiției comunitare. A fost un mare gânditor și autor de response. Evreii din Alba Iulia i-au păstrat amintirea, considerându-l unul dintre înțelepții cu trecere în fața lui Dumnezeu. Există credința că dorințele înscrise pe bilețelele depuse în capela rabinului Paneth, vor fi îndeplinite.

    La mormântul marelui rabin Yeheskel Paneth vin și astăzi vizitatori, chiar și de alte confesiuni, pentru a-și depune bilețelele cu dorințe, în speranța că ele își vor găsi împlinirea.

    Partea nouă a cimitirului găzduiește morminte și cavouri rânduite

    frumos, vădind bunăstarea și rangul celor trecuți în neființă, unii dintre ei distinși cu titluri de noblețe și încununați cu laurii vitejiei, în timpul primului război mondial.

    Am așezat piatra neuitării pe mormântul lui Géza Abraham, președintele comunității până în anul 2003, care mă călăuzise în urmă cu zece ani, în prima mea incursiune pe urmele evreilor din Alba Iulia…

    Acum trec printre morminte alături de Lia Borza, președinta micii comunități din Alba Iulia, de profesie inginer calculatorist, omul pe care se sprijină azi grijile și speranțele celor 45 de membri.

    Cei 45 de membri care compun comunitatea ar trebui să aibă în grijă de 19 cimitire, câte ne sunt arondate, cu peste 3100 de morminte. Am socotit că avem 53.000 de metri pătrați de cimitir, 4000 de metri liniari de gard…Ne-ar fi imposibil să îngrijim patrimoniul religios și laic, fără ajutorul Federației Comunităților Evreiești și nici nu am putea avea o activitate religioasă sau de administrare a bunurilor. Anul trecut am primit 53.000 de lei cu care am renovat sala mică de rugăciuni, biroul, fațada clădirii, gardul, poarta și gardul cimitirului din Blaj, unde mai avem doi membri ai comunității. Ei spun că după ei se va închide cimitirul din Blaj…Și-au dorit ca gardul să fie renovat până mai sunt în viață… Mă bucur că primim acești bani, că putem face ceva măcar pentru clădiri. Dar facem și pentru oameni, înainte aveam doi asistați, acum avem nouă. Oameni vârstnici care primesc ajutor gospodăresc și asistență medicală. De sărbători ne adunăm în sinagogă, chiar dacă nu avem minian, chiar dacă suntem doar câțiva oameni – îmi spune Lia Borza, după ce părăsim cimitirul și ne îndreptăm către sinagogă.

    În preajma celei mai vechi sinagogi de zidărie din Transilvania, continuă să pulseze viața evreiască

    Sinagoga ridicată pe vremea Șef-rabinului Yeheskel Paneth, în 1840 – adăpostea atât sala de judecată a comunității cât și camera de penitență. Martoră a istoriei zbuciumate ale ultimelor două veacuri, poartă înfipte în frontispiciu câteva ghiulele din timpul revoluției pașoptiste. Clădirea seculară și demnă face notă discordantă cu uniformitatea cenușie a blocurilor de locuințe din vecinătatea ei. La mică distanță de fațada barocă s-au împlântat stâlpii copertinei de plastic ai unei stații de autobuz, amplasată exact în fața acestui edificiu, care încă nu a fost declarat monument istoric. Interiorul spațios, cu ferestre mari

    care cern lumina crudă a primăverii, frapează prin sobrietate și eleganță. Ornamentele de fier forjat și mobilierul sculptat, de o rară frumusețe, mărturisesc despre noblețea de odinioară a acestui locaș de adunare, care astăzi își așteaptă răbdător renovarea. Sinagoga e adesea pustie, dar nu abandonată. Pragul ei e trecut nu numai de membrii comunității care vin aici de sărbători, ci și de turiștii străini, de tineri care studiază istoria evreilor sau arhitectura.

    „Am primit 31.000 de lei de la Secretariatul pentru Culte și sper ca diferența s-o primim de la București, de la Centrul pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar al FCER. Așa vom reuși să începem renovarea sinagogii cu lucrurile importante: acoperișul, instalația electrică, ferestrele de la fațadă și poate câteva mici reparații în interior. Urmând ca în anii viitori să continuăm lucrările în interior. Vrem ca în urma noastră să rămână dovada faptului că în Alba Iulia au fost evrei…” îmi spune Lia Borza. „ Însă atâta timp cât mai sunt câțiva evrei în Alba Iulia, o să avem o viață evreiască aici.”- adaugă ea.

    Acasă la Lia, alături de mama și mătușa ei, am simțit pulsând un crâmpei de viață evreiască. Mătușa Liei, Julia Farkas,

    mi-a depănat amintiri din anii antebelici, când la Alba Iulia trăiau vreo două mii de evrei, exista școală primară evreiască și funcționau mai multe sinagogi. Tot ea mi-a povestit că în urma legilor rasiale adoptate în România, tatăl ei a fost dat afară din serviciu și trimis la muncă obligatorie, iar ea – care învățase bine și inițial reușise să intre la liceu în limita „numerus clausus” – a fost eliminată din școală. În același timp, în urma unui ordin dat de guvernul Antonescu, evreii din satele și orașele județului au fost strămutați la Alba Iulia. „ Legea i-a obligat pe toți evreii din sate și orașele Sebeș, Aiud și Blaj să se stabilească în reședința de județ, adică aici la Alba Iulia, fără a li se asigura locuințe. Atunci fiecare familie evreiască i-a găzduit cum a putut, ca să nu-i lase sub cerul liber. Și noi am cedat una dintre cele două camere pe care le aveam, unei familii de evrei din Aiud și așa am stat ani întregi, până la sfârșitul războiului. Așa a fost în timpurile acelea despre care astăzi unii spun că nici nu au existat…își încheie doamna Iulia amintirile cu umor amar.

    Mama Liei, o adevărată „idișe mame”, radiază dragoste și grijă pentru fiica ei și cei doi nepoți. Băiatul – Valentin – lucrează departe în SUA, iar fata – Manuela – este studentă la cinematografie, la Cluj. Pe ea o cunosc și eu; seamănă cu mama și bunica ei, e veselă și talentată. Am văzut-o cântând și dansând la sărbătorile comunității clujene. Prânzul delicios, cu salată de vinete făcută în casă și supă aurie cu găluște de griș, se încheie cu o tavă de prăjituri. Doar e Ajun de Purim și „mâine vine Manuela acasă” – îmi zice bunica cu bucurie. Totuși, Lia Borza, îmi spune cu realism și un dram de amărăciune: Tinerii nu vor rămâne aici, deja se observă treaba asta, se mută în orașele mai mari, pleacă în străinătate… Dar cât mai rămânem noi aici, viața evreiască va continua.
    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: ISRAEL-ROMANIA

    Mesaj Scris de Admin la data de 25.03.12 18:56

    „Mazel Tov” – un deceniu de ritmuri evreiești la Cluj de Andrea Ghita

    Ideea înființării unei formații de muzică klezmer la Cluj a apărut în timpul repetițiilor pentru spectacolul de Purim din 2002, la inițiativa profesorului de vioară Vasile Socea. Formației – a cărei primă formulă era alcătuită din Vasile Socea violonist și dirijor, violistul Alexandru Toth, clarinetistul Daniel Simon, acordeonistul Radu Jurcă și Sulamita Socea (de profesie medic) la tamburină – i s-au alăturat și alți instrumentiști, pe măsură ce își îmbogățea și își diversifica repertoriul axat pe muzica klezmer tradițională, așa cum se cânta ea pe vremuri.

    De-a lungul anilor Mazel Tov a susținut numeroase spectacole, din cele mai diverse, adaptându-și repertoriul în funcție de eveniment, fie că era vorba de sărbătorile evreiești : Hanuka, Purim, Pesah sau Hazkara (comemorarea martirilor deportați), fie apariții la diferitele festivaluri din Cluj și din țară, organizate de FCER sau de administrațiile locale. Mazel Tov este îndrăgită și așteptată la Bistrița, unde revine anual cu un spectacol de Hanuka. O permanență în programul formației este concertul de primăvară, susținut în sala mare a Casei de Cultură a Studenților din Cluj, în luna martie a fiecărui an, în preajma Purimului.

    În 12 martie 2012, pe aceeași scenă, a avut loc concertul jubiliar care marca un deceniu de existență al acestei formații care a readus la Cluj, ritmurile uitate ale muzicii evreiești de petrecere.

    Programul variat și antrenant a fost susținut de membrii actuali ai formației Mazel Tov :Vasile Socea – dirijor și vioară, Olena Moldovan- clarinet, Mihai Oșvat- violă, Dorel Rohian – acordeon , Emanuel Pusztai – pian electric și voce, Cristian Goia – contrabas, Antonella Filip – percuție și Sulamita Socea- tamburină și voce, precum și de invitații: Nitzan Nazarie Schwartzman – voce, câțiva foști membri ai orchestrei și grupul de dans Rikud, alcătuit din tinere care au însușit dansuri tradiționale evreiești și israeliene.

    După concertul care s-a bucurat de un public numeros și entuziast, sărbătoriților li s-au înmânat diplome de merit din partea Comunității Evreilor din Cluj – sub egida căreia se prezintă în public – și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj .

    Deși de-a lungul celor zece ani, compoziția formației s-a împrospătat de mai multe ori (unii dintre componenți, precum Radu Racolța, emigrând în Israel, alții absolvind facultatea și părăsind Clujul) calitatea muzicii nu a suferit, ci dimpotrivă, pentru că Vasile și Sulamita Socea constituie nucleul talentat, competent, inimos și indestructibil, născut din dragostea ce s-a înfiripat între un violonist și o studentă la medicină – pe atunci dansatoare – și s-a consolidat în anii de căsnicie, binecuvântați cu copii frumoși și talentați – Laura Sabetay și Sergiu Socea (ambii stabiliți în Israel) – și, de câțiva ani încoace, cu patru nepoței minunați.

    Armonia formației izvorăște în primul rând de la ei, de la acea unică înțelegere din priviri și din surâsuri, pe care soții Socea le schimbă la repetiții și pe scenă.

    Acum la jubileul de zece ani, le dorim „La mulți ani!” și cât mai multe evoluții de succes în țară și peste hotare!

    Mazel Tov pentru Mazel Tov!
    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: ISRAEL-ROMANIA

    Mesaj Scris de Admin la data de 25.03.12 18:55

    COMORILE ARIELEI : ROMAN ÎN LIMBA ROMÂNĂ PE TEME ISRAELIENE de Lucian Zeev HERȘCOVICI

    Recent am citit o carte nouă: romanul ”Comorile Arielei” , de Getta Berghoff. Cartea a apărut la editura Napoca-Star din Cluj, cu copyrightul autoarei, care locuiește la Holon. Este un roman pe teme israeliene, reflectând realitatea israeliană contemporană, dar scris într-o frumoasă limbă românească și destinat cititorilor acestei limbi.

    Care este scopul autoarei? Cred că prezentarea realității israeliene, precum și a evoluției originarilor din România și a urmașilor lor în Israel, prin intermediul unor personaje simbolice. Spre deosebire de generația celor imigrați în Israel – care, chiar dacă sunt veniți în țară de câteva zeci de ani, păstrează legătura cu limba și cultura română și chiar cu România – generația celor născuți în Israel sunt aproape complet despărțiți de această lume, virtuală pentru ei. Modul de gândire ale personajelor este în funcție de perioada și motivele plecării din România și stabilirii în Israel, sau în funcție de generația căreia îi aparțin. El trasează linia contradicțiilor fundamentale din roman, alăturate unor probleme israeliene specifice, precum cea a relațiilor între comunitățile de origine, chestiunea religioasă, situația politică și socială influențată profund de nesiguranță și de război. Autorea aparține generației ”dintre două lumi”. Menționăm că romanele ei precedente (apărute în Israel!) sunt pe teme evreo-românești.

    Citind romanul ”Comorile Arielei”, m-am întrebat dacă este un roman românesc sau un roman israelian. Greu de definit. Roman israelian de limba română? Poate că aceasta este definiția cea mai potrivită, dacă un roman poate fi definit astfel. Faptul că problematica lui este israeliană, dar limba românească literară în care este scris reprezintă forma lui exterioară ne face să ne gândim totuși la ambele posibilități, la apartenența lui la literatura contemporană de limbă română. Totuși menționăm diferența dintre acest roman și multe producții literare de limba română din Israel: tematica israeliană, deși păstrează și un element de tradiție românească.

    Ariela Bar, personajul principal al romanului, este un personaj simbolic. Ieșeancă (la fel ca și autoarea), ea ajunge în Israel ca elevă de liceu împreună cu familia ei, învață limba ebraică la perfecție și, după studii universitare, devine profesoară de limba ebraică. Ariela este o femeie care îmbină tradiționalismul cu modernitatea. Supărată pe soțul ei, care o înșeală fără scrupule, deși se căsătorise cu ea din dragoste, Ariela nu are curajul de a divorța, ci continuă o căsnicie care nu mai este căsnicie, parte pentru a-și menține un echilibru în viață, parte de ochii lumii. Totuși ea se dovedește a fi o femeie puternică, reușind să-și salveze soțul dintr-o complicație generată de aventurile lui romantice nesăbuite și reușind să-și crească cele patru fiice, care sunt ”comorile” ei. Parcă și numele ”Ariela” (=Leoaica) vine să completeze tabloul acestei femei, care îmbină duritatea cu înțelegerea, răbdarea cu inteligența și diplomația, practicismul cu intelectualismul. Aceste calități o fac să reușească în viață, să-și mențină poziția de mamă a familiei în paralel cu cea de profesoară apreciată. Soțul Arielei, David Bar, este bucovinean, copil supraviețuitor al Holocaustului. Venit în Israel de copil imediat după Holocaust, înzestrat cu o ambiție puternică de a depăși greutățile tocmai pentru că era copil orfan, David învață la școală și la universitate, își ebraizează numele de familie și ajunge medic de renume, cu o situație materială strălucită. El este însă un romantic devenit ateu ca urmare a modului său individual de percepere a tragediei Holocaustului, iar dragostea lui de frumos se manifestă sub forma…pasiunii pentru femei frumoase. Pasiune bolnăvicioasă, nelimitată de nici un scrupul, asemenea celei a lui Don Juan Tenorio, care fusese blestemat să trăiască atât timp cât îl vor iubi femeile: într-un caz ajunge să-i facă curte soției unui coleg și prieten nou imigrant din Rusia, iar în alt caz ajunge la proces cu o fostă amantă, care îi crează o atmosferă socială execrabilă. Procesul îl costă atât de mult, încât este nevoit să-și vândă apartamentul luxos din Tel Aviv și să-și cumpere o casă la Șderot, în apropiere de granița cu zona Gaza,să se refugieze într-o regiune periferică pentru a fi uitat și a-i fi uitate păcatele. Dacă la Tel Aviv cuplul trebuie să facă față problemelor obișnuite ale unei familii israeliene normative din clasa medie înstărită, la Șderot ei se lovesc de probleme suplimentare, precum cea a războiului și a rachetelor aruncate din Gaza în Israel. Medicul David Bar continuă să se simtă ca un rege la el acasă: numele ”David” parcă vine să completeze acest lucru.

    Cele patru ”comori” ale Arielei, fiicele ei, sunt complet diferite una de cealaltă. S-ar putea afirma că fiecare dintre ele reprezintă alt aspect al societății israeliene contemporane, a gândirii tineretului ”sabru” (=născut în Israel). Prima fiică, Lea, este complet diferită de mama ei. Arhitectă de succes, îmbogățită, se dovedește însă a fi o arivistă, ambițioasă, lipsită chiar și de sentimente, iubitoare de lux și de distracții scumpe, cinică. Căsătorită de tânără cu Roni Marcsohn, un arhitect evreu american venit în Israel ca voluntar în timpul războiului de șase zile din anul 1967, bogat dar mult mai vârstnic decât ea, care o ajută în realizarea carierei, Lea își alungă soțul din casa lor comună, elegantă, atunci când află că ar fi fost posibil ca el s-o fi înșelat odată cu o secretară pe care o concediase. Mai mult, chiar atunci când i se explică faptul că totul fusese o simplă acuzație, o simpă răzbunare a secretarei concediate, faptul nu o interesează pe Lea.Bineînțeles, unicul copil al acestui cuplu rămâne la mama lui, care pare însă că este mai puțin interesată de el decât de excursiile ei anuale în Austria la partide de ski. Dar nici soțul lui Lea nu este un înger: aventurier, după ce este dat afară din casă de soție, el se înrolează în armata americană ca ofițer specializat, traducător în Irak în războiul împotriva lui Saddam Hussein, înregistrându-se cu numele de împrumut Hugh Rogers – și de acolo le scrie atât soției, cât și mamei lui vârstnice, Saly, scrisori fară adresa expeditorului pentru a nu fi găsit. Pe de o parte el își afirmă dorul de copilul său, pe de alta nu face nimic pentru ca acest copil să aibă un tată care să-l iubească cu adevărat. Dacă Lea este simbolul arivismului și materialismului vulgar, Roni este simbolul aventurismului. ”Nici Lea, nici Roni nu mai erau tineri, dar pentru faptele lor, pentru felul în care se jucau de-a viața, puteau fi acuzați de tinerețe întârziată, adică timpul atâtor prostii, greșeli mari și mici, când inima ți-a rămas tânără. Să fii tânăr înseamnă să rămâi un naiv, visător, uneori aventurirer, departe de realitățile vieții.” Interesant este faptul că Roni este și el odrasla unei familii ”românești”, respectiv al unui cuplu de evrei emgrați din România în perioada interbelică, stabiliți în Palestina mandatară, apoi reemigrați în America, unde se îmbogățiseră, și care păstraseră limbile idiș, română și ebraică – și reveniseră în Israel după războiul de șase zile.

    Cea de a doua fiică, Zohara, are și ea un caracter de simbol. Ea reprezintă partea societății israeliene afectată de război în mod direct, personal. Prietenul ei, Shai, a căzut pe front. Zohara este deprimată, afectată puternic de această nenorocire. Ultima lor noapte de dragoste (amintind de romanul lui Cezar Petrescu, ”Ultima noapte de dragoste, prima noapte de rșzboi”), la ”15 ianuarie 1990”, când Zohara și Shai erau încă în armată, înainte ca Shai să fie ucis, este povestită de Zohara cu multă durere. Atmosfera războiului care se apropia era îngrozitoare. ”Ora H atârna pe cerul întunecat ca un astru lugubru care urma să se sfărâme pe fiecare, barurile toate erau pline, nu știu cine definise acea noapte apocaliptică, tineretul dansa, nu era bucurie pe fața nimănui, erau momente de demență și abandon într-un infern, orchestra nu era orchestră, muzica nu era muzică, dansul nu era dans, mișcările noastre erau dezordonate, gesturile nervoase. Eram încordați, obosiți, hainele pe noi deveniseră murdare, transpirate, o transpirație rece. Nu era panică, nici spaimă, era o acceptare a capitulării. Fără să se țină seama de interdicțiile de altădată, majoritatea fumau, pub-ul semăna cu o tavernă îmbâcsită. Era ora 2 noaptea când am părăsit pub-ul și am urcat în Jeep, acolo ne-am iubit. Era dragoste, patimă, disperare, sentimentele le trăiam la tensiunea momentului, a clipei de atunci, după care nu mai așteptam nici zilele următoare, nici viața…goneam spre unitate știind că în orice secundă se putea declanșa apocalipsa. Nici frica nu mai dăinuia în noi.” Șocul primit de Zohara după moartea prietenului ei este enorm. Zohara (=Strălucita) nu mai este strălucită, ci deprimată, distrusă, nu mai poate învăța, nu poate lucra în condiții normale, afirmă că nu mai poate iubi. Practic, ea iese din societatea israeliană, reprezentând acea parte a populației decepționate care își caută altă cale în viață, îndreptându-se spre trecut, pe care îl consideră mai bun decât prezentul, căutând trecutul poporului evreu în Europa cu ajutorul lecturilor. Visul ei este să viziteze Spania (oare nu cumva datorită faptului că în această țară au fost și fapte bune în istoria lui Israel?). În cele din urmă ea se îndrăgostește de un kibuțnic mai bătrân decât tatăl ei, fost avocat în România (oare nu este tot o parte a încercării ei de a se îndrepta spre trecut?), care după ce se pensionase de la munca manuală (pe care continuă să o facă numai în caz de nevoie a kibuțului), devenise bibliotecar la o biblioteca nevizitată de nimeni, cu excepția Zoharei: cărțile nu reprezentau o necesitate pentru tinerii israelieni moderni și practici, care se autoconsiderau ”oameni noi” și nu acordau atenție culturii, mai ales că respectivele cărți erau în limbi străine și aparțineau altei generații. Acest om, Uriel, reușește să o convingă să urmeze studii de istorie la universitate (deci, Zohara se îndreaptă tot spre trecut, gândindu-se să devină ghid la Muzeul Yad Vashem) și – în cele din urmă – cedează avansurilor și presiunilor ei romantice.

    Cea de a treia fiică, Miriam,are un caracter simbolic de asemenea. Ea reprezintă segmentul populației israeliene laice, care revine la credință și la rădăcinile iudaismului, căutând legătura cu Ereț Israel pe această cale. Revoluție psihosocială individuală urmată de ”revoluție națională”. Inițial, Miriam decide să revină la credință (expresia ebraică folosită în Israel este ”lahzor bitșuvah”) pentru a răscumpăra păcatele părinților, în special ale tatălui ei. Elevă de liceu, ea decide să părăsească liceul laic, să se înscrie la un liceu religios și să respecte comandamentele Torei. Miriam alege curentul religios național modern și rămâne în legătură cu familia. În cele din urmă, ea urmează un seminar pedagogic religios și devine profesoară. Miriam cunoaște un tânăr de asemenea revenit la credință, Tedi Ben-Ami, invalid de război, fost parașutist, care își pierduse vederea în timpul unui atentat terorist. Deși orb, el reușise să învețe la universitate și să devină profesor. Numele lui este simbolic, de la numele lui Herzl (”Theodor”), ”fiul poporului meu”. Tedi Ben-Ami este un personaj interesesant prin sine însuși. El este fiul unui ofițer superior de marină, Heskiel, originar din România, sionist laic, venit în Israel din adolescență. Tedi Ben-Ami devine un religios național, ca și Miriam. Ei se căsătoresc, cu toată opoziția lui David Bar (care se opusese și revenirii fiicei lui la credință) și se stabilesc într-un kibuț religios din aceeași regiune. În cele din urmă, lui Tedi Ben-Ami îi este redată vederea, printr-un dublu transplant de cornee, datorită lui David. Tragedia este însă asupra condițiilor în care îi este făcut transplantul de cornee: erau corneele unei femei tinere, vecină și prietenă a cuplului, ucisă într-un atentat terorist. Atât ea și familia ei, cât și Miriam și Tedi, luptaseră împotriva retragerii israeliene totale din Gaza și împotriva renunțării la așezările evreiești de acolo. Deci, autoarea prezintă raportul: revenire la credință înseamnă revenire la sursele iudaismului; revenirea la sursele iudaismului înseamnă revenirea la atașamentul față de Ereț Israel, la legătura cu țara, la patriotism, precum și înțelegerea realității imposibile din Orientul Mijlociu: pacea dorită de toți, dar nerealizabilă din cauza respingerii din partea lumii arabe. Interesant este și faptul că, atunci când se oferă arabilor beduini posibilitatea de a-și trimite copiii la aceeași școală (israeliană) la care învățau copii evrei, acest lucru este imposibil: ei sunt amenințați de teroriștii de același neam cu ei, iar o învățătoare arăboaică este asasinată de aceeași teroriști. În schimb, rachete Grad sunt aruncate asupra orașului Șderot, din Gaza…Alt aspect interesant este faptul că David Bar și Heskiel Ben-Ami, oameni care nu mai vorbiseră românește din adolescență, încep să vorbească românește între ei atunci când se cunosc. Este oare o formă de intimitate, sau eventual de revenire la trecut, la rădăcini? Să nu trecem cu vederea nici reîntâlnirea dintre Heskiel și Uriel, foști colegi de școală, după aproape 60 de ani. Cei doi vârstnici redevin prieteni, dar sunt depășiți de evenimente, iar în convorbirile dintre ei se simte o notă de nostalgie, ei judecând atât propriile lor drame cât și societatea israeliană contemporană prin prisma unor foști sioniști din România din altă generație

    Ultima fiică a Arielei, Vered (=Trandafirul) este un simbol al noii generații laice,individualiste. Această fiică seamănă cu tatăl ei, într-atât încât se amestecă în conflictul dintre părinți, amenințându-și mama (desigur sub influența tatălui) că dacă nu-i va face pe voie acestuia, se va găsi altă femeie care să-l ia pentru că este ”bărbat bine”. Ulterior, Vered învață medicina, devine doctoriță, dar este dominată de egoism și de lipsă de înțelegere: ea naște un copil fără căsătorie, nevoind nici măcar să se intereseze de persoana tatălui copilului. Vered nu este un caz unic: fenomenul este relativ răspândit în societatea israeliană contemporană, tinere carieriste feministe afirmând că nu pot fi soții bune, dar vor să fie mame…Vered reprezintă frustrarea, dublată de obrăznicia unei părți a tineretului israelian, însoțită de disprețul față de alți oameni.

    Romanul prezintă și alte aspecte ale societății israeliene: machoismul, rasismul, corupția, incorectitudinea, militarismul. Romanul este bine construit, ca baladele vesele și triste ale lui Topârceanu și trebuie citit pentru înțelegerea acestei societăți.
    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: ISRAEL-ROMANIA

    Mesaj Scris de Admin la data de 13.03.12 10:44

    EVREI DUPĂ EVREI
    Ion Ivănescu


    Într-o recentă emisiune televizată, "Istoria polemică", doi istorici de prestigiu, Neagu Djuvara și Mihai Răzvan Ungureanu au abordat o interesantă discuție despre pătrunderea evreilor în țara noastră și rolul lor în viața economică și socială. Se știe că ei pătrund mai întâi în Moldova la sfârșitul secolului al XVII-lea, ca în secolul următor să se așeze masiv, mai ales în centrele urbane, ca mici meșteșugari și comercianți. Rolul pozitiv al "poporului ales" în dezvoltarea economiei este îndeobște recunoscut. Pătrunderea lor, la început lentă, apoi masivă, își are cauze în nesiguranța vieții lor în centrul și estul Europei ca urmare a politicii antisemite a unor state, dar mai ales a tradiționalei ospitalități și a toleranței românești.

    Boierii și alte categorii sociale vedeau în evrei factori pozitivi pentru emanciparea economică, mai ales la orașe. Datorită lor, a capacității de organizare a micii producții și a circulației mărfurilor, se dezvoltă vechile centre urbane, dar apoi și centre noi, comerciale, meșteșugărești și culturale ca Mihăilenii în 1835, botezat cu numele domnitorului moldovean Mihail Sturdza, cât și orașul Fălticeni. Numărul evreilor crește de la an la an, fie prin sporuri naturale, fie printr-o permanentă migrație, ceea ce va face ca în primele decenii ale secolului al XX-lea, Iașiul, capitala Moldovei, să aibă mai mult de jumătate din populație evrei.

    Dar ceea ce m-a frapat la emisiunea "Istoria polemică" a fost afirmația istoricului Neagu Djuvara și confirmată de celălalt istoric, Răzvan Ungureanu, că evreimea internațională a simpatizat mult cu ungurii, căci ungurii și statul lor i-au acceptat și i-au adoptat pe evrei. Cu alte cuvinte, organizațiile internaționale ale evreilor au făcut cunoscut Europei și lumii realizările social-economice, cultura și civilizația maghiară, în vreme ce realitățile românești au rămas necunoscute. De aici și rolul evreimii, care a găsit în Ungaria, până la Horty, condiții favorabile de existentă și de creație.

    În schimb, la noi, dacă românul de rând era tolerant și ospitalier cu evreul, nu aceeași atitudine au avut-o unii politicieni, fie conservatori sau liberali, față de drepturile evreilor. Dacă ungurii au înțeles necesitatea acordăm cetățeniei maghiare evreilor, politicienii noștri au avut rezerve și au prelungit mult procesul de acordare a cetățeniei române evreilor. În favoarea evreilor de a primi cetățenia română a fost și cancelarul Germaniei, Otto von Bismark, care, la Congresul de la Berlin din 1875, a condiționat recunoașterea independenței României de acordarea cetățeniei române tuturor evreilor din țara noastră.

    Spre deosebire de statul român care a avut rezerve în această problemă, statul maghiar din cadrul Imperiului bicefal i-a adoptat pe evrei, acordându-le cetățenia maghiară și toate drepturile ce decurg din aceasta. Reversul acestei politici s-a putut vedea la sfârșitul secolului al XlX-lea și începutul secolului al XX-lea, când datorită cetățenilor maghiari de etnie evreiască, Ungaria este bine cunoscută și apreciată pe plan internațional, prestigiul ei depășește multe state europene, inclusiv România.

    Și pentru a fi mai concret, remarcăm activitatea unor savanți și oameni de cultură cu rezonanță mondială, cetățeni maghiari de origine evreiască. Printre creatorii bombei atomice cu hidrogen se numără și ungurii-evrei Leo Szilard și Eduard Teller, pregătiți la școlile budapestane. Inventatorul computerului este maghiarul-evreu John von Neumann, iar primul ungur care primește Premiul Nobel pentru descoperirea vitaminei C este evreul Albert Szent-Györgyi. Al doilea ungur care obține premiul Nobel este tot un evreu - Gyorgyi Olan, remarcat în domeniul chimiei. Literatura maghiară este dominată de opera a doi unguri-evrei, Zsigmond Moricz și Attila Ioszef, iar în muzică, Ungaria strălucește în Europa prin cetățenii ei de etnie evreiască Bella Bartok, Franz Lehar și Imre Kalman. în 1943, actorul ungur-evreu Mihaly Kertesz, alias Michael Curtis, obține Premiul Oscar, iar filosoful ungur de sorginte evreu George Lukacs, prieten cu un alt cetățean maghiar de etnie evreiască, revoluționarul comunist Bela Kun, artizan al Republicii Sovietice Ungare, de orientare marxistă, remarca cu convingere în 1919 "După părerea mea, și socialismul cel mai rău este mai bun decât capitalismul cel mai bun".

    Reliefând rolul evreilor în procesul de afirmare a Ungariei în Europa, mă gândeam cum ar arăta astăzi România dacă n-ar fi existat o politică de extremă dreapta și dacă în "epoca de aur" evreu și sașii n-ar fi fost siliți să emigreze.
    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: ISRAEL-ROMANIA

    Mesaj Scris de Admin la data de 12.03.12 20:33

    Israelienii si cazinourile din Romania


    Circa 3.500 de israelieni vin anual în România ca sa joace la cazinourile din Bucuresti, iar cheltuielile cu transportul si cazarea acestora depasesc doua milioane de dolari, potrivit unor agentii de turism din Israel active in relatiile cu Romania scrie ultimul newsletter “Buna dimineata, Israel!”.
    "În Israel, cazinourile sunt interzise prin lege. Israelienii vin sa joace în România pentru ca este aproape, se fac doar doua ore si jumatate cu avionul", a declarat Adrian Marcus, directorul agentiei Adrian M. Travel & Tourism Services din Tel Aviv, prin intermediul careia vin anual pentru cazinouri în România circa 2.500 de israelieni.
    Adrian Marcus, care s-a nascut în România si a emigrat în anul 1970 în Israel, spune ca în medie un israelian care vine sa joace la cazinou cheltuieste pe drum si cazare circa 600 de dolari.
    Agentii de turism israelieni estimeaza ca, anual, vin în România pentru cazinouri aproximativ 3.500 de concetateni de-ai lor. Unii dintre ei sustin ca numarul este chiar mai mare, adica de circa 5.000 de persoane.
    "Cei care vin nu sunt oameni în vârsta si au, în medie, între 30 si 50 de ani. Ei vin de joi pâna duminica, doar în Bucuresti, si se cazeaza la hoteluri de cinci stele", a spus Marcus, citat de Mediafax.
    Atât el cât si alti turoperatori evita sa spuna cât cheltuiesc israelienii la cazinouri în România si se plâng ca acest tip de turism este foarte volatil, foarte sensibil la o serie de factori. "Acum, de exemplu, din cauza înghetului din România, afacerea este zero. Acum, în Israel sunt 20 de grade, iar în România temperatura este de minus 10 grade. Adica omul nu se urca în avion ca sa ajunga la o diferenta de 30 sau 40 de grade, chiar daca stie bine ca este luat de la usa avionului si dus la hotel", a afirmat tur-operatorul israelian.
    România concureaza la capitolul cazinouri, în preferintele israelienilor, cu Bulgaria si cu Cehia. Praga este în ultimii ani un concurent puternic pentru Bucuresti pentru ca, spune Marcus, acolo sunt preturi mult mai mici.
    avatar
    Admin
    Admin

    Numarul mesajelor : 135921
    Data de inscriere : 15/12/2005

    Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

    Sus In jos

    Re: ISRAEL-ROMANIA

    Mesaj Scris de Continut sponsorizat


    Continut sponsorizat


    Sus In jos

    Pagina 5 din 32 Înapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6 ... 18 ... 32  Urmatorul

    Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


     
    Permisiunile acestui forum:
    Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum