Bodo[v=]

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Re: Bodo[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 29.06.11 22:37

În Israel limba idiș nu a murit, a fost doar ascunsă într-un dulap – interviu cu Yaakov Bodo, actor la Yddishpiel Theater din Tel Aviv de Andrea Ghita
Preambul: Pe Yaakov Bodo l-am întâlnit în septembrie, la București. Recitalul pe care l-a susținut pe scena Teatrului Evreiesc de Stat, (cu acompaniamentul pianistului Misha Blecharovitz) a fost unul dintre punctele de atracție ale festivalului Yddisher Velt – Lumea idișului, aflat la prima ediție și menit de tinerii săi inițiatori (dintre care s-a distins Edi Kupferberg directorul festivalului) să readucă în atenția publicului românesc limba și cultura idiș, emblematice pentru Europa de est dinainte de Holocaust.
Actorul mărunt de stat, dar cu un zâmbet mare, mustind de talent și debordând de energie, a cucerit publicul. Scheciurile, bancurile și cântecele idiș, interpretate (mai mult pe românește) cu mult șarm, au evocat personajele teatrului idiș – inspirate de lumea evreiască de odinioară – și a creionat urmașele lor – care populează lumea evreiască de azi.
Interviul care urmează mi l-a acordat cu câteva ore înainte de spectacol.

A.G.: De unde proveniți și cum ați devenit actor?
Yaakov Bodo: Eu sunt „get-beget român”. M-am născut la Ștefănești, județul Botoșani. Familia mea nu se chema Bodo, ci Bodoagă. Probabil că unul dintre bunici sau străbunici o fi bodogănit prea mult! Când am ajuns în Israel, ținând cont de dificultatea pronunțării acestui nume, m-am gândit să-l tai în două. Aveam de ales între Bodo și Aga. Nu mi-am permis să-mi spun Aga, cuvânt care desemna un nobil oriental, așa că am devenit Bodo.
Nu bănuiam că am talent, pentru că nu avusesem nici un actor în familie; alții au descoperit că am acest har și m-au cooptat la scenetele școlare. Asta era la Botoșani unde aveam domiciliu obligatoriu, în timpul persecuțiilor anti-evreiești din perioada războiului.
După război, prin 1947, am dat admitere la școala de artă din Iași și am reușit primul dintre cei 50 de copii participanți. La Iași am urmat și un an la conservatorul de artă dramatică, însă în 1950, la vârsta de 17 ani, am plecat în Israel. Curând am fost luat în armată și am debutat ca actor la Ansamblul Armatei din Israel. După încheierea stagiului militar am început să joc la teatre, la aproape toate teatrele din Israel.
A.G.: În ce piese ați jucat ?





Yakoov Bodo, în recital

Yaakov Bodo:
Am fost distribuit în piesele marilor dramaturgi din literatura universală. Am jucat în Rinocerii, de Ionesco, în Visul unei nopți de vară, de Shakespeare, în Brecht… Simultan jucam în comedii, la teatrul de revistă. Timp de treizeci de ani am jucat numai în ebraică. Apoi s-a petrecut o schimbare.

După cum spuneam, mă născusem la Ștefănești și până la șapte ani am vorbit numai în idiș. După 30 de ani de actorie probabil că a ieșit din mine „pintele id” și după înființarea teatrului idiș din Israel am început să joc în limba idiș. De 25 de ani joc în această limbă.
A.G.: Ce ați jucat în limba idiș ?
Yaakov Bodo: Am jucat tot repertoriul clasic. Piese de Șulem Alehem și Pereț, dar și în piese moderne precum cele inspirate din romanele lui Bashevis Singer. Am jucat și în piesele unor autori din zona aceasta, precum Ițic Manger. Am avut norocul să joc câteva piese de unul singur. Am și un program de două ore, alcătuit numai și numai din scheciuri, bancuri și cântece. Cum s-ar spune am cântat pe toate strunele teatrului, începând de la teatrul de dramă și până la cel de revistă.
A.G.: Cu ce sentimente ați venit la Festivalul „Lumea idișului” ?
Yaakov Bodo: Voiam demult să revin în România și m-am bucurat să fiu invitat la acest festival organizat de oamenii care luptă pentru limba idiș. În Israel limba idiș a fost recunoscută ca a treia limbă, după ebraică și arabă, dar după opinia mea și a celor care vorbesc idiș, idișul este limba poporului evreu, în timp ce ebraica este limba poporului israelian. Înainte de război când se întâlneau doi evrei din țări diferite se înțelegeau perfect in idiș. Era o limbă internațională. Așa cum este astăzi engleza. Și nu exagerez când spun asta. Idișul este o limbă care unește, care vine din suflet, din inimă.A.G.: Din câte știu, în perioada care a urmat constituirii statului Israel, idișul a fost marginalizat și aproape interzis. Ați constatat un reviriment al idișului? Credeți că în perioada actuală idișul are vreo șansă să renască și în Europa de est?
Yaakov Bodo: Dacă aș ști să vă răspund, ar fi foarte bine. Nu putem ști ce o să fie mai departe. Noi suntem, cum s-ar spune, ultimii mohicani care luptă ca această limbă să nu moară. Odată marele scriitor Bashevis Singer, care ar fi putut scrie și în engleză, a fost întrebat de ce scrie în idiș; „De ce nu ? Ce, în turcește e mai bine ?” – a răspuns el. Și tot el a mai spunea idișul e în agonie de 500 de ani și va mai rămâne așa încă 500 ! Noi luptăm pentru această limbă, pentru că e „mamelușen” – limba noastră maternă. Din păcate devine tot mai mult limba bunicii și a străbunicii…
A.G.: Ce audiență are teatrul idiș în Israel ?

Yakov Bodo & Misha Blecharovitz, pe scena Teatrului Evreiesc din București

Yaakov Bodo: Teatrul unde joc eu este susținut și de guvern și de primăria din Tel Aviv. La început mergea foarte slab. Jucam un spectacol de 20 – 30 de ori. Acum, la mai bine de 20 de ani de la înființare, avem peste o sută de reprezentații cu fiecare piesă, ceea ce înseamnă că în Israel limba idiș nu a murit, a fost doar ascunsă într-un dulap. Prin teatrul nostru limba idiș a ieșit la lumină.
A.G: Ce va cuprinde recitalul pe care-l susțineți pe scena Teatrului Evreiesc de Stat din București și cui se adresează, pentru că sunt foarte puțini vorbitori de idiș printre spectatori ?
Yaakov Bodo: Știu. Am o problemă pentru că eu nu am adus cu mine traducerea. Un program de varieteu, de revistă, e imposibil de tradus. Eu sunt un mare improvizator. Urc pe scenă și după cinci minute hotărăsc ce program voi susține. Diseară am în plan să susțin un recital de o oră. După ce am să spun primul banc îmi voi da seama ce fel de public e în sală. Dacă înțelege idiș, merg complet pe idiș, dacă nu voi traduce pe loc. Cu româneasca mea pe care o mai țin minte după 60 de ani, o să încerc să traduc fiecare banc din idiș. Dar să știți că bancurile idiș care sunt traduse pierd pe drum 50%… Am cântece de demult și scenete umoristice pe teme actuale. Umorul evreiesc este cel mai sănătos din lume pentru că noi evreii spunem bancuri despre noi, în timp ce alte popoare spun bancuri despre ceilalți. Umorul nostru este pur, s-a născut în yeshivoturi, în școlile învățăceilor de rabini și în târgușoare. Este un umor creat de evrei, despre evrei și povestit de evrei. Dacă în seara aceasta voi reuși să transmit măcar 70% din umorul pe care-l prezint de obicei pe scenă, am să fiu foarte mulțumit.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Bodo[v=]

Mesaj Scris de Admin la data de 17.10.10 15:00

Yaakov


Ultima editare efectuata de catre Admin in 08.09.15 8:59, editata de 1 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135921
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum