Cehoslovacia

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Re: Cehoslovacia

Mesaj Scris de Admin la data de 27.01.15 16:11

Povestea unei fete care a supraviețuit Holocaustului, o nouă apariție la Editura TREI
O nouă apariție editorială vine să spună povestea unei eleve din Praga, Helga Weissová. Editura Trei abia ce a lansat pe piață „Jurnal 1938 -1945“, pentru a marca astfel Ziua Holocaustului.



 Împreună cu alți 45.000 de evrei din oraș, familia Helgăi s-a confruntat cu primul val al invaziei naziste: tatălui său i s-a interzis să lucreze, iar ei să meargă la școală. Pe măsură ce vedea pe viu ororile naziștilor, Helga a început să-și însemneze experiențele într-un jurnal.
În 1941, Helga și părinții săi au fost trimiși în lagărul de concentrare de la Theresienstadt. Acolo ea a continuat să scrie cu o acuratețe remarcabilă despre barăcile sordide, raționalizarea nemiloasă a hranei și execuții, dar și despre speranța la care n-a renunțat, chiar și în cele mai cumplite condiții. La 15 ani a fost mutată, împreună cu mama sa, în lagărul de la Auschwitz. Aici victimele au fost sortate chiar de către Josef Mengele: la stânga, cei care mergeau la cuptoarele de incinerare, la dreapta, cei care erau cruțați. După zece zile, a fost deportată la Freiberg, lângă Dresda, scăpând iarăși cu viață în urma unui marș forțat de 16 zile. Din cei 15 000 de copii sub 16 ani închiși la Theresienstadt și trimiși apoi la Auschwitz, doar 100 au supraviețuit.




„O mărturie cutremurătoare, ilustrată cu desenele unui copil de 11 ani, despre tragedia Holocaustului“ - Publishers Weekly

„Cel mai emoționant jurnal despre Holocaust publicat de la Anne Frank încoace“ - The Telegraph

Jurnalul Helgăi vorbește în numele tuturor vocilor care au fost în mod prematur reduse la tăcere“ - Booklist

 
Helga Hočková-Weissová (n. 1929, în același an cu Anne Frank) este o artistă cehă de origine evreiască, supraviețuitoare a Holocaustului. Folosindu-și talentul pentru desen și pictură, Helga a scris un jurnal ilustrat cu imagini din viața sub ocupație nazistă, document care a supraviețuit războiului. Păstrat de unchiul ei, care l-a ascuns în peretele unei barăci din lagărul Theresienstadt, jurnalul Helgăi a fost completat ulterior cu evocări ale experiențelor din lagărele de la Auschwitz, Freiberg și Mauthausen. După al Doilea Război Mondial, Helga s-a întors la Praga, unde a studiat pictura cu artistul ceh Emil Filla. După revoluția din noiembrie 1989, a avut multe expoziții cu lucrările sale, atât în Cehia, cât și în Austria, Germania și Italia.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cehoslovacia

Mesaj Scris de Admin la data de 24.02.14 17:05

Cea mai în vârstă supraviețuitoare a Holocaustului a încetat din viață la 110 ani

Alice Herz-Sommer, cea mai în vârstă supraviețuitoare a Holocaustului, a cărei biografie a devenit subiectul unui film documentar nominalizat anul acesta la Oscar, a murit duminică, la Londra, la vârsta de 110 ani, informează AFP.
Alice Herz-Sommer, pianistă evreică originară din Praga, a fost deportată în 1943 în lagărul din concentrare din Terezin, în fosta Cehoslovacie, unde vreme de doi ani, a ținut peste 100 de concerte pentru prizonierii lagărului și gardieni.
"Alice Sommer a decedat împăcată în această dimineață, alături de familie. Ea ne iubea, râdea împreună cu noi și iubea muzica alături de noi. A fost o sursă de inspirație și lumea noastră va fi considerabil mai săracă fără ea", a declarat Ariel Sommer, nepotul artistei.
Viața lui Alice Herz-Sommer, care a fost prietenă cu scriitorul Franz Kafka, a devenit subiectul unui film documentar intitulat "The Lady In Number 6: Music Saved My Life", de Malcolm Clarke, nominalizat la premiul Oscar pentru cel mai bun documentar, pe anul 2014. Ceremonia de decernare a premiilor Oscar va avea loc pe 2 martie, la Los Angeles.
În lagărul de concentrare de la Terezin au fost deportați, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, 140.000 de evrei, iar 33.430 dintre aceștia și-au pierdut viața în lagăr.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Bertha s-a nascut intr-un oras cehoslovac

Mesaj Scris de Admin la data de 10.07.11 21:42






Bertha s-a nascut intr-un oras cehoslovac, intr-o
familie de evrei vorbitori de iddish, in anul 1928. Era cea de-a
doua fiica din cele trei ale familiei Adler. Curand dupa nasterea sa,
impreuna cu parintii si cele doua surori, se muta la Liege, un mare
oras catholic din Belgia in care se stabilisera mai multi emigranti
din estul Europei.



1933-39: Parintii Berthei o trimit la o scoala elementara unde cei
mai multi prieteni ai ei erau catolici. La scoala Bertha vorbea
franceza, iar Acasa iddish. Cateodata parintii ei vorbeau maghiara,
limba copilariei lor. Mama Berthei s-a ingrijit ca fiica ei sa
invete si ebraica.



1940-44: Bertha avea doar 11 ani cand germanii au ocupat Belgia
si Liege. Doi ani mai tarziu, fam. Adler, ca toti ceilalti evrei, au
fost inregistrati, iar Bertha si sora ei au fost eliminate din
scoala. Cativa prieteni belgieni le-au procurat acte false si le-au
inchiriat o casa langa oras. Intr-o vineri, tatal ei se imbolnaveste
si merge la spital. Bertha ii promite tatalui ei ca il va vizita a
doua zi, pentru a-i aduce spuma de ras. Sambata, ea, cele doua
surori, mama sa sunt trezite la 5 dimineata de Gestapo. Fusesera
descoperite.



Fata de doar 15 ani a fost deportata la Auschwitz pe 19 mai 1944.
A fost gazata doua zile mai tarziu.




Inge Auerbacher nascuta la 31dec. 1934


Inge era
singurul copil al familiei Auerbacher. Parintii ei Berthold si
Regina, evrei religiosi, locuiau intr-un orasel din Germania,
Kippenheim. Tatal era negustor de textile si era destul de instarit
pentru a-si permite sa locuiasca intr-o casa mare de 17 camere si sa
aiba servitori care sa-i ajutesotia la menaj.



1933-39 : Pe 10 noiembrie 1938(Kristallnacht), huligani iesiti in
strada au aruncat cu pietre si au spart geamurile locuintei noastre.
In aceeasi zi politia aresteaza pe tatal
si bunicul meu. Eu, impreuna cu mama si bunica mea am reusit sa ne
ascundem intr-un sopron si am ramas acolo pana s-au linistit
lucrurile. Cand am iesit afara, am aflat
ca toti barbatii evrei din oras fusesera dusi in lagarul de
concentrare de la Dachau. Cateva saptamani mai tarziu tatalui si
bunicului meu li s-a permis sa se intoarca acasa. Bunicul meu a
murit insa in urma unui atac de cord.



1940-45 : La varsta de 7 ani am fost deportata impreuna cu
parintii mei in ghetoul din Therezienstadt, in Cehoslovacia. Acolo,
totul ne-a fost luat, cu exceptia hainelor pe care le purtam si a
papusii mele, Marlene. Conditiile din lagar erau dure: cartofii erau
la fel de pretiosi ca si diamantele. Imi era foame, frig si ma
simteam rau mai tot timpul.



Cand am implinit 8 ani parintii mei mi-au facut un tort din
cartofi ornat cu un cub de zahar. Pentru a noua mea aniversare, o
rochita din carpe pentru Marlene, iar pentru cea de-a zecea un poem
scris de mama mea.



Pe 8 mai 1945, Inge si familia ei au fost eliberati din ghetou Un
an mai tarziu au emigrat in USA.









Thomas s-a nascut intr-o familie de evrei care s-a
mutat la Paris cand el avea 6 ani. Cu ajutorul tatalui sau, care era
professor de limbi moderne, Thomas invata franceza si devine unul
din cei mai buni elevi din scoala. Il interesau in mod special
poezia si muzica.



1933-39: Dupa instalarea lui Hitler la putere,
tatal sau devine tot mai vehement impotriva fascismului. Thomas se
concentra insa doar asupra studiului si este admis la scoala
Louis-le-Grand, una din cele mai bune din Paris.



1940-44: In 1940 dupa ocuparea Frantei mama sa s-a inrolat in
organizatia de femei a Rezistentei franceze. Dupa modelul mamei
sale, Thomas si fratele sau, se vor alatura unui grup armat de
rezistenta numit�Franc-Tireurs et Partisans�. El va fi participant
activ intr-o serie de sabotaje Impotriva germanilor. Grupul sau a
incendiat o librarie germana din Paris, iar la 28 iulie 1943 au
aruncat in aer un convoi german, omorand 600 de ofiteri si soldati.



A fost arestat pe 21 noiembrrie 1943, torturat si condamnat la
moarte. In 1944 pe 21 februarie a fost executat de o echipa germana
de pompieri. Avea 20 de ani.




Barbara era cea mai mare din cele doua fiice ale
unei familii evreiesti din Berlin. Tatal Barbarei era un avocat de
succes. De mica, Barbarei ii placeau lungile plimbari prin Berlin si
imprejurimile acestuia, vizita muzeele si mergea la cursuri de
echitatie. Visa sa devina balerina.



1933-39: Dupa ce nazistii
ajung la putere in ian. 1933, I se va interzice tatalui meu sa mai
aiba clienti neevrei. Cand aveam 7 ani familia mea s-a mutat in
Olanda unde mama avea rude. Mi-am continuat studiile in Amsterdam si
am invatat destul de repede olandeza. Chiar daca nu mai locuiam
intr-o casa mare, cu servitori ca la Berlin, imi placea mai mult in
Amsterdam, datorita atmosferei mai putin formale.



1940-44: Germanii invadeaza Olanda in mai 1940. Doi ani mai
tarziu, cand vor incepe deportarile in masa, prietenul meu, Manfred
mi-a spus ca, de fapt, deportarile in lagar inseamna moarte. El a
reusit sa-mi faca rost de acte de identitate false si mi-a spus:
�Daca vei fi chemata, nu te duce�. �Si ce se va intampla cu parintii
mei daca nu ma duc?�am intrebat. �Tot ce s-ar putea intampla daca
te-ai duce�mi-a raspuns. �Oricine merge acolo e ucis. Sunt dusi la
moarte�.



Barbara a ramas ascunsa pana in mai 1945. Atunci Amsterdam a fost
eliberat de trupele canadiene. Va emigra in USA in noiembrie 1947.




Fiind cel mai mic din cei sapte copii,
Moishe a
crescut intr-o casa de evrei religiosi, vorbitori de iddish din
orasul polonez Sokolow Podlaski, unde traia o numeroasa comunitate
evreiasca(5000). Parintii sai erau implicati in comertul cu grau.
Moische va fi inscris intr-o scoala publica in Sokolow in 1933.



1933-39: Vacanta de vara tocmai se incheiase, iar Moische se
pregatea de inceperea noului an scolar, cand Polonia a fost invadata
de trupele germane la 1 septembrie 1939.



Aviatia germana va bombarda piata orasului Sokolowski, iar apoi
trupele terestre vor intra in oras pe 20 septembrie.
Trei zile mai tarziu, ei au incendiat cea mai mare sinagoga din
oras. Societatea de negot a tatalui sau va fi confiscata.



1940-42: Germanii vor impune o serie de restrictii populatiei
evreiesti, cum ar fi obligatia de a purta Steaua lui David. Pe 28
septembrie 1941, germanii infiinteaza in oras un ghetou pentru toti
evreii din oras. Aceia care opuneau rezistenta internarii in ghetou
sau incerca sa se ascunda erau impuscati.



Pe 22 septembrie 1942 Moische si familia sa au fost deportati in
lagarul de exterminare de la Treblinka, iar la scurt timp au fost
gazati. Avea 16 ani.




Izabella a crescut intr-o casa de evrei religiosi
din orasul maghiar Kisvarda, alaturi de ceilalti 7 copii ai
familiei. Ea urma scoala publica din oras si visa sa se mute intr-un
oras mare.



1933-39: Antisemitismul devine tot mai evident chiar si
intr-un orasel ca al nostru unde toti, crestini si evrei, ne
cunosteam de ani. Au fost nenumarate ocaziile in care am fost
numita: �evreica imputita�. Tata a plecat in USA incercand cu
disperare sa obtina acte de emigrare pentru noi.



1940-44: In acest timp Ungaria era in razboi cu America, iar mai
tarziu Hitler va invada Ungaria. In aprilie 1944 toti evreii au fost
dusi in ghetou. Pe 28 mai ni s-a ordonat sa fim gata de calatorie la
ora 16: 00. Oameni zambitori au iesit in strada si au privit cum
erau urcati in camione de vite. La Auschwitz mama si si sora mea mai
mica au fost gazate. Eu si celelalte surori ale mele am fost duse in
lagarul �C�. Pe masura ce trupele sovietice inaintau, am fost mutate
intr-un lagar de munca din Germania. Am mers pe jos pana acolo pe
viscol, intr-un mars fortat. Am reusit insa sa evadam.



Izabella si doua dintre surorile ei au stat ascunse doua zile
pana au fost gasite de soldatii sovietici si eliberate pe 25
septembrie 1945. Ele au emigrat in USA unde erau asteptate de tatal
lor.




Moshe a crescut intr-o familie de evrei credinciosi
din Haga. Tatal era om de afaceri, iar mama sa se ocupa de cresterea
celor 7 copii.



1933-39: Moshe incepea clasa a VIII-a cand a
izbucnit razboiul in septembrie 1939. Acasa, familia sa discuta
despre lucrurile teribile care se intampla evreilor din Germania.
Moshe credea mai mult decat oricine in necesitatea aparitiei unui
stat al evreilor. Continua sa mearga la scoala publica, dar acasa
studia istoria evreilor.



Invata cu placere limbile straine, studia 8, printre care si
ebraica.



1940-44: Germania invadeaza Olanda si ocupa Haga la 10 mai 1940.
Cand nazistii incep vanatoarea de evrei, Moshe si familia sa reusesc
sa fuga in Belgia, unde nimeni nu-i cunostea si unde sperau sa
treaca drept crestini.



Tatal sau reuseste sa procure acte false, un permis de �arian�,
pentru a putea sa locuiasca in Brussels. Dar in 7 aprilie 1944 in
vreme ce familia Finkler serba Ziua Trecerii agentii Gestapo au
navalit in casa lor. Fusesera tradati.



Moshe si familia sa au fost deportati la Auschwitz. Moshe a murit
aici. Avea 18 ani.




Jakob era unul din cei sapte baieti ai familiei de
evrei Frenkiel. Ei locuiau intr-un oras situat la 75 km vest de
Varsovia, in Gabin. Aici se afla una din cele mai vechi sinagogi,
construita in 1710. Jakob locuia chiar langa ea.



Tatal sau era
palarier, iar familia sa destul de saraca. Astfel, toti cei noua
membrii ocupau un apartament de o camera la primul etaj intr-o
cladire de trei , situat deasupra unui magazin.



1933-39: La 1 septembrie 1939 chiar cu cateva luni inainte de a
face 10 ani, a inceput razboiul si Polonia a fost atacata.
Dupa ce trupele germane au ajuns in orasul nostru, au stropit cu
benzina sinagoga si casele dimprejur si le-a dat foc. Toti barbate
evrei au fost adunati in piata si tinuti acolo, in timp ce sinagoga
ardea. Casa noastra a fost si ea stropita, dar a refuzat sa arda.



1940-45: La varsta se 12 ani am fost trimis cu un grup de barbati
intr-un lagar de munca. Dupa un an am fost mutati la Auschwitz. A
doua zi, eu si fratele meu am fost aliniati alaturi de alti copii,
dar si de batrani. Am intrebat un detinut ce urma sa se intample cu
noi. El mi-a aratat cosurile : �Maine fumul va fi de la tine�. Mi-a
spus ca daca am fi avut numere tatuate pe brat, am fi avut sansa sa
fim trimisi la munca, in loc sa murim. Ne-am furisat la latrine si
de acolo am fugit prin usa din spate catre grupul de barbati care
aveau numar tatuat pe brat.



Dupa 17 luni la Auschwitz Jakob este trimis in mars fortat catre
lagarele din Germania. A fost eliberat in aprilie 1945 si a emigrat
in USA la varsta de 16 ani.



















avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

In Cehia

Mesaj Scris de Admin la data de 28.08.10 12:43

Terezin - orasul evreilor - Fotomozaic.ro - despre si pentru ...
Terezin este un oras din Cehia care a avut o istorie zbuciumata. Orasul este unul din cele mai vizitate locuri din Cehia pentru importanta pe care a avut-o mai ales in al doilea razboi mondial.

Orasul Terezin este format din doua fortarete: Fortareata mare si Fortareata mica, inconjurate de ziduri de caramida. Acestea au fost construite in jurul anului 1780 pentru a proteja armata. Orasul nu a fost atacat niciodata direct, dar totusi, in timpul razboiului intre Austria si Prusia in 1866 o parte a fortaretei a fost distrusa, si un pod important.

Constructia orasului este foarte interesanta, vazandu-se ca a fost facut pentru aparare. La nevoie se puteau deschide unele porti care comunica cu raurile Labe si Ohre (la confluenta carora e situat orasul) pentru a inunda santurile mari create in jurul fortaretelor.

Pe parcursul istoriei fortareata a fost folosita ca inchisoare , mai ales in sec. XIX . In primul Razboi Mondial fortareata a fost folosita ca loc unde erau inchisi prizonierii de razboi.

Partea importanta a istoriei orasului, si cea mai recenta incepe in al doilea razboi mondial. In acest oras s-a pus la cale una din cele mai mari inselatorii. ORasul a fost amenajat ca un centru reziential pentru evrei din Cehia, Germania, Austria, Danemarca. Nu a fost niciodata un lagar de exterminare, dar conditiile de trai au facut ca 33000 de evrei sa moara in acest ghetou pe parcursul razboiului datorita mai ales inghesuielii foarte mari.

Inselatoria regizata de germani a fost ca, aparent un loc sigur, Terezion era de fapt folosit ca punct de tranzit spre marile lagare de concentrare din Europa. 88000 de evrei au fost pe aici inainte sa ajunga in Auschwitz si in alte lagare.

Dupa aceea, fortareata mica a fost folosita ca inchisoare Gestapo pentru aprox 32000 de oameni, fiind cea mai mare inchisoare de acest fel din zona Cehiei.

Orasul ofera mai mult decat va arat eu aici, pozele sunt in majoritate de afara. Pe langa asta, am vizitat muzeul memorial al evreilor, crematoriul, columbariul (locul unde erau puse urnele de cenusa ale mortilor, parca) si alte muzee interesante.

avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cehoslovacia

Mesaj Scris de Admin la data de 08.08.09 16:56





Helene era fiica cea mare a unei familii in care
tatal era evreu, iar mama crestina. Ea a fost crescuta in religia
mamei sale, catolica , la Viena. Tatal moare in timpul razboiului,
cand ea avea doar 5 ani. Fetei ii placea sa innoate si sa mearga la
opera. Dupa ce termina liceul se inscrie la facultatea de drept.



1933-39: La 19 ani Helena da primele semne ale unei boli mentale.
Starea sa se inrautateste pe parcursul anului 1934, iar anul urmator
e obligata sa renunte la studiile de drept si la slujba sa de
secretara. Dupa ce isi pierde catelul, un fox terrier, sufera o
depresie puternica si este dusa la spital. Aici e diagnosticata ca
fiind schizofrenica si imediat internata la spitalul psihiatric
Steinhof din Viena.



1940: Helene este �prizoniera�la Steinhof si nu i se permite sa
mearga acasa nici cand starea ei se mai imbunatateste.
In august mama sa era informata ca fiica ei va mutata la un alt
spital, chiar peste granita, in Bavaria. De fapt, Helene era dusa
intr-o inchisoare transformata in centrul de eutanasiere in
Brandenburg.



Helene a fost una din cele 9 772 persoane gazate in acel an in
centrul de la Brandenburg. Avea 29 ani.




Familia Maslowitz locuia intr-un oras polonez de
peste 150 de ani. Parintii lui
Henry faceau parte din comunitatea
evreiasca si aveau bune relatii cu vecinii lor polonezi. Cand
Guvernul hotaraste boicotul asupra comertului facut de evrei,
comunitatea locala refuza sa coopereze.



1933-39: Cu un an inainte
sa ma nasc, tatal meu era proprietarul unei otelarii. In 5
septembrie 1939 germanii au ocupat Wierzbnik: unii evrei au plecat,
dar cei mai multi, inclusiv familia mea, au ramas.



1940-44: In mai, nazistii infiinteaza in orasul nostru un ghetou
pentru evrei. Acolo m-am nascut eu, opt luni mai tarziu. In 1942
tatal meu este informat ca ghetoul va fi golit, iar evreii
deportati. Astfel aranjeaza ca eu sa fiu dus intr-o manastire
catolica si ascuns acolo. Biserica a fost bombardata, iar eu am fost
pur si simplu abandonat pe strada, in speranta ca cineva ma va lua
de acolo. Aveam 3 ani. O femeie m-a luat si m-a dus intr-o mansarda.
Era intuneric si eram singur. Mai tarziu femeia a revenit si mi-a
dat ceva de mancare. Ea m-a invatat sa-mi fac semnul crucii. Nu
stiam cum ma cheama si de ce eram in pod.



Henry a fost descoperit de un lucrator social evreu si dus in
Israel. S-a intalnit cu tatal sau 8 ani mai tarziu si s-a stabilit
in Ecuador. In 1980 s-a mutat in USA.




Parintii Mariei locuiau in Szentes, un oras din SE
Ungariei: mama sa , Barbara, era nascuta intr-un oras vecin, dar se
mutase in Szentes dupa casatorie. Tatal Mariei era dentist.



1933-39: Maria s-a nascut in 1932. In 1937 mama sa adduce in casa o
tanara austriaca care sa o invete pe fiica ei germana.



1940-44: In martie 1944 trupele germane ocupa Ungaria.


Membrii partidului nazist ungar, �Crucile cu sageti�, confisca
magazinul bunicilor. Maria, parintii ei, bunicii, unchii si matusile
sale, impreuna cu alte mii de evrei au fost dusi intr-un ghetou din
Szeged. Mai tarziu, familia Nemeth a fost deportata in Austria,
intr-un un lagar de munca.



Maria si familia ei au fost impuscati in lagar de soldatii
germani in retragere chiar cu o zi inainte ca fortele americane sa
ajunga in aceea zona. Maria avea 13 ani.




Parintii lui Max, Taube si Itzik, se cunosteau inca
din copilarie. Taube era fiica unui croitor care si-a angajat cateva
ajutoare in magazinul sau, iar itzik era unul dintre ei. Cei doi
tineri evrei s-au indragostit si doreau sa se casatoreasca.




1933-39: in 1938 Itzik si Taube s-au casatorit. Cuplul s-a mutat
intr-un apartament din str. Zeromskiego, nr. 49 din Radom, unde
Itzik isi deschisese o croitorie. Max s-a nascut in iulie 1939. Avea
parul carliontat si ochii albastri ca si tatal sau. Doua luni mai
tarziu, Germania invadeaza Polonia.



Trupele germane ocupa Radom si evacueaza toti evreii din str.
Zeromskiego. Familia Rosenblat a fost obligata sa abandoneze toate
lucrurile, inclusive carutul lui Max.



1940-42: In aprilie 1941 evreii din Radom au fost dusi intr-un
ghetou. Max era culcat intr-un �patut�facut din paie.
El nu avea jucarii si hrana suficienta. In 1942, cand germanii incep
trierile pentru deportare, tatal sau se hotaraste sa-si ascunda
familia. Sunt insa gasiti, iar Max si mama sa sunt dusi in lagarul
de exterminare de la Treblinka, unde vor fi gazati imediat dupa
sosire. Max avea 3 ani.




Dora era fiica mijlocie a unei familii de evrei din
Minsk.



Inainte de al doilea razboi mondial fiecare al treilea
Locuitor al orasului era evreu. Dora si familia sa locuiau pe str.
Novomeskaiaya, in centrul Minsk-ului. Tatal ei lucra intr-o fabrica
a statului producatoare de mobila.



1933-39: Ca tanara fata, Dora era o excelenta atleta , inotatoare
si o buna dansatoare. Era membra a organizatiei de pionieri, mergea
in tabere si studia istoria sovietica.



1940-43: Trupele germane invadatoare ajung la Minsk si intreaga
sa familie ajunge in ghetou. In 1943 cand ghetoul a inceput sa fie
evacuat, Dora care avea 19 ani, a reusit sa evadeze din convoi si
s-a alaturat trupelor de partizani.



Curand insa, germanii captureaza grupul sau.

http://www.hasdeu.bz.edu.ro/softuri/carmenserban/holocaust/deportati/deportati.htm
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Bertha s-a nascut intr-un oras ceho

Mesaj Scris de Admin la data de 08.08.09 16:54






Bertha s-a nascut intr-un oras cehoslovac, intr-o
familie de evrei vorbitori de iddish, in anul 1928. Era cea de-a
doua fiica din cele trei ale familiei Adler. Curand dupa nasterea sa,
impreuna cu parintii si cele doua surori, se muta la Liege, un mare
oras catholic din Belgia in care se stabilisera mai multi emigranti
din estul Europei.



1933-39: Parintii Berthei o trimit la o scoala elementara unde cei
mai multi prieteni ai ei erau catolici. La scoala Bertha vorbea
franceza, iar Acasa iddish. Cateodata parintii ei vorbeau maghiara,
limba copilariei lor. Mama Berthei s-a ingrijit ca fiica ei sa
invete si ebraica.



1940-44: Bertha avea doar 11 ani cand germanii au ocupat Belgia
si Liege. Doi ani mai tarziu, fam. Adler, ca toti ceilalti evrei, au
fost inregistrati, iar Bertha si sora ei au fost eliminate din
scoala. Cativa prieteni belgieni le-au procurat acte false si le-au
inchiriat o casa langa oras. Intr-o vineri, tatal ei se imbolnaveste
si merge la spital. Bertha ii promite tatalui ei ca il va vizita a
doua zi, pentru a-i aduce spuma de ras. Sambata, ea, cele doua
surori, mama sa sunt trezite la 5 dimineata de Gestapo. Fusesera
descoperite.



Fata de doar 15 ani a fost deportata la Auschwitz pe 19 mai 1944.
A fost gazata doua zile mai tarziu.




Inge Auerbacher nascuta la 31dec. 1934


Inge era
singurul copil al familiei Auerbacher. Parintii ei Berthold si
Regina, evrei religiosi, locuiau intr-un orasel din Germania,
Kippenheim. Tatal era negustor de textile si era destul de instarit
pentru a-si permite sa locuiasca intr-o casa mare de 17 camere si sa
aiba servitori care sa-i ajutesotia la menaj.



1933-39 : Pe 10 noiembrie 1938(Kristallnacht), huligani iesiti in
strada au aruncat cu pietre si au spart geamurile locuintei noastre.
In aceeasi zi politia aresteaza pe tatal
si bunicul meu. Eu, impreuna cu mama si bunica mea am reusit sa ne
ascundem intr-un sopron si am ramas acolo pana s-au linistit
lucrurile. Cand am iesit afara, am aflat
ca toti barbatii evrei din oras fusesera dusi in lagarul de
concentrare de la Dachau. Cateva saptamani mai tarziu tatalui si
bunicului meu li s-a permis sa se intoarca acasa. Bunicul meu a
murit insa in urma unui atac de cord.



1940-45 : La varsta de 7 ani am fost deportata impreuna cu
parintii mei in ghetoul din Therezienstadt, in Cehoslovacia. Acolo,
totul ne-a fost luat, cu exceptia hainelor pe care le purtam si a
papusii mele, Marlene. Conditiile din lagar erau dure: cartofii erau
la fel de pretiosi ca si diamantele. Imi era foame, frig si ma
simteam rau mai tot timpul.



Cand am implinit 8 ani parintii mei mi-au facut un tort din
cartofi ornat cu un cub de zahar. Pentru a noua mea aniversare, o
rochita din carpe pentru Marlene, iar pentru cea de-a zecea un poem
scris de mama mea.



Pe 8 mai 1945, Inge si familia ei au fost eliberati din ghetou Un
an mai tarziu au emigrat in USA.









Thomas s-a nascut intr-o familie de evrei care s-a
mutat la Paris cand el avea 6 ani. Cu ajutorul tatalui sau, care era
professor de limbi moderne, Thomas invata franceza si devine unul
din cei mai buni elevi din scoala. Il interesau in mod special
poezia si muzica.



1933-39: Dupa instalarea lui Hitler la putere,
tatal sau devine tot mai vehement impotriva fascismului. Thomas se
concentra insa doar asupra studiului si este admis la scoala
Louis-le-Grand, una din cele mai bune din Paris.



1940-44: In 1940 dupa ocuparea Frantei mama sa s-a inrolat in
organizatia de femei a Rezistentei franceze. Dupa modelul mamei
sale, Thomas si fratele sau, se vor alatura unui grup armat de
rezistenta numit�Franc-Tireurs et Partisans�. El va fi participant
activ intr-o serie de sabotaje Impotriva germanilor. Grupul sau a
incendiat o librarie germana din Paris, iar la 28 iulie 1943 au
aruncat in aer un convoi german, omorand 600 de ofiteri si soldati.



A fost arestat pe 21 noiembrrie 1943, torturat si condamnat la
moarte. In 1944 pe 21 februarie a fost executat de o echipa germana
de pompieri. Avea 20 de ani.




Barbara era cea mai mare din cele doua fiice ale
unei familii evreiesti din Berlin. Tatal Barbarei era un avocat de
succes. De mica, Barbarei ii placeau lungile plimbari prin Berlin si
imprejurimile acestuia, vizita muzeele si mergea la cursuri de
echitatie. Visa sa devina balerina.



1933-39: Dupa ce nazistii
ajung la putere in ian. 1933, I se va interzice tatalui meu sa mai
aiba clienti neevrei. Cand aveam 7 ani familia mea s-a mutat in
Olanda unde mama avea rude. Mi-am continuat studiile in Amsterdam si
am invatat destul de repede olandeza. Chiar daca nu mai locuiam
intr-o casa mare, cu servitori ca la Berlin, imi placea mai mult in
Amsterdam, datorita atmosferei mai putin formale.



1940-44: Germanii invadeaza Olanda in mai 1940. Doi ani mai
tarziu, cand vor incepe deportarile in masa, prietenul meu, Manfred
mi-a spus ca, de fapt, deportarile in lagar inseamna moarte. El a
reusit sa-mi faca rost de acte de identitate false si mi-a spus:
�Daca vei fi chemata, nu te duce�. �Si ce se va intampla cu parintii
mei daca nu ma duc?�am intrebat. �Tot ce s-ar putea intampla daca
te-ai duce�mi-a raspuns. �Oricine merge acolo e ucis. Sunt dusi la
moarte�.



Barbara a ramas ascunsa pana in mai 1945. Atunci Amsterdam a fost
eliberat de trupele canadiene. Va emigra in USA in noiembrie 1947.




Fiind cel mai mic din cei sapte copii,
Moishe a
crescut intr-o casa de evrei religiosi, vorbitori de iddish din
orasul polonez Sokolow Podlaski, unde traia o numeroasa comunitate
evreiasca(5000). Parintii sai erau implicati in comertul cu grau.
Moische va fi inscris intr-o scoala publica in Sokolow in 1933.



1933-39: Vacanta de vara tocmai se incheiase, iar Moische se
pregatea de inceperea noului an scolar, cand Polonia a fost invadata
de trupele germane la 1 septembrie 1939.



Aviatia germana va bombarda piata orasului Sokolowski, iar apoi
trupele terestre vor intra in oras pe 20 septembrie.
Trei zile mai tarziu, ei au incendiat cea mai mare sinagoga din
oras. Societatea de negot a tatalui sau va fi confiscata.



1940-42: Germanii vor impune o serie de restrictii populatiei
evreiesti, cum ar fi obligatia de a purta Steaua lui David. Pe 28
septembrie 1941, germanii infiinteaza in oras un ghetou pentru toti
evreii din oras. Aceia care opuneau rezistenta internarii in ghetou
sau incerca sa se ascunda erau impuscati.



Pe 22 septembrie 1942 Moische si familia sa au fost deportati in
lagarul de exterminare de la Treblinka, iar la scurt timp au fost
gazati. Avea 16 ani.




Izabella a crescut intr-o casa de evrei religiosi
din orasul maghiar Kisvarda, alaturi de ceilalti 7 copii ai
familiei. Ea urma scoala publica din oras si visa sa se mute intr-un
oras mare.



1933-39: Antisemitismul devine tot mai evident chiar si
intr-un orasel ca al nostru unde toti, crestini si evrei, ne
cunosteam de ani. Au fost nenumarate ocaziile in care am fost
numita: �evreica imputita�. Tata a plecat in USA incercand cu
disperare sa obtina acte de emigrare pentru noi.



1940-44: In acest timp Ungaria era in razboi cu America, iar mai
tarziu Hitler va invada Ungaria. In aprilie 1944 toti evreii au fost
dusi in ghetou. Pe 28 mai ni s-a ordonat sa fim gata de calatorie la
ora 16: 00. Oameni zambitori au iesit in strada si au privit cum
erau urcati in camione de vite. La Auschwitz mama si si sora mea mai
mica au fost gazate. Eu si celelalte surori ale mele am fost duse in
lagarul �C�. Pe masura ce trupele sovietice inaintau, am fost mutate
intr-un lagar de munca din Germania. Am mers pe jos pana acolo pe
viscol, intr-un mars fortat. Am reusit insa sa evadam.



Izabella si doua dintre surorile ei au stat ascunse doua zile
pana au fost gasite de soldatii sovietici si eliberate pe 25
septembrie 1945. Ele au emigrat in USA unde erau asteptate de tatal
lor.




Moshe a crescut intr-o familie de evrei credinciosi
din Haga. Tatal era om de afaceri, iar mama sa se ocupa de cresterea
celor 7 copii.



1933-39: Moshe incepea clasa a VIII-a cand a
izbucnit razboiul in septembrie 1939. Acasa, familia sa discuta
despre lucrurile teribile care se intampla evreilor din Germania.
Moshe credea mai mult decat oricine in necesitatea aparitiei unui
stat al evreilor. Continua sa mearga la scoala publica, dar acasa
studia istoria evreilor.



Invata cu placere limbile straine, studia 8, printre care si
ebraica.



1940-44: Germania invadeaza Olanda si ocupa Haga la 10 mai 1940.
Cand nazistii incep vanatoarea de evrei, Moshe si familia sa reusesc
sa fuga in Belgia, unde nimeni nu-i cunostea si unde sperau sa
treaca drept crestini.



Tatal sau reuseste sa procure acte false, un permis de �arian�,
pentru a putea sa locuiasca in Brussels. Dar in 7 aprilie 1944 in
vreme ce familia Finkler serba Ziua Trecerii agentii Gestapo au
navalit in casa lor. Fusesera tradati.



Moshe si familia sa au fost deportati la Auschwitz. Moshe a murit
aici. Avea 18 ani.




Jakob era unul din cei sapte baieti ai familiei de
evrei Frenkiel. Ei locuiau intr-un oras situat la 75 km vest de
Varsovia, in Gabin. Aici se afla una din cele mai vechi sinagogi,
construita in 1710. Jakob locuia chiar langa ea.



Tatal sau era
palarier, iar familia sa destul de saraca. Astfel, toti cei noua
membrii ocupau un apartament de o camera la primul etaj intr-o
cladire de trei , situat deasupra unui magazin.



1933-39: La 1 septembrie 1939 chiar cu cateva luni inainte de a
face 10 ani, a inceput razboiul si Polonia a fost atacata.
Dupa ce trupele germane au ajuns in orasul nostru, au stropit cu
benzina sinagoga si casele dimprejur si le-a dat foc. Toti barbate
evrei au fost adunati in piata si tinuti acolo, in timp ce sinagoga
ardea. Casa noastra a fost si ea stropita, dar a refuzat sa arda.



1940-45: La varsta se 12 ani am fost trimis cu un grup de barbati
intr-un lagar de munca. Dupa un an am fost mutati la Auschwitz. A
doua zi, eu si fratele meu am fost aliniati alaturi de alti copii,
dar si de batrani. Am intrebat un detinut ce urma sa se intample cu
noi. El mi-a aratat cosurile : �Maine fumul va fi de la tine�. Mi-a
spus ca daca am fi avut numere tatuate pe brat, am fi avut sansa sa
fim trimisi la munca, in loc sa murim. Ne-am furisat la latrine si
de acolo am fugit prin usa din spate catre grupul de barbati care
aveau numar tatuat pe brat.



Dupa 17 luni la Auschwitz Jakob este trimis in mars fortat catre
lagarele din Germania. A fost eliberat in aprilie 1945 si a emigrat
in USA la varsta de 16 ani.





















Ultima editare efectuata de catre Admin in 10.07.11 21:42, editata de 2 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

In Cehoslovacia

Mesaj Scris de Admin la data de 18.07.09 16:05

Bunurile Evreiesti din perioada Holocaustului


Vineri,
26 Iunie 2009, la Praga se vor deschide lucrarile Conferintei
Internationale "Bunurile Evreiesti din perioada Holocaustului".


La
aceasta conferinta vor participa 50 de delegatii oficiale (500 de
participanti) si 24 de Organizatii Non-Guvernamentale (ONG)


Conferinta va fi incheiata Marti 30 Iunie 2009, la lagarul de concentrare Theresienstadt,
acolo unde va fi publicata Declaratia acestei conferinte in cadrul
careia se va analiza modul si rata retrocedarii bunurilor evreiesti
confiscate, in Europa anilor 40 a secolului precedent.

http://www.antisemitism.ro/ro/stiri/bunurile-evreiesti-din-perioada-holocaustului.htm


Ultima editare efectuata de catre Admin in 16.07.11 21:09, editata de 1 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Praga: Expoziție antisemită, închisă după 30 de minute

Mesaj Scris de Admin la data de 25.04.09 16:47

Praga: Expoziție antisemită, închisă după 30 de minute
În urma protestelor unor membri ai comunității evreiești din Praga, expoziția "Achtung!" ("Atenție!", în germană) creată de un artist polonez a fost închisă la jumătate de oră de la inaugurare. Organizatorii expoziției au prezentat ieri scuze, relatează AFP.
Potrivit presei din Cehia, autorul expoziției, Peter Fuss (pseudonim), a dorit să denunțe rolul de agresor al Israelului în conflictul israeliano-palestinian. El a prezentat un afiș uriaș și opt fotografii în format mare cu naziști în timpul pogromurilor din Polonia, purtând pe braț steaua lui David în locul svasticii.

În opinia președintelui comunității evreiești din Praga, Frantisek Banyai, "fotografiile aveau un puternic caracter antisemit". "În această zi de comemorare a revoltei din ghetoul din Varșovia, nu putem să nu simțim expoziția ca pe o provocare la adresa victimelor Holocaustului", a subliniat el, citat de CTK.

Incidentul a avut loc în timp ce mai multe marșuri neonaziste care au avut loc în Cehia au relansat dezbaterea privitoare la intensificarea rasismului și xenofobiei în Cehia, țară care asigură președinția UE, transmite NewsIn.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Teroristii au vrut sa rapeasca evrei in Cehia

Mesaj Scris de Admin la data de 22.09.08 20:33

Teroristii au vrut sa rapeasca evrei in Cehia

Extremistii islamisti au planuit sa rapeasca zeci de evrei din Praga si sa-i tina ostatici inainte de a-i ucide, a relatat cotidianul ceh Mlada Fronta Dnes. Publicatia de mare tiraj a citat surse neidentificate din cadrul serviciilor cehe de informatii, potrivit carora extremistii ar fi urmat sa arunce in aer cladirea unde erau tinuti ostaticii in momentul in care revendicarile lor, voit exagerate, ar fi fost respinse de autoritati.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Politica franceză merge la școală

Mesaj Scris de Admin la data de 23.02.08 19:41

Politica franceză merge la școală
Elevii din Hexagon, prinși la mijloc în dezbaterea privind „memoria Holocaustului“.

Guvernul de la Paris a diluat planul președintelui Nicolas Sarkozy, care a propus ca fiecărui elev din Hexagon - începând cu cei în vârstă de 10 ani -, să-i fie „încredințată amintirea unuia dintre cei 11.000 de copii francezi, victime ale Holocaustului“.

Ieri, după o săptămână de controverse, ministrul educației Xavier Darcos și purtătoarea de cuvânt a președinției, Emmanuelle Mignon, au apreciat că fiecare victimă ar putea fi „adoptată“ nu de un singur elev, ci de o clasă întreagă. Proiectul lui Sarkozy, care a susținut necesitatea transmiterii acestor cunoștințe pentru a împiedica repetarea istoriei, a fost criticat de unii politicieni socialiști, de psihologi și de profesori, care au atras atenția asupra unei posibile traumatizări a copiilor.

Și Simone Veil, supraviețuitoare a lagărului de la Auschwitz, a criticat propunerea, precizând că identificarea cu un copil mort nu ar face decât să-i chinuiască pe elevii francezi. Sarkozy a primit totuși sprijinul mai multor personalități din comunitatea evreiască și pe cel al președintelui Partidului Socialist, François Hollande, iar aliații săi din guvern au dat de înțeles că planul va fi aplicat.

Pe fondul dezbaterii, Sarkozy a fost acuzat însă că dorește să joace și rolul de profesor al întregii Franțe, iar analiștii se așteaptă ca planul să contribuie și mai mult la scăderea accelerată a popularității în sondajele de opinie.
[citeste]
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Scandal /antisemit; in fotbalul ceh

Mesaj Scris de Admin la data de 15.10.07 18:46

Scandal “antisemit” in fotbalul ceh

Televiziunea ceha a anuntat ca nu va mai transmite meciurile de fotbal ale unui faimos club din capitala, daca suporterii echipei respective vor continua sa scandeze “slogane antisemite”.


Postul public de televiziune a declarat saptamana trecuta ca cei vizati sunt fanii echipei Sparta Praga. La meciul jucat lunia trecuta cu rivalii de la Slavia, suporterii Spartei au afisat un banner prin care ii numeau evrei pe adversari. Cand acestia au inceput sa strige in cor “Jude, Jude” (evreu, in limba germana), televiziunea ceha a intrerupt temporar sunetul transmisiunii. Conducerea postului a avertizat ca in cazul unei recidive, meciurile Spartei Praga nu vor mai fi difuzate.

In urma unor scandari similare din luna august, comunitatea evreiasca din Praga a trimis o scrisoare deschisa de protest conducerii clubului prin care se cerea luarea de masuri ferme impotriva suporterilor incriminati. Oficialii Spartei au raspuns ca vor trata problema in cel mai serios mod cu putinta.
Un alt incident a avut loc in septembrie, cand un jucator al Spartei Praga, Pavel Horvath, a fost amendat pentru ca si-ar fi salutat suporterii “in stil nazist”, desi acesta a negat acest lucru.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Extrema-dreapta din Cehia a aminat un mars

Mesaj Scris de Admin la data de 14.10.07 16:12

Extrema-dreapta din Cehia a aminat un mars considerat antisemit
Extrema-dreapta din Cehia a aminat cu o saptamina marsul in cartierul evreiesc din Praga, programat initial pe 10 noiembrie, atunci cind se aniverseaza pogromul nazist antievreiesc, a anuntat Erik Sedlacek, unul dintre organizatori, citat de pagina online a agentiei CTK.
Organizatorii marsului, Partidul National al Tinerilor Democrati, a propus Primariei ca mitingul sa aiba loc la 17 noiembrie, „in semn de protest fata de participarea Cehiei la ocuparea Irakului".
Cu toate acestea, Primaria nu a fost informata despre aceasta decizie, a declarat purtatorul de cuvint Jiri Wolf.
Sedlacek a negat ca marsul ar avea legatura cu aniversarea crimelor comise de regimul nazist impotriva etnicilor evrei.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Jumatate dintre britanici sint antisemiti

Mesaj Scris de Admin la data de 13.10.07 19:59

Jumatate dintre britanici sint antisemiti

Aproximativ jumatate dintre britanici (47 la suta) nu ar fi de acord ca functia de premier sa fie ocupata de un evreu britanic, potrivit unui sondaj realizat de Institutul ICM, relateaza editia online a cotidianului The Independent. Studiul publicat ieri de revista Jewish Chronicle arata ca 47 la suta dintre britanici nu sint de acord cu declaratia: „Un evreu britanic ar fi un premier la fel de potrivit ca orice alt britanic“. Sondajul arata ca 18 la suta dintre britanici dezaproba asertiunea, iar 11 la suta o dezaproba vehement. Restul de 28 la suta au dat raspunsuri neutre. In acelasi timp, 15 la suta dintre britanici sint de parere ca anvergura Holocaustului a fost exagerata, iar 20 la suta cred ca evreii nu au o contributie pozitiva la viata politica, sociala sau culturala.

Liderul Partidului Conservator britanic, Michael Howard, care este un evreu practicant, a refuzat sa comenteze aceste rezultate. Cu toate acestea, liderii grupurilor evreiesti din Marea Britanie considera ca relatiile cu restul cetatenilor sint bune, fiind de parere ca un premier evreu ar fi acceptat foarte rapid. David Blunkett, ministrul britanic de Interne, s-a declarat ingrijorat si dezamagit de faptul ca lumea crede ca Holocaustul a fost exagerat.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Autoritatile din Praga au interzis un mars

Mesaj Scris de Admin la data de 09.10.07 19:45

Autoritatile din Praga au interzis un mars al nationalistilor in cartierul evreiesc

Conform agentiei de presa CTK, municipalitatea din Praga a interzis marsul unei grupari cehe nationaliste de dreapta, planificat pe 10 noiembrie in cartierul evreiesc.

Marsul, blamat de liderii evrei, a fost interzis deoarece “ar conduce la incitarea urei si a intolerantei cetatenilor din cauza nationalitatii, originii sau religiei”, a declarat municipalitatea.



Actiunea urma sa fie organizata de Tinerii National-Democrati iar scopul sau era de a protesta impotriva “participarii Republicii Cehe la ocuparea Irakului”. Erik Sedlacek, organizatorul principal, are legaturi cu Rezistenta Nationala, o grupare radicala ale carei activitati, conform autoritatilor, se focalizeaza pe “promovarea nationalismului si antisemitismului”.
Marsul era programat pentru data de 10 noiembrie, la doar o zi de la aniversarea Noptii de Cristal din 1938, cand poporul german s-a rasculat impotriva minoritatii evreiesti din Germania si Austria. Zeci de mii de evrei au fost deportati, dupa modelul britanic din timpul razboiului cu burii din Africa de Sud.

Evreii se bucura de interzicerea marsului

Membrii comunitatii evreiesti din Praga, inclusiv Leo Plavat, directorulMuzeului Evreiesc, si Frantisek Banyai, liderul comunitatii evreiesti, au declarat ca ar considera ipoteticul mars ca o insulta la adresa victimelor evreiesti ale holocaustului.
Saptamana trecuta, Banyai a laudat interzicerea marsului, sustinand ca nu este potrivita organizarea acestuia prin cartierul evreiesc. “Era clar chiar de la inceput ca altceva aveau in plan fata de scopul declarat de a protesta impotriva desfasurarii de trupe in Irak”, a spus Banyai.
Initial, primaria a declarat ca este imposibila interzicerea marsului, dupa ce un tribunal municipal a eliminat o astfel de interdictie aplicata unui mars din luna decembrie a anului trecut.
Sedlacek a afirmat ca va amana marsul pana pe 17 noiembrie, o zi de sarbatoare nationala, Ziua luptei pentru libertate si democratie, care marcheaza inceputul colapsului comunismului in 1989. Dar municipalitatea nu a putut permite desfasurarea marsului nici pe 17 noiembrie, deoarece Uniunea Liberala Evreiasca anuntase deja ca va organiza un miting pe strazile cartierului evreiesc in aceeasi zi. Uniunea Evreiasca a mai rezervat locatia pentru toate zilele din Octombrie pana la sfarsitul anului.
Aproximativ 120.000 de evrei locuiau pe teritoriul ceh inaintea celui de-al doilea razboi mondial. Se crede ca 80.000 dintre acestia au murit in timpul razboiului. Astazi, in Cehia locuiesc aproximativ 5.000 de evrei
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Listă cu politicienii evrei

Mesaj Scris de Admin la data de 21.08.07 7:31

Listă cu politicienii evrei

O listă cu politicienii presupuși a fi evrei a fost postată pe Internet de către o grupare de extremă-dreapta din Cehia. Pe lista, care include 200 de nume, se regăsesc și fostul președintele Vaclav Havel și actualul șef de stat, Vaclav Klaus. Numele politicienilor se aflau pe Internet de câteva luni, dar poliția nu avea cunoștință de acest lucru. Lista a fost postată pe site-ul Institutului Educației Naționale, unde apar de obicei articole ale mișcărilor neonaziste.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Victimele cehe ale nazismului primesc despagubiri de 260

Mesaj Scris de Admin la data de 01.07.07 16:30

Victimele cehe ale nazismului primesc despagubiri de 260 de milioane de euro

PRAGA - Victimele cehe ale nazismului au primit despagubiri in valoare de 230 de milioane de euro de la Germania si 30 de milioane de la Austria, potrivit unui raport pe care Ministerul de Externe il va prezenta Guvernului, relateaza agentia CTK.
Platile au fost finalizate in majoritatea cazurilor in anul 2005. Peste 200 de milioane de euro au fost platite din fondurile Fundatiei pentru Amintire, Responsabilitate si Viitor. Acesti bani erau destinati in principal persoanelor care au fost tinute in lagarele de concentrare si inchisori si cele care au prestat munca fortata.
Alte circa 192 de persoane au primit despagubiri in valoare de peste un milion de euro.
Germania a platit despagubiri pentru pagube privind proprietatea si asigurarile. Situatia a circa 4.400 de persoane care au solicitat despagubiri a fost rezolvata in conformitate cu prevederile Organizatiei Internationale pentru Imigratie. Acestia au primit un total de 17 milioane de euro.
Alti 4.000 de solicitanti au primit despagubiri conform Comisiei Internationale pentru Reclamatii din perioada Holocaustului din Cehia. Fundatia a stabilit si fondul pentru Amintire si Viitor, care finanteaza diferite proiecte sociale si din domeniul sanatatii
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Evreii din Praga, amenintati

Mesaj Scris de Admin la data de 07.10.06 11:52

EVREII DIN PRAGA, AMENINȚAȚI

Un grup de extremiști islamici plănuia să răpească zeci de evrei de la Praga și să îi țină ostatici, înainte de a-i ucide. Informația a apărut în ediția de astăzi a celui mai important cotidan ceh, la două săptămâni după ce autoritățile au anunțat că au sporit nivelul de securitate al capitalei cehe, în urma unei amenințări misterioase.
Potrivit cotidianului "Mlada Fronta Dnes", ostaticii urmau să fie ținuți în sinagoga de la Praga. Răpitorii intenționau să formuleze revendicări imposibil de îndeplinit pentru eliberarea lor, susțin surse anonime, apropiate serviciilor de informații. Ulterior, extremiștii ar fi aruncat în aer clădirea unde s-ar fi aflat ostaticii, omorându-i pe toți cei aflați înăuntru, după ce ar fi fost informați că solicitările lor nu pot fi îndeplinite.

Autorii articolului au oferit puține detalii și nicio informație referitoare la eventuale arestări sau la identitatea extremiștilor. Republica Cehă are un contingent militar restrâns în Afganistan și instructori pentru poliția militară din Irak.

Informația publicată astăzi în Cehia apare în contextul intensificării, joi, la sediul ONU de la Geneva, a măsurilor de securitate pentru a face față unui eventual atentat terorist. Autoritățile elvețiene au avertizat ONU că un atentat este posibil între 5 și 10 octombrie
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Un tribunal german a respins cerea de compensare

Mesaj Scris de Admin la data de 16.09.06 21:40

Un tribunal german a respins cerea de compensare a evreilor slovaci
BERLIN - Un tribunal din Berlin a respins, pe 30 ianuarie, apelul Uniunii Centrale a Comunitatilor Evreiesti din Slovacia, prin care se cereau compensatii pentru deportarea evreilor slovaci in lagarele de exterminare, in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, a informat DPA. Prin acest apel s-a incercat modificarea sentintei initiale care, de asemenea, respinsese cererea. "Legile germane nu recunosc vina colectiva" si Uniunea nu este in masura sa ii reprezinte pe deportati, a hotarit judecatorul. Avocatul grupului de evrei, Rainer Arzinger, a replicat cu amaraciune ca "oamenii nu si-au putut scrie testamentele in Auschwitz," a informat AP.
Uniunea cerea 45 de milioane de dolari din partea guvernului german compensatie pentru "taxa" de 500 de marci platita de guvernul slovac pentru transportul evreilor in lagare. Regimului lui Jozef Tiso a platit suma din bunurile confiscate chiar de la victime. Presedintele Uniunii Comunitatilor de Evrei, Frantisek Alexander, a declarat ca lupta pentru dreptate va continua. Arzinger a anuntat ca va face apel la o curte federala si a adaugat ca, in cazul in care apelul este respins, Uniunea va apela la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Manifestari ale neo-nazistilor cehi

Mesaj Scris de Admin la data de 25.06.06 17:25

Manifestari ale neo-nazistilor cehi
PRAGA - Citeva zeci de membri si simpatizanti ai miscarilor neo-naziste din Cehia au marsaluit pe 11 ianuarie in cartierul evreiesc al Pragai, protestind fata de ceea ce ei numesc "holocaustul anti-palestinian" perpetuat de catre statul Israel, relateaza agentia CTK. Protestul s-a incheiat dupa ce Consiliul local din Praga a anuntat ca marsul este interzis. Presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti Jan Munk a declarat anterior ca este anormal sa se desfasoare astfel de manifestari, apreciate ca evident "anti-semite". Pe de alta parte, pe 10 ianuarie un tribunal local din Ostrava a condamnat patru tineri "skinhead" la inchisoare dupa ce anul trecut au atacat si ranit mai multe persoane de origine rroma. Una dintre victime a fost injunghiata de mai multe ori in spate, dar anchetatorii nu au reusit sa stabileasca autorul.
http://www.divers.ro/international_ro?wid=37457&func=viewSubmission&sid=5847
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Cehoslovacia

Mesaj Scris de Admin la data de 14.02.06 0:11

EDITOR CEH ACTIONAT IN JUSTITIE PENTRU “NEGATIONISM”
MINISTRUL CEH al Educatiei a depus plangere impotriva distribuitorului unei brosuri care “neaga holocaustul”, aparuta sub titlul “Auschwitz - fapte vs. fictiune” si care a fost distribuita unor licee in luna noiembrie, relateaza agentia ceha de presa CTK.
Rudolf Seidl, autor al brosurii distribuita de organizatia Institutul Educational National (IEN), neaga ca nazistii ar fi exterminat prizonieri in lagarul de concentrare de la Auschwitz.
Politia a declarat ca are cunostinta asupra acestei carti inca din anul 2000, cand a ordonat o expertiza asupra ei. “Este un caz tipic de negare a holocaustului. In opinia mea, distribuirea acestei brosuri este un caz de activitate criminala,” [subl. ns., AM] a opinat, pentru cotidianul praghez Lidove noviny analistul politic Zdenek Zboril, membru al echipei care a expertizat lucrarea.
Totusi, nimeni nu a fost tras la raspundere pentru brosura pana acum, intrucat ea a fost tiparita in Belgia si politia ceha nu reusise sa identifice autorul si distribuitorii acesteia.
Scrisoarea care insoteste brosura in scoli este semnata de directorul IEN, Pavel Fabian. El vorbeste despre “anumite discrepante in descrierea camerelor de gazare, precum si despre opinia unor ingineri experti care dezmint posibilitatea gazarilor la Auschwitz.”
Avertizand asupra “neadevarurilor continute in aceasta carte”, ministrul Educatiei a tinut sa adauge: “acordam multa atentie holocaustului. Acesta va fi in viitor parte a programei scolare.” (BIS)

http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/editor-ceh-actionat-in-justitie-pentru-negationism_3106.html


Ultima editare efectuata de catre Admin in 29.07.11 12:10, editata de 2 ori
avatar
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 135929
Data de inscriere : 15/12/2005

Vezi profilul utilizatorului http://talusa1946.forumculture.net

Sus In jos

Re: Cehoslovacia

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum